10,591 matches
-
case Tremurăm de frig Zilele ploioase Nu ne mai intrig' Temnițe de teamă Ne tot pun capcane Să nu luăm în seamă Ploaia cu bulboane Dar se-oprește și Soarele răsare Mai e frig, deși Mult mai cald îmi pare Albinele roi Risipind, adună Toată vremea bună Adunată-n noi Referință Bibliografică: Ploaie / Ion Untaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 327, Anul I, 23 noiembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Ion Untaru : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială
PLOAIE de ION UNTARU în ediţia nr. 327 din 23 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358934_a_360263]
-
podul palmei și apoi răsucit în foițe subțiri, rupte din organul partidului, din care citeau cel mult faptul divers. Adunați acolo, păreau Snopenșii lui Faulkner la fierăria lui Iocan, strămutată din motive politice la adăpostul acelei cortine de gărduraniță, de unde albinele veneau și plecau, intrând grăbite în florile ce semănau cu niște clopoței. Unii stăteau tolăniți pe jos, rezemați doar într-un cot, alții își făceau de lucru cu bricegele lor legate de niște lănțișoare prinse de betelia pantalonilor, bricege cu
CARTEA CU PRIETENI XXIV- ION IFRIM de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 327 din 23 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358977_a_360306]
-
dorul de ogradă Posacul scrânciob sub un măr domnesc, Sub verdele de iarbă sau zăpadă Își plânge lemnele ce-i putrezesc. Mi-e dor de tihna ce-o purtam cu mine Atunci când vântu-n frunze ascultam, Gâlcevi de păsări slobode și-albine Și ia înflorată ce-o purtam. Miros de roade putrede sub rouă Ce se isca pe ulițele strâmte, Frumosul curcubeu atunci când plouă Și nucile - atârnate-n ramuri frânte. Mi-e dor de fânul cel cosit devreme Sub soarele ce răsărea
MI-E DOR... de CIPRIAN ANTOCHE în ediţia nr. 2224 din 01 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/359022_a_360351]
-
parfumurile pe care și le dădea din belșug pe tot corpul, drogherie adevărată... iar pe mine din “slugoi” nu mă scotea. E-he!... pentru că-mi fătă iapa gradul de sergent, înghții șmotru, nu glumă: madam era alergică la praf, muște, albine și țânțari, iar Mărinică era dator să le omoare ca “prințesa Pupăza” să nu care cumva să dea nas în nas cu ele. Păi nu era să se ducă peste râul Stinx când, un amărât de paianjen, de-ăla galben
PARTEA A V-A PARIUL BLESTEMAT de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 764 din 02 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359274_a_360603]
-
stăpân și fără de cărare - o, Zeule bun, împăratule înțelept, iată, nici soarele nu îl mai vrea - adă-i lumină în pocale și felinare caută-i în cer altă Stea! - o, Zeule bun, împăratule roșu ai grijă de el ca de albina poate găsi-va o floare albastră în a Orionului vastă grădină. Referință Bibliografica: ELOGIU VIITORULUI / Ion Mârzac : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 245, Anul I, 02 septembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Ion Mârzac : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea
ELOGIU VIITORULUI de ION MARZAC în ediţia nr. 245 din 02 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359309_a_360638]
-
parfumurile pe care și le dădea din belșug pe tot corpul, drogherie adevărată... iar pe mine din “slugoi” nu mă scotea. E-he!... pentru că-mi fătă iapa gradul de sergent, înghții șmotru, nu glumă: madam era alergică la praf, muște, albine și țânțari, iar Mărinică era dator să le omoare ca “prințesa Pupăza” să nu care cumva să dea nas în nas cu ele. Păi nu era să se ducă peste râul Stinx când, un amărât de paianjen, de-ăla galben
PARTEA A III-A PARIUL BLESTEMAT de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 764 din 02 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359341_a_360670]
-
