3,029 matches
-
absolut singur pe carosabil, n-ai să vezi TIR-uri transportând încontinuu mărfuri, sau vehicule cu turiști. N-ai să remarci panouri publicitare, îmbiindu-te să vizitezi, să rămâi, să cumperi, să cunoști, precum în alte părți. Din loc în loc, albesc doar casele unui sat zgribulit, cufundat în beznă deplină (dacă ceasurile serii sunt avansate), speriat de posibilitatea de a fi reperat de cineva din greșeală. Dacă încerci să cunoști viața într-o asemenea localitate, te vei simți în pielea lui
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
dar poate prinde eventual și alveolele izolate din țesutul pulmonar. Se caracterizează clinic prin stare febrilă, dureri retrosternale, tuse seacă, la început și apoi umedă, expectorație muco-purulentă cu apariția de raluri sibilante și ronflante la auscultație. Diagnostic: PHARINGITIS NICOTINICA Sacchari albi gma 1,00 Aetherolei Menthae gtt I Aetherolei Thymi gtt I M.f. pulvis Dentur tales doses No X S. 3-5 x 1 praf pe zi Ceaiuri: Satureja hortensis (cimbrul de grădină). Se face o infuzie din 1-2 lingurițe de plantă
XII. Bolile şi fitoterapia. In: Fitoterapie clinică by Mihai V. Botez, Gabriela Anastasiu, Viorica Puiu () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2195]
-
sau alb, cenușie sau verzuie, în stările de infecții date de diverși agenți patogeni, protozoare și ciuperci: Trichomonas vaginalis sau Candida albicans, cel mai frecvent. Se indică: ceaiuri, spălături și irigații. Ceaiuri: Herba Bursae pastoris (traista ciobanului) și Herba Lamii albi (urzică moartă albă). Se folosesc câte 100 g din fiecare plantă. Se prepară o infuzie dintr-o jumătate de linguriță din amestec la o cană. Se bea două căni pe zi, dar în curs de 4-5 zile. 7.5. METRORAGII
XII. Bolile şi fitoterapia. In: Fitoterapie clinică by Mihai V. Botez, Gabriela Anastasiu, Viorica Puiu () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2195]
-
ministru cel mai biciclist dintre toți foștii miniștri ai României, Toader Paleologu. Să nu credeți că domnului cel chel, degeaba i-a plecat părul la plimbare de pe cap, știut fiind încă din bătrâni că: „cine e deștept chelește, cine iubește, albește, iar prostul rămâne așa cum l-a făcut mă-sa până la adânci bătrâneți". A știut el de ce, gândul i s-a dus neapărat la biciclete. Vrea ca să împuște mai mulți iepuri dintr-un singur foc. Primul ar fi, cel cu voturile
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
fiind un regim de „cruntă exploatare a omului de către om". Și așa, cum românul care se respectă în materie de istorie, nu face nici un fel de economie la detergenți și înălbitori, și de la negru complet, istoria anilor 20-30 a fost albită din greu, toate zoaiele, rapănul și mizeria unei epoci revolute, au fost curățate, lustruite pieptănate, de-ai fi crezut că pe atunci într- adevăr curgea laptele și mierea pe toate drumurile. Au trebuit să mai treacă, nu pe lângă noi, ci
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
să-i potolească spaima ce o cuprinsese ca și atunci, și privirea i se i se agăță de clădirea roșiatică a gării, singura clădire rămasă în picioare cu cei câțiva copaci mari din preajmă. În jurul ei se vedeau și acum albind urmele fostelor viituri. Dinspre gară nu se auzea nimic și de aceea își zise: „Trebuie să fi dat drumul la abur vreo locomotivă”. Încercă să se liniștească frământând gândul acesta dar știa că demult, aproape și uitase de când, pe aici
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
recunoștință de protectorul sub tutela căruia se afla. Nici ea vița și nici el aracul, dacă i-ar fi măsurat cineva, ar fi constatat că aveau cu puțin peste un metru și jumătate înălțime și, dacă nu ar fi fost albi ca toți europenii, s-ar fi crezut că aceștia provin de undeva din Centrul Africii, unde băștinașii sunt scunzi, isteți și vioi. Ea, cu părul puțin grizonat, cum îi stă bine unei femei respectabile, firavă și subțirică ca un toc
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
început că școala era condusă de oameni pricepuți și harnici. Chiar în poarta școlii, aștepta solemn, ca un majordom în întâmpinarea unui oaspete de seamă, un bărbat uscat și înnegrit de soare, nu prea înalt, în vârstă, cu perciunii scurți albiți înainte de vreme ce impuneau respect; îmbrăcat modest într-un costum maro nu prea nou, cu vestă și pălărie de aceeași culoare cu costumul și care în final se dovedi a fi directorul școlii în persoană. În intervalul scurt, în care
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
modest într-un costum maro nu prea nou, cu vestă și pălărie de aceeași culoare cu costumul și care în final se dovedi a fi directorul școlii în persoană. În intervalul scurt, în care bărbatul din fața lui, cu perciunii scurți, albiți înainte de vreme, a parcurs cu privirea în tăcere documentul prezentat, ceața ce îi acoperise retina până în momentul respectiv s-a destrămat ca din senin, mintea i s-a luminat brusc ca și cum i s-ar fi aplicat pe tâmple o compresă
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
acestor cercetări istorice o putem găsi în sumedenia de studii și articole publicate în reviste de specialitate, dar mai ales în celebrul volum Dăinuiri dăneștene (coautor: Eugenia Buraga) apărut la editura ieșeană Junimea, în 1977, în colecția Humanitas. Cu părul albit de dorința cunoașterii a tot ceea ce era simplu, natural și de demult în zona DĂNEȘTILOR, colecționarul COSTACHE BURAGA și-a desăvârșit cercetarea prin descoperirea a noi așezări, necropole și puncte arheologice, așa încât putem spune că munca sa nu a fost
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
pe frunte, / Și vorbai e tunet, răsufletul ger, / Iar barba din stângai ajunge la cer, / Și vodăi un munte. (G. Coșbuc); Nimeni navea ceea ce el avea:/superba lui trufie/și elefanții / și labele lor sfă râ mând vertebrele / acestor Alpi albiți de spaimă // Călca, deabia să se audă peste stânci / și sauzea în lună (E. Jebeleanu); Se simțea mic și slab, cât un vierme pe carel calci în picioare, sau ca o frunză pe care vântul o vâltorește cum îi place
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
indicându-i cu gesturi energice să rămână unde era. Ea se supusese fără proteste, Îngenunchind cu camerele foto În geantă, pironind cu privirile ostașii care mergeau mai departe și profesorul care urca dealul Împreună cu băieții ce lăsau capul În jos, albi la față și cu ochii ieșiți din orbite În lumina ambiguă a dimineții; și rămăsese acolo, În genunchi, În vreme ce Faulques, oprit și el, schimba viteza obturatorului și diafragma, pe măsură ce lumina se lăsa pe dealurile acum Înconjurate de fumul exploziilor, Într-
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
Nazarie, ei rămîneau fantaziaști și, asemeni catharilor, credeau În preexistenta sufletului, În vreme ce, sub Desiderius, biserica din Concorezzo abandonase fantaziasmul bogomil și susținea traducianismul bogomil În locul preexistenței sufletului. În fine, Sacconi ne dă și o informație prețioasă În legătură cu bisericile din Toulouse, Albi și Carcassonne, care ar fi fost radicale, ca și „albanenses”, În vreme ce „francezii” (din Lombardia) țineau credința bagnolezilor, iar catharii din regiunea Le Marche, Florența și Spoleto oscilau Între credințele bagnolezilor și „albanezilor”, Înclinînd mai degrabă spre ultimii. Tractatus de hereticis
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
an Înainte de mișcarea muncitorilor din Brașov. Povestea lui Victor Apostu, fostul inginer-șef de la Aninoasa, relatează perfect istoria intimidărilor la care au fost supuși minerii participanți la grevă: „Nu m-au lovit niciodată. Dar În trei luni de zile am albit (ă). Mă intimidau. Încercau să mă intimideze. Eram mereu urmărit. Nu mă lăsau deloc În pace”8. Pe de altă parte, minerul Octavian Dumitru povestește 9 că, la două săptămâni după grevă, o Dacie neagră a venit după el și
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
Taghianilu", în ajunul Nașterii Sfântului Ioan Botezătorul, de Sânziene. Fetele împodobesc o găleată, cu flori culese de pe câmp și, umplând-o cu apă neîncepută, colindă casele, cântând "taghiani". Gazdele pun în găleată diferite obiecte de argint; dacă aceste obiecte se albesc înseamnă că vor trăi ani mulți, fericiți, iar dacă se înnegresc vor muri curând. Tot de "Taghiani" (Sânziene), cu găleata împodobită cu flori de câmp, asemuită cu o mireasă, fetele, însoțite de băieți, merg prin sat, cântând "taghiani": Unde ai
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
de treabă / Mai frumoasă, / Mai sănătoasă și mai voioasă."63 Element purificator și psihopomp, apa cunoaște multiple ipostaze care structurează spațiul poetic ca spațiu al metamorfozelor: "Acolo-n vale la pârâu, / Spală mândra dorul meu; / Tot îl spală și-l albește / Și-n izvor se limpezește, / Tot pe mine mă iubește."64 Apa descântată capătă valențe magice prin intermediul dialogului imaginar, construit pe baza paralelismului analogic: " Bună dimineața, apă curgătoare. / Mulțumesc, maică, frumoasă ca o floare. Tu ai spălat deal și vale
