2,520 matches
-
numit și fascinația pentru celălalt, însă trebuie precizat că nu este vorba despre un celălalt oarecare, ci despre acela care poate să rezolve problema proiectării eului în altul. Este nevoie de o serie de elemente care să se obiectiveze în cadrul alterității, aceasta întruchipând o stare ideală, dezirabilă a eului, un întreg ansamblu arhetipal, o promisiune, un anumit paradis pierdut, dar nu neapărat în termenii în care îl descrie Mircea Eliade. Este momentul în care devenirea întru celălalt trece în plan ideal
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
influențată de mediul social. De fapt, imaginile se constuiesc în interiorul unor procese care rