1,869 matches
-
La răspândirea acestei vești, mai ales că așezarea se găsea în calea războiului, majoritatea localnicilor au luat parte la un exod masiv de refugiați spre Germania. Convoiul a ajuns până în Germania și s-a stabilit în diferite localități. Printre refugiații ajunși la Dresda se aflau: mama, sora mea și familia unchiului din partea mamei. În lagărul de refugiați de la Dresda nu erau numai germani, erau unguri și italieni dar cunoscători de limbă germană. Aici li sau oferit locuri de muncă. Mama era
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
mal care își luau zborul speriate parcă de veselia noastră. O atmosferă unde s-au legat noi prietenii, în care vinovată de toate ce se întâmplaseră nu era decât arta pe care o practicam toți, fiecare în felul său. Seara, ajunși înapoi la Tulcea, ne-am despărțit fiecare pe culoarul hotelului unde eram cazați, intrând fiecare în camera lui, încheind astfel o zi de neuitat. Noaptea a trecut prea repede, de vină fiind și oboseala care s-a acumulat pe parcursul zilei
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
lui... Așa și cu emisiunile de cultură sau cu filmele de artă de la tele vizor. Promovate cu asiduitate, ele vor atrage până la urmă atenția publicului. Vor căpăta o aură de notorietate, ca banala tigaie de la teleshopping. Și chiar dacă unii telespectatori, ajunși să vadă o producție culturală, vor schimba canalul după cinci minute, neînțelegând nimic, tot va fi un punct câștigat. Data vii toare poate că vor schimba după zece minute. Nu vreau să fiu înțeles greșit: nu am porniri idealist iluministe
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
ajuns să fie restrâns la doar două ore, nici valoarea jurnalistică a emisiunilor făcute de maestru, nici propaganda lor subtilă, nici calitatea lui de colaborator al Securității. A fost un mare om șiun mare profesionist! Multor jurnaliști din presa scrisă, ajunși astăzi voci cunoscute, lea fost baci Ion Cristoiu (chiar dacă nu până la adânci bătrâneți). Unii vorbesc cu mândrie de „școala Ion Cristoiu“, pe care au absolvito pe baricadele meseriei. Mă întreb ce putea să le predea Cristoiu. Bagajul cu care a
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
Am să fac tot ce îmi va sta în putere să fii fericit. Valentin oare avea să-i îndeplinească visul ei de a fi iubită așa cum mama sa nu apucase să o facă, sau avea so dezamăgească? Înțelesese că odată ajunsă aici, viața ei se schimbase definitiv. Învățase de la el cum să iubească și se simțea iubită. Îi așteptau vremuri bune sau poate și mai puțin bune. O cuprinse o mulțumire nespus de mare gândinduse la rugăciunea pe care o rostise
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]
-
mult. Zidul dintre ei construit cu dragoste în zeci de zile și nopți se năruise. În seara aceea se întoarse din gara din Solnok foarte tulburată, așa cum nu mai fusese niciodată, iar luna era învăluită și ea într-un mister. Ajunsă acasă, își turnă o ceașcă aburindă de ceai. Adăugă în ea puțin rom, după care se întinse pe o saltea, rezemată pe o pernă și învelită cu o pătură din care își scoase picioarele goale afară. Își bău încet ceaiul
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]
-
un caz, Mihai: cînd martorul ei ai fi tu, dar și atunci, nu de soț m-aș teme de-atîția ani, el mă cunoaște de ajuns de bine -, mă tem pentru propria-mi convingere, formată azi... Sper că mîine în zori, ajunsă acasă la București, să fiu mai bogată cu un fulg... Cu bine, Mihai! Cu bine, Ina Cristian! Închid telefonul și mă întorc spre Vlad și Dinu, care s-au retras în capătul celălalt al încăperii. Vlad a scos din sacul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
îndrept spre condică, îmi scriu numele ca și cum literele ar fi strigăte de chemare prin necunoscut; în clasă, chiar în momentul când explic cel mai bine, amintirea ta și imensitatea singurătății mele îmi taie răsuflarea; când mă întorc, nu știu, odată ajunsă acasă, ce a fost pe distanța parcursă; după ora 9, când se culcă cei mici, singurătatea răsună, amplificată de atâtea amintiri, în camera asta pe care am mobilat o pentru tine. N-am deschis încă sertarul biroului tău; poate într-
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
1843 de scriitorul moldovean Costachi Stamati, puterea hanului tătar se află Într-un talisman vrăjit care conține „Câteva fire de păr/ Din barba lui Solomon/ Și alte lucruri drăcești” <endnote id="(14, p. 240)"/>. Multe poezioare, aparent hazlii și nevinovate - ajunse, prin degradarea semnificației, În folclorul copiilor <endnote id="(128)"/> -, pun În evidență relația dintre barba evreului și Diavol. În România, ele sunt atestate În secolul al XIX-lea, mai ales În Moldova, unde imaginea evreului ortodox era mai prezentă : „Iese