fluturii, Ca marea, Ca florile din grădina îngerilor. Pe cărarea de la moară, Cu sacul de uium în spate, Apare credința. Dumnezeu salută lutul, Iar norul negru, Retras pe ritm de fulgere, Îl arată cu Evangheliile la inimă. El dă putere albinei Să facă floarea miere, Prunii-prune, merii-mere, Rânduind toate. Pe drumul de pe coastă, Lelea Marta așteaptă Învierea. ÎN ZBOR Credința zboară Dincolo de munți și de ape, De cer și de pământ. Copilul vesel se roagă mai ușor. El este lângă înger
RĂSTIGNT PE CUVINTE de MENUT MAXIMINIAN în ediţia nr. 761 din 30 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359349_a_360678]
-
lui bărbatu-său scula mea? Eu vreau să i-o dau Didinei, e calar? - Cine ți-a spus că trebuie să i-o arăți!?... N-ai înțeles? - Ce vrei să înțeleg?!... - Te doare, leșini, omule, ai alergie la înțepături de albine, viespi, gărgăuni... și trebuie să vină neapărat ca să te doftoricească vrăjitaorea satului, Bușica. Ea o să-ți spună lecul. Numai ea știe ce să-ți dea ca să se desumfle măgălia sulii, și începu să râdă moșul Cobrescu, de se ținea cu
PARTEA A I-A PARIUL BLESTEMAT de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 764 din 02 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359343_a_360672]
-
Acasa > Poeme > Dorinte > IUBEȘTE-MĂ Autor: Valeria Iacob Tamaș Publicat în: Ediția nr. 353 din 19 decembrie 2011 Toate Articolele Autorului Iubește-mă, precum un pom un mugur, Iubește-mă, precum albina floarea, Iubește-mi pasul, gândul și visarea Iubește-mă, să simt îndestularea. Mi-e foame, mi-este sete, Bolnav sunt de iubire, Doar inima-mi tresaltă fericită, Când mă înfrupt din gura-ți pârguită. În jur tu risipești parfum, Cum
IUBEŞTE-MĂ de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 353 din 19 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359485_a_360814]
-
Norea cioara pe gânduri - umbra unei lebede la fel de neagră Locul II - Corneliu Traian Atanasiu orașul întreg explozie de lumini - nici cer, nici stele Locul III - Ion Rășinaru Sclipiri pe omăt - în bradul din odaie stele de carton Mențiune - Monica Trif albinele roi- o ultimă floare în coșnița veche Mențiune - Dan Norea lumi paralele - două umbre pe gheață o cioară și-un crap Mențiune - Valeria Tamaș Singur de Moș Ajun - pe limba lui, greierul, mă colindă Etapa 57 - 22 XII 2008 Locul
HAIKU de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 353 din 19 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359488_a_360817]
-
cer, ca ei locuiesc pe pământ, dar îngerii le aduc din cer lecții în fiecare zi, să le facă acasă" - Leon Alexandru Gutu, 8 ani "Dumnezeu îi iubește pe cei necredincioși, dar îi iubește cu suferință" - Ion Martin, 10 ani "Albinele de aia ne dau nouă toată ceară lor, că au văzut ce facem noi cu ea, că facem lumânări pentru Dumnezeu, și atunci albinele nu o mai păstrează pentru ele." - Pavel Martin, 8 ani "Dacă ar apărea aici, acum, Domnul
RĂSPUND COPIII! de ION UNTARU în ediţia nr. 343 din 09 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359551_a_360880]
-
ani "Dumnezeu îi iubește pe cei necredincioși, dar îi iubește cu suferință" - Ion Martin, 10 ani "Albinele de aia ne dau nouă toată ceară lor, că au văzut ce facem noi cu ea, că facem lumânări pentru Dumnezeu, și atunci albinele nu o mai păstrează pentru ele." - Pavel Martin, 8 ani "Dacă ar apărea aici, acum, Domnul nostru Iisus Hristos l-aș întreba dacă mă poate duce la Mama Lui, că eu vreau să o întreb pe Maica Domnului cum este
RĂSPUND COPIII! de ION UNTARU în ediţia nr. 343 din 09 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359551_a_360880]
-
spun. De gerul iernii chinuită Te-ai ghemuit într-un ungher Și ca pe-o haină zdrențuită M-ai aruncat în colb, stingher. Nici când ploua nu-ți era bine, Ninsoarea-i albă-n părul tău; Din flori strângeau nectar albine Și tristă-ai fost așa mereu. Doar toamna frunzele uscate Se-ngrămădeau în poala ta Și tu le numărai pe toate, Iar vântu-n urmă le sălta. Mă uit pe geam și văd departe Cum ochii tăi mă urmăresc; Sunt trist