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Microtextul narativ pune în valoare, de cele mai multe ori, relația om cosmos, elementul arhetipal fiind integrat în cotidian, ca remediu al uitării, înstrăinării sau al destrămării lăuntrice: "Acolo-n vale, la pârâu, / Spală mândra dorul meu; / Tot îl spală și-l albește / Și-n izvor îl limpezește, / Tot pe mine mă iubește. "173; Auzi cum răsună valea / Și mândra cântându-și jalea; Auzi cum sună izvoru / Și mândruța-și cântă doru: / Turturică de pe baltă, / Vină, puică, și te scaldă, / Că apele s-o-ncălzit
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Eu am plâns sara pe lună / Până s-o făcut fântână, / Vin`, puică, la apă bună.../ Apă bună nu pot bea, / Tulbure-i inima mea. Că n-am pânze de albit / Și nici vorbe de grăit, / Că pânzele le-am albit / De când noi ne-am despărțit, / Și vorbele le-am uitat / De când, bade, te-am lăsat."175 Paralelismul sinonimic fântână / apă bună / gheață și imaginile binare contrastante "Apă bună nu pot bea / Tulbure-i inima mea" sau " Am auzit o minciună
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
frumosu, / Nu știu ceață-i ori verdeață, / Ori i-o turmă de oi creațe? / Da la oi cine-și d-umbla-re? / Dumnezeu și Sânt Pătru, / Cu fluiera fluierând, / Pe oi, Doamne, șirăind. Râie oaie, băcăloaie, / Că de când umblăm la voi, / Am albit și noi ca voi, / Că noi pe voi că v-om vinde. Ba tu, Doamne, nu ne vinde, / Că noi ție că ți-om face / Cojoc dalb până-n pământ, / Pe la guler d-aurit, / Pe la poale d-argintit; / Colea jos pe
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
pe la mama mea să o vadă. Fiind într-o vacanță la Tecuci, ne-am revăzut cu mare bucurie după circa un sfert de secol și ne- am reamintit multe din faptele petrecute în copilărie. După fuga din Tecuci, Lori își „albise” dosarul de fiică de moșieri trecând din nou pe numele părinților biologici care erau modești, astfel încât își găsise de lucru în București. Datorită limbilor străine pe care le vorbea din copilărie (germana și franceza) dar și frumuseții și distincției
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
arcuite, delimitează fâșii colorate, ușor geometrizate,"ascut cuțitul pe gura fântânii,/ vin cisterne călare și laptele intră-n cușcă/ mai apoi, mai apoi invalidul cu picior de cireș, o ridică la gură și sticla se deschide ca o goarnă/ se albește calul, iarba, pământul, soarele". Ion Gheorghe instaurează un realism în care observația devine subtilă, starea de efervescență este o amplă cântare, peste tot curg semințe: de iarbă de trandafir, de porumb, de busuioc, de sulfină, de buruieni: "Cumpăr mere, semințe
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
pe frunte, / Și vorbai e tunet, răsufletul ger, / Iar barba din stângai ajunge la cer, / Și vodăi un munte. (G. Coșbuc); Nimeni navea ceea ce el avea:/superba lui trufie/și elefanții / și labele lor sfă râ mând vertebrele / acestor Alpi albiți de spaimă // Călca, deabia să se audă peste stânci / și sauzea în lună (E. Jebeleanu); Se simțea mic și slab, cât un vierme pe carel calci în picioare, sau ca o frunză pe care vântul o vâltorește cum îi place
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
și apoi din crucea paștei. Care gustă mai întîi din usturoi și hrean, pe acela nu-l mănîncă puricii. Paști în ziua de Paști, dis-dimineață, înainte de a merge la biserică, se spală sătenii cu un ban de argint, ca să fie albi ca argintul și să aibă bani peste an, și cu un ou roșu, ca să fie roșii ca oul cel roșu. Cînd vii de la Paști, e bine să intri în casă pe brazdă verde, că e bine de sănătate, și s-
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
cu untură de arici. Dacă fetele mari dau cu salcie pe păr în ziua de Florii, le crește părul. în Săptămîna brînzei să nu te speli pe cap, căci se scutură burdufurile cu brînză în cap (faci mătreață) și-ți albește părul curînd. Părul ce cade la pieptănatul femeilor sau la tunsul fetelor se strînge și se pune într-un gard, lipindu-se o baligă peste el, ca să crească părul din cap. Se crede că dacă voiește cineva să-i crească
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
birou, la o cafea, îmi spune că are grijă ca actorii ei să nu coboare ștacheta, făcînd concesii publicului. Eu o contrazic, amintindu-i că-n Noaptea încurcăturilor se spune versul "dacă-i rău, să-l borîm!" (referitor la vin). Albindu-se și mai tare, doamna Deleanu replică, cu ton peremptoriu: Nu s-au pronunțat aceste cuvinte pe scena teatrului meu!". N-am de lucru și o contrazic: "Ba da, doamnă! Am fost în sală!". Sună la scenă și-l întreabă
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]