1,678 matches
-
proverbe și zicători. Sunt remarcabile gama variată a ironiei și satirei, uneori bonome, limbajul vioi, pitoresc și paremiologic. "„Cartea înțelepciunii poporului”" - acesta e numele pe care N.V.Gogol l-a dat operei lui Krîlov - creatorul fabulei naționale ruse. Consacrând genul alegoric al fabulei cu specific național, Krîlov a adus un suflu nou, democratic, în literatura rusă, care, la sfârșitul secolului al XVIII-lea și la începutul celui de al XIX-lea, pășea într-o nouă fază a dezvoltării sale. Pe tărîm
Ivan Andreevici Krîlov () [Corola-website/Science/309370_a_310699]
-
determină specificul creației lui Krîlov, caracterul personajelor și imaginilor care populează universul fabulelor sale. La el, „"până și animalele, și arborii - întreaga natură - sunt rusești"” - spunea V. G. Bielinski. Pentru prima oară în literatura rusă, fabulele lui aduc, în forma alegorică, aproape toate categoriile sociale din Rusia acelui timp. Prin tematica lor, fabulele lui Krîlov cuprind aspectele multilaterale din viața Rusiei țariste din timpul său. Cele mai caracteristice sunt acelea care zugrăvesc samavolnicia justiției și a autorităților, carierismul, venalitatea și birocratismului
Ivan Andreevici Krîlov () [Corola-website/Science/309370_a_310699]
-
Walking în My Shoes", al doilea single și a doua piesă (locul 14 în topul britanic), este apreciată de fani că singura rivala a lui "Enjoy the Silence" la titlul de cea mai bună piesă Depeche Mode realizată vreodată. Clipul alegoric trimite la "Infernul" lui Dante, iar expresia emoțională penetranta devine cu atât mai vibrantă în versiune live. "Condemnation" evocă simbolic drumul Golgotei parcurs de Dave Gahan într-o personificare cu iz blasfemic. Că identitate sonoră, acest al treilea single, care
Songs of Faith and Devotion () [Corola-website/Science/306206_a_307535]
-
a lui R. Vuia, în primul rând în costumație și în termenii utilizați. Anual, la [[Apața, Brașov|Apața]], se ține sărbătoarea Fărșangului, ce marchează reînvierea naturii. Participanții, costumați cu măști ce simbolizează logodna și nunta, parcurg comuna într-un car alegoric. Gălăgia produsă de participanți este menită alungării spiritelor nefaste, a anotimpului rece și neroditor. Acestora le sunt oferite de către sătenii pe care îi întâlnesc în cale ouă, pălincă, bani sau gogoși. [[Imagine:NuntaBran.jpg|thumb|right|250px|Nuntă în zona
Etnografia Țării Bârsei () [Corola-website/Science/306260_a_307589]
-
cele ocazionale, denotă autenticul și exprimă plenitudinea vieții în variantele ei întruchipări și expresii, spiritualizate pe filieră bizantină."" ""La aluzii vag cubisto-constructiviste recurge și Elena Greculesi dar nu prin această latură a creației s-a impus ea, ci prin tablourile alegorice pe teme sociale sau de evocare istorică. Deosebit de pregnantă este linia contur care decupează expresiv aceste figuri redate de obicei pe fundaluri neutre. Caracterul convențional și mai degrabă auster al coloritului contribuie, de asemenea, la monumentalizarea și esențializarea imaginii"" Are
Elena Greculesi () [Corola-website/Science/306438_a_307767]
-
lui Vermeer. Forța de expresie a acestei picturi, armonia culorilor, lumina magică corelată cu o anumită subtilitate caracteristică sculpturilor, chipul radiant al modelului cu privire întrebătoare dovedesc măiestria absolută a pictorului. Pe lângă tablourile sale realiste, Vermeer pictează și două tablouri alegorice, în care personifică teme abstracte prin simboluri: "Alegoria credinței" (1671) și "Alegoria picturii" (sau "În atelier", 1673). În „Alegoria picturii” este reprezentat un atelier, pe masă se află o carte — simbol al înțelepciunii — și o mască — ca simbol al sculpturii
Johannes Vermeer () [Corola-website/Science/305799_a_307128]
-