DE-O MAI VENI VREO PRIMĂVARĂ de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 297 din 24 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359574_a_360903]
-
s-au spitalizat pentru o vreme. Așteaptă și ei săracii să găsim o explicație. - Păi, ce explicație să fie, domnule, la faptul că în parcurile noastre oamenii sunt mușcați de șerpi, ba chiar și de scorpioni, că niște nenorocite de albine africane omoară un pluton de militari aflați în poligon, sau că niște viespi, cât se poate de obișnuite au atacat un cartier întreg. Nici nu știm numărul victimelor, deoarece fiind un cartier cu mulți emigranți din est, nu s-a
INCREDIBILELE ATACURI de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 950 din 07 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/360405_a_361734]
-
puritatea și forța necesară pentru a crea un centru de unire, oamenii care îți sunt destinați vor veni singuri.” Dacă vânătoarea regală funcționează pe principiul “Cubului dumnezeului biblic” (cu o suprafață întotdeauna deschisă), sau, dacă vreți, după modelul Stupului de albine ( Lucrătoarele-de-lumină), vânătoarea republicană nu are astfel de principii sau modele, și nici măcar explicații. Suntem toți acum, dar absolut toți, prinși în “masacrul” Marelui Cerc, cu viii și cu morții “electrici” laolaltă. “În orice comunitate există trei cercuri: Marele Cerc ce
ESEU (3) de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 1104 din 08 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360381_a_361710]
-
pâinea caldă. - S-ar putea să ai dreptate! zise Mache, absent... O să mă gândesc! Ștefan, care avea un spirit întreprinzător foarte dezvoltat, a insistat în continuare, spunându-i lui Mache că în Slobozia și satele limitrofe, erau mulți crescători de albine, care nu prea aveau unde, și cui să vândă ceară rezultată din fagurii de miere. Chiar el era prieten cu o fată, al cărui tată avea peste 50 de stupi. Îl va ruga să-l pună în legătură și cu
MOȘ MACHE ..CONTINUARE de DAN PETRESCU în ediţia nr. 1626 din 14 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/360484_a_361813]
-
vândă ceară rezultată din fagurii de miere. Chiar el era prieten cu o fată, al cărui tată avea peste 50 de stupi. Îl va ruga să-l pună în legătură și cu alți stupari, de la care să cumpere ceară de albine. Lui Mache i s-a părut interesantă ideea și i-a creat lui Ștefan, posibilitatea să o dezvolte. Costică a petrecut toată vara cu Didina, și nu de puține ori a invitat-o să servească masa la Slobozia, cu familia
MOȘ MACHE ..CONTINUARE de DAN PETRESCU în ediţia nr. 1626 din 14 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/360484_a_361813]
-
său, Ștefan. Într-o magazie, de lângă magazin, Ștefan a amenajat atelierul pentru fabricat lumânări. Plăcându-se cu fata stuparului, a hotărât să o ia de nevastă. În acest fel a găsit o cale mai ușoară de a procura ceară de albine. Afacerea cu lumânări mergea foarte bine, astfel încât Ștefan reuși în scurt timp să-și construiască o casă, vis-à-vis de fratele Costică, la intrarea căreia a deschis și un magazin de lumânări. Din căsătoria lui au rezultat doi copii, o fată
MOȘ MACHE ..CONTINUARE de DAN PETRESCU în ediţia nr. 1626 din 14 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/360484_a_361813]
-
hrană sieși, propria sa transcendență și imanență, plăsmuitorul propriilor zei și iluzii. "La metaphisique c'est moi!" parcă dorește să spună poetul, iar universul său este biblioteca, biblia și istoria. O bibliotecă imensă, în care au încăput "o perdea de albine/ se spune,/ prin ea nu poți pătrunde, se lipește de tine/ ca o cămașă, cu ace de foc". O bibliotecă în care se joacă o apocalipsă livrescă cu rădăcini în istoria neamului. Poemele din "Nisipul cu oase" sunt bazate pe
NISIPUL CU OASE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 396 din 31 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360583_a_361912]