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
hrăniți bine-mersi prin pușcăriile și lagărele În care Își făcuseră veacul În perioada „sinistrei dictaturi” antonesciene. Dar, până a ajunge la modul În care s-au Împărțit banii săracilor prin Banca de credit mărunt, ia să vedem cine fuseseră mahării ajunși peste noapte mama, tata și dumnezeul evreilor hușeni, transcriind „Compozița socială a comitetului democratic evreesc”: „Meseriași - 8; comercianți - 7; intelectuali - 9; funcționari - 6; casnice mic-burgheze - 20”. Deci, acum, În vremuri de mare criză a mâncării, aglomerație pe funcțiile de conducere
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
este și arbitru de fotbal, următoarele: <<Palmaresul cavalerului fluierului este deosebit de bogat... peste 300 de meciuri arbitrate, participant la 3 tabere republicane- două la Mangalia și una la Mediaș (subl. În orig.)>>. Partea subliniată a fost scoasă conform dispozițiilor”. Ajunși aici, credem că merită să analizăm motivul scoaterii informării cu pricina. Adică, taberele republicane În care se pregăteau arbitrii români și În speță, Nicolae Rainea, erau secrete de stat?! Se temeau comuniștii, cumva, că americanii și, În general, occidentalii, și-
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
Elizei Petrăchescu temperamentul, i-a descoperit nevoia de a-și elibera fantastica ei forță primară, dar a învățat-o să-și controleze această forță, paroxismul trăirii, să facă în așa fel ca această trăire să devină scenică, act teatral, artă. Ajuns regizor al Teatrului Național I. L. Caragiale din București, Ion Sava a recomandat-o directorului Liviu Rebreanu și actrița Eliza Petrăchescu s-a transferat în Capitală, în 1941. Ion Șahighian, sfătuindu-se cu Liviu Rebreanu, o distribuie pe Eliza Petrăchescu în
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
la fel de important ca ingredientele în sine, și doar șamanii sau persoanele cu energie foarte specială au voie să atingă ingredientele. Chiar mai mult, înainte de a prepara ayahuasca, șamanii trebuie să țină o dietă specială pentru a-și purifica energiile. Odată ajunși, Alfonso aranjează un bolovan mare în fața casei, pune bucățile de Yage pe iarbă, caută un alt bolovan mai mititel cu care începe să lovească o bucățică de Yage, începând în același timp să fluiere melodios. Termină de zdrobit prima bucățică
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
de crengi (pereții căsuței mele), ne urcăm cu toții, plus armadillo, în camionetă și pornim către casă, noi în spate, încercând să mângâiem animăluțul speriat de moarte, chircit într-un colț cu ghearele înfipte în podeaua (de metal!) a camionetei. Odată ajunși, începem cu toții să construim un țărculeț pe fundul căruia bătucim bine crengi și frunze ca să-l transformăm într un obstacol de netrecut. Depunem armadillo-ul în țărculeț și, după maximum zece minute îi vedem doar jumătate de corp și coada agitându
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
moment dat mă privește și zice: „Un șaman adevărat nu face niciodată ceva împotriva voinței cuiva”. Rămân blocată până apare Jose urmat de un camion, șoferul scotocește după un cablu, ne amarează și pornim cătinel pe drumul către casă. Odată ajunși, povestim aventurile, mâncăm, apoi fetele încep să se pregătească pentru plecarea plănuită pentru dimineața următoare. Ne-am împrietenit la cataramă săptămâna asta și plănuim să ne reîntâlnim în Londra când ne vom termina cu toatele periplul prin lume. Perspectiva revederii în mijlocul
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
plănuim să ne cazăm pentru restul conferinței (Grazyna are cameră într-un hotel și vine cu noi din curiozitate). Luăm un mototaxi până la debarcader (o coastă mâloasă a râului, presărată cu sticle și cutii goale de Coca-Cola și Inka-Cola ; odată ajunși, mergem către o canoe care parcă ne așteaptă, discutăm cu barcagiul unde vrem să mergem, negociem la preț și pornim (ulterior aveam să aflăm că organizatorii conferinței aranjaseră deja prețul cu barcagii dar în mod evident apariția în carne și
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