a lui Plotin („Viața lui Plotin”), în care accentuează calitățile spirituale ale maestrului său, comparabile cu cele ale lui Pitagora. A mai scris un tratat Împotriva creștinilor, din care nu s-au păstrat decât fragmente scurte, un text de interpretări alegorice ale miturilor vechi (De Antro Nympharum), o carte de sentințe (Aphormai), de fapt o expunere a filosofiei lui Plotin. Cea mai cunoscută lucrare a sa este "Isagoga", o introducere la Categoriile lui Aristotel, celebrul text în care formulează succesiunea de
Neoplatonism () [Corola-website/Science/305392_a_306721]
-
ramurile teiului. Acest copac străvechi este cel care dă numele castelului. Linder înseamnă tei, Hof înseamnă curte, iar numele castelului ar fi astfel Curtea teiului. Palatul este înconjurat de grădini formale împărțite în cinci secțiuni care sunt decorate cu sculpturi alegorice ale continentelor, anotimpurile și elementelor naturii: Partea de nord este caracterizată printr-o cascadă pe 30 de trepte de marmură. În partea de sus se află un pavilion de muzică. Cascada se termină la partea de jos printr-o fântână
Castelul Linderhof () [Corola-website/Science/314512_a_315841]
-
ale continentelor, anotimpurile și elementelor naturii: Partea de nord este caracterizată printr-o cascadă pe 30 de trepte de marmură. În partea de sus se află un pavilion de muzică. Cascada se termină la partea de jos printr-o fântână alegorică dedicată zeului Neptun. În centrul parterului vestic este un bazin cu o statuie aurită a zeiței Fama. În partea de vest se află un pavilion cu un bust al lui Ludovic al XIV-lea. În fața acestei statui este o fântână
Castelul Linderhof () [Corola-website/Science/314512_a_315841]
-
El definește în general, în sens pozitiv, o stare de liniște, o stare lipsită de conflicte militare. În Grecia antică, ideea de pace era legată de "vârsta de aur" inițială a umanității. În mitologia greacă, Irina ("Eirene") este o zeiță alegorică personificând pacea. Simbolul porumbelului cu ramură de măslin, este izvorât tot din mitologia antică : alegând casca lui Ares (Marte), zeul războiului, pentru a cuibări, această pasăre sacră prelungi starea de pace, împiedicând zeul să-și îndeplinească funcția. Pe planul colectiv
Pace () [Corola-website/Science/313571_a_314900]
-
Teatrul Național din Iași. A fost inaugurată oficial în seara zilei de 21 decembrie 1914, cu piesa „Lorica noastră” a Naționalului bucureștean. De asemeni elevii liceelor din localitate au prezentat un program artistic coruri, cântece, dansuri populare și un tablou alegoric pe tema „Sărmanul Dionis”. Pe scena acestui teatru au apărut figuri de seamă ale vieții artistice și culturale românești. Aici a răsunat ultima oară în orașul său natal, cu ocazia „Congresului Ligii Culurale” a răsunat vocea marelui savant Nicolae Iorga
Teatrul Mihai Eminescu () [Corola-website/Science/314120_a_315449]
-
discuție. Socrate a nemulțumit autoritățile ateniene, fiind acuzat de impietate și coruperea tinerilor și este nevoit să se sinucidă. În filosofia lui Platon, ideile formează un tărâm al adevărului la care omenirea nu va avea acces direct. Ca în peștera alegorică, realitatea îi învăluie pe oameni în feflecțiile imperfecte ale ideilor. Cu ajutorul rațiunii, putem recupera din inconștientul nostru cunoașterea înnăscută, dar uitată, cunoașterea fiind rememorare. A examinat natura iubirii platonice în dialogul său Symposion, spunând că iubirea este căutarea nemuririi. Aristotel
Istoria lumii () [Corola-website/Science/314038_a_315367]
-
comică și ironie, voiciune dramatică și suplețea limbajului ce notează diferențele de ton, precum și o profundă întelegere a omului. El respectă tradiția, dar este și un inovator: comedia sa conține un prolog rostit de un zeu sau de un personaj alegoric, este curentă împărțirea în cinci acte, personajele sunt exponentele galeriei umane contemporane, folosirea monometriei, clișeele tipologice sunt păstrate (curtezana, tânărul de origine nobilă, tatăl mizantrop, sclavul iscusit etc.), însă fixările sunt mai subtile, comicul de caracter este predominant, dragostea constituie