-
construiesc modele comportamentale închegând relații cvasisociale, lumea animal prin jocul imaginativ devenind un spațiu deschis spre social: “Insă ... am surprins odată/ trei legume cum se ceartă;/ ... ” - Chiar de stăm noi în lumină/ sare o floare de sulfină, / dăm polen pentru albină,“( “Recreația grădinii “, pag.16.). Eroii noștri se imaginează în ipostaze diverse, trebăluiesc în lumea micilor obiecte ca într-un adevărat furnicar, se confruntă cu sarcini ce reiterează experiențe reale de viață cărora le găsesc firesc și spntan dezlegare. Astfel, melcul
TITINA NICA ŢENE- ANOTIMPUL JOCULUI , CRONICĂ DE ANTONIA BODEA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 395 din 30 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360576_a_361905]
-
hrană sieși, propria sa transcendență și imanență, plăsmuitorul propriilor zei și iluzii. "La metaphisique c'est moi!" parcă dorește să spună poetul, iar universul său este biblioteca, biblia și istoria. O bibliotecă imensă, în care au încăput "o perdea de albine/ se spune,/ prin ea nu poți pătrunde, se lipește de tine/ ca o cămașă, cu ace de foc". O bibliotecă în care se joacă o apocalipsă livrescă cu rădăcini în istoria neamului. Poemele din "Nisipul cu oase" sunt bazate pe
NISIPUL CU OASE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 396 din 31 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360584_a_361913]
-
al gheenei și întunericul cel mai dinafară, și viermele cel neadormit, și plângerea, și scrâșnirea dinților, și veșnica rușine înaintea întregii făpturi, a celei de sus și a celei de jos. Vai nouă, că înțepăturile muștelor, ale țânțarilor și ale albinelor nu le răbdăm, dar de balaurul care ne mușcă în fiecare zi, care ca într-o sorbire ne înghite pe noi, și care ne străpunge peste tot cu boldurile veninoase ale morții, nu ne îngrijim deloc și nici a fugi
CUM SĂ NE FERIM DE PĂCAT? de ION UNTARU în ediţia nr. 390 din 25 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360632_a_361961]
-
replică mămică, „știe neamțul ăla ce este în casa noastră...” - Când și unde ați debutat și cum a fost acest debut? - Golaneam, flamand, prin Capitala. Citeam, de pe la gunoaie, tot felul de gazete și reviste. Tupeist, m-am dus la revista ALBINĂ, cu o poezea despre sărbătoarea majoratului: „Am optsprezece ani, ți-i dărui ție, Țara,/ Tu m-ai crescut puternic, cu inima de pară,/ Cutezător că șoimul și liber pe pamant;/ Ma-ndeamna tinerețea să te slăvesc în cânt.” Am primit
EU, CAND SCRIU, ARD. DIALOG CU POETUL GEORGE FILIP DIN MONTREAL, CANADA de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 117 din 27 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/360611_a_361940]
-
baraca unde locuiam și mi-am cumpărat lemne de la deșeuri, cu 50 de lei tonă. În seara aceea, m-am împrietenit cu niste muncitori. Unul dintre ei, care m-a prezentat altora, le-a spus că sunt poet. Îi arătasem ALBINA. Când am dat mâna cu ei, m-am recomandat țanțoș: poet George Filip. Am ajuns, din întâmplare, în casa scriitorului orb Marin Iancu Nicolae. Mi-a spus că-mi citise deja poezia și că sunt talentat. Doamna Dr. Octavia Dimancescu
EU, CAND SCRIU, ARD. DIALOG CU POETUL GEORGE FILIP DIN MONTREAL, CANADA de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 117 din 27 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/360611_a_361940]
-
august 2011 Toate Articolele Autorului Mă arde clipa-n care sunt cu tine Mă arde clipa-n care sunt cu tine, Ca roza-ți este pielea parfumată Și gura mea de tine-i însetată, Pe trupul tău e roiul de albine. Nimic nu vreau să știu de mersul lumii Când mâna ta, ca un zefir de seară, Pe trupul meu tot urcă și coboară Sub razele de aur ale lunii. Mă strângi în brațe, parcă-ai vrea de tine Să stau
MĂ ARDE CLIPA-N CARE SUNT CU TINE de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 227 din 15 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360676_a_362005]