avut cîndva talent (nu era un simplu imitator balcanic al lui Fellini, așa cum Horațiu Mălăele, în Nunta mută, e un simplu imitator al amîndurora ; imaginile lui erau în același timp felliniene și noi), dar în ultimul lui film de ficțiune ajuns și pe ecranele noastre, Viața e un miracol, prospețimea dispăruse cu totul (părea regizat de Mălăele) și aici nu mai are decît prezența lui de rockstar, gîndurile lui profunde (și ele tot de rockstar) și sterilul resentiment al periferiei împotriva
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
o foaie de hârtie (nu știam ce scrie), apoi, la ora fixată, se pregătea să plece. Nu știu cum, dar la brațul lui... eram și eu! Niciodată nu am putut să-mi explic ce m-a făcut să-l urmez. Iată-ne ajunși. Tata a luat loc pe scaunele dinainte pregătite pentru cei ca el: „cei care căzuseră.” Eu am ales un loc mai retras, undeva la balcon. Mi-am zis: „De aici voi urmări mai bine tot ce se întâmplă!” A început
Rănit de oameni ... vindecat de Dumnezeu! by Ionel TURTURICĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91603_a_93002]
-
Biblia. A râs și mi-a dat dreptate. La întoarcere, pe drum, soțul meu m-a întrebat unde am avut cărțile puse, că el nu le-a văzut. I-am spus că le-am avut în geanta cu bagajul meu. Ajunsă acasă, am mulțumit Domnului că a fost cu mine și m-a ajutat și de data aceasta să arunc câteva semințe de adevăr. El să ude ogorul unde au căzut și să facă să rodească, spre slava Lui. Sabatul următor
Rănit de oameni ... vindecat de Dumnezeu! by Ionel TURTURICĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91603_a_93002]
-
locul de unde scoseseră cioata de formă ciudată, văzură două vițe de rădăcini. groase ce puteau să fie făcute ori ghioage, ori doi pari pentru gard. Le-au tăiat, le-au curățat de pământ și au plecat mai departe spre ogor. Ajunși acolo, s-au apucat de prășit cu gândul să termine azi, sapele tăiau buruienile cu spor și la fiecare fir de porumb pământul era adunat în mușuroi. Marița își aduse aminte de ogorul din luncă, cel semănat cu ovăz de
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
căruței, și le dădu un braț de iarbă. Gândindu-se că au de așteptat vreo două ceasuri, moș Negruș propune să meargă cu toții la han, că tot avea Costache ceva de vorbit cu Hanganu, iar Ghiță nu avu nimic împotrivă. Ajunși acolo, s-au așezat pe scaune la o masă, iar moș Negruș ceru câte o jumătate de litru de vin și câte patru covrigei de fiecare mesean. De-abia se așezaseră la masă când văzură apărând în ușă cel mult
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
la atelierul de fierărie a lui Sfrijan, unde caii lor erau deja potcoviți, Ghiță Cocuz plătește munca potcovarilor, apoi înhamă caii și se-ntorc spre gospodăria lui Costache, care și dânsul tocmai terminase de discutat cu negustorii învoielile de chirii. Ajunși acasă, i-a întâmpinat mama Elena, care-i aștepta cu nerăbdare, întrebându-i dacă au făcut tot ce își puseseră în gând; - Da, mamă, am făcut totul, și am luat și medic amentele matale. Suntem mai dumeriți și cu prețurile
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
de miei; acesta îi spuse fetei că i-a scos la drum, gândindu-se că s-au rătăcit de vreo turmă de oi ce o fi trecut pe acolo. Mulțumi moșului pentru deslușirile date apoi plecă, grăbită, spre islazul oilor. Ajunsă acolo, întrebă pe ciobanii întâlniți pe islaz și mare îi fu bucuria când în turma lui Costache Lavric a găsit mieii fugari, dar numai șase; al șaptelea nu era prin cârdurile ce pășteau pe islaz și nici un cioban nu știa
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
găsit mieii fugari, dar numai șase; al șaptelea nu era prin cârdurile ce pășteau pe islaz și nici un cioban nu știa nimic despre animalul rătăcit. Flămândă, obosită de îndelunga căutare, mână spre casă cârdul cu doar cei șase miei găsiți. Ajunsă acasă băgă cârdul în ocol, le dădu un braț de iarbă proaspătă apoi se gândi cum să-i povestească pățania lui mamă-sa, așteptându-se să fie pedepsită și ea pentru boroboața lui Săndel. Micuțul fusese acasă, a mâncat, fără
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
cei „di dila vale” și despre boierul Marcopol, că ne mai „lipim” și noi cu câte ceva; Marița goli apa din găleată în teuca păsărilor și se îndreptă spre fântâna lui Boboc, ce se afla taman în poarta casei lui Costache. Ajunsă acolo, o văzu pe Zoița pe prispa casei cum curăța un pește mare cam de vreo două kilograme. - Ia te uită, vară-mea Zoița, când ai venit la Pungești? Bună dimineața, dragă verișoară, ce mai faceți la Galați? se arătă
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]