Menandru () [Corola-website/Science/314953_a_316282]
-
hărți regionale care permiteau identificarea liniilor de coastă și calculul distanțelor. În general, portulanele erau asociate unor “cărți” (înscrisuri), care conțineau descrierea zonelor costiere și timpii de navigație. Astfel, portulanul (harta + cartea) devenea un instrument nu numai o imagine simbolică, alegorică și metaforică. Împreună cu busola, portulanele permiteau calculul distanțelor dintre două porturi (sau timpul de navigație în funcție de viteza și direcția vântului). Suporturile pe care erau executate portulanele puteau fi diverse. Spre exemplu puteau fi utilizate piei de animale (piele de capră
Istoria cartografiei () [Corola-website/Science/320390_a_321719]
-
Tapiseria este o formă de artă textilă, care înfățișează subiecte diverse sau teme alegorice, destinată înfrumusețării spațiilor interioare din locuințe, instituții sau săli publice. Tapiseria a apărut din dorința de a conferi o dimensiune estetică unui obiect utilitar, ea având inițial menirea practică de a termoizola zidurile reci ale castelelor medievale. Fiind folosită în
Tapiserie () [Corola-website/Science/323441_a_324770]
-
a unui spațiu interior, ea fiind totdeauna atârnată pe un perete sau pe o suprafață verticală, cu excepția pieselor de artă modernă, care pot fi și sculpturale (tridimensionale). Tapiseria tradițională înfățișează subiecte cu caracter decorativ, de exemplu pe teme istorice sau alegorice. Tapiseria modernă, bidimensională sau tridimensională, poate fi figurativă sau abstractă. Tapiseria este adesea considerată o artă de sine stătătoare. Istoria tapiseriei începe în Egiptul antic, și are o înflorire deosebită în Europa medievală, dar păstrează un statut important până în zilele
Tapiserie () [Corola-website/Science/323441_a_324770]
-
șaptea pe ziua întâi a lunii a șaptea strângere sfântă să aveți, nu faceți nici o lucrare ordinară; zi răsuflării [Yom Terua] este." În Noul Legământ este scris în evanghelii cum Mesia și Ioan Botezătorul, învață în parabole, spunând și semnificația alegorică a termenilor parabolelor, unde sfârșitul verii este totuna cu sfârșitul veacului și cu secerișul, care sunt expresii similare în limba ebraică și arameică. Matei 13:40 "Și, după cum se alege neghina și se arde în foc, așa va fi la
Yom Terua () [Corola-website/Science/323926_a_325255]
-
pilda: Când mlădița lui se face fragedă și odrăslește frunze, cunoașteți că vara e aproape." La Cincizecime (Leviticul 23:22) secerișul nu este încă terminat. Profetic, cei răscumpărați nu au fost înălțați ori răpiți până la sfârșitul secerișului (Sărbătorea Săptămânilor), iar alegoric după seceriș și până la corturi (Sukkot) pe pământ rămân doar neamurile comparate în parabolă cu o turmă de oi și capre; Este o binecuvântare pentru sărac (rămășița lui Israel care păzesc poruncile și au mărturia lui Mesia, cel străpuns) și
Yom Terua () [Corola-website/Science/323926_a_325255]
-
purității și a adevărului. În pictura laică, nudul celebra frumusețea, grația, eleganța, virtutea. Acest fel de nud este încadrat fie în scene mitologice, inspirate din mitologia greacă și mitologia romană, din mitologia oriental-biblică sau din mitologia națională, fie în scene alegorice. În general, trupul este “cosmetizat”, în special prin lipsa pilozităților, culoarea rozalie și luciul pielii, care dau un trup inexistent în lumea reală. S-a aplicat și ascunderea organelor sexuale ca gest pudibond al unui erotism convențional. În principal, pictorii
Nud (pictură) () [Corola-website/Science/319973_a_321302]
-
spân lang="ro-RO">În </spân><spân lang="ro-RO"><i>Istoria artei românești (2007),</i></spân><spân lang="ro-RO"> Vasile Florea observa că există o mare diferență între ipostază Mariei Rosetti din portretul semnat de Rosenthal și tabloul acesta „patetic” și alegoric - </spân><spân lang="ro-RO"><i>România Revoluționară</i></spân><spân lang="ro-RO"> - pentru care i-a servit drept model. Într-adevăr, Maria Rosetti cea din portret apare pe un fundal peisagistic (copaci și dealuri, cer și apa) într-o ipostază
Gen, tradiție și realism socialist - studiu de caz, Ana Ipătescu (1) () [Corola-website/Science/296104_a_297433]
-
Acest tip de organizare a spațiului pictural, pe care îl va utiliza și Ciucurencu, un secol mai tarziu, creează simultan monumentalitate și proximitate. Iar taranca română pentru care a servit drept model scoțiana Mary Grant (Maria Rosetti) este o reprezentare alegorica a ”ideii naționale”, inspirată de lucrarea prezentată cu 20 de ani mai devreme la Paris de Eugene Delacroix, </spân><spân lang="ro-RO"><i>Libertatea călăuzind poporul</i></spân><spân lang="ro-RO">.</spân></p> O cvasi-alegorie: universalul semnificației și realismul reprezentării
Gen, tradiție și realism socialist - studiu de caz, Ana Ipătescu (1) () [Corola-website/Science/296104_a_297433]
-
poporul</i></spân><spân lang="ro-RO">.</spân></p> O cvasi-alegorie: universalul semnificației și realismul reprezentării Dincolo de compoziție și tematica, există un element ”tare” care conectează, prin spațiu și timp, lucrările lui Ciucurencu, Rosenthal și Delacroix, si care constă în reprezentarea alegorica a ideii revoluționare prin intermediul unei figuri feminine. Libertatea... lui Delacroix, din 1830, fusese creată în interiorul unui context extrem de bogat în această privință. Joan B. Landes arată în <spân lang="ro-RO"><i>Visualizing the Nation: Gender, Representation and Revolution în Eighteenth
Gen, tradiție și realism socialist - studiu de caz, Ana Ipătescu (1) () [Corola-website/Science/296104_a_297433]
-
creată în interiorul unui context extrem de bogat în această privință. Joan B. Landes arată în <spân lang="ro-RO"><i>Visualizing the Nation: Gender, Representation and Revolution în Eighteenth Century France </i></spân><spân lang="ro-RO">cum reprezentările constând în personificări feminine alegorice ale libertății, justiției sau republicii au jucat un rol esențial în trecerea de la vechiul regim la societatea modernă. Una dintre explicații poate fi următoarea: </spân><spân lang="ro-RO">”</spân><spân lang="ro-RO">Proliferarea alegoriei feminine a fost posibilă, de fapt
Gen, tradiție și realism socialist - studiu de caz, Ana Ipătescu (1) () [Corola-website/Science/296104_a_297433]
-
de fapt, prin excluderea femeilor din afacerile publice. Femeile puteau reprezenta calități abstracte și idealuri colective pentru că femeile nu puteau vota sau guverna.”( Hunt apud Landes, 74) O altă explicație, conexa: </spân><spân lang="ro-RO">”</spân><spân lang="ro-RO">Imaginile alegorice poartă cu ele profunzimea și puterea imediatului concret și oferă într-un mod foarte vizibil și vizual ocazia de a ne aminti de abstracțiunile intangibile precum limbaj, națiune sau comunitate. Și mai important, deoarece sunt construite că întrupări efective ale
Gen, tradiție și realism socialist - studiu de caz, Ana Ipătescu (1) () [Corola-website/Science/296104_a_297433]
-
nedivizat al societății. Poate și de aceea, lucrarea lui Delacroix a stârnit critici în epoca: Libertatea era prea ”urâtă și comuna” pentru a simboliză un ideal atât de înalt, iar audiență era deranjată de aparenta contradicție prezenta într-o personificare alegorica realistă. (Spector, 38) Diverși cercetători (Hobsbawm, Clark apud Brown, 246) susțin că Delacroix ar fi avut-o drept model pe Mărie Deschamps, o tânără muncitoare, eroina a Revoluției din iulie. Acest lucru ar fi contrazis, într-adevăr, specificul reprezentărilor alegorice
Gen, tradiție și realism socialist - studiu de caz, Ana Ipătescu (1) () [Corola-website/Science/296104_a_297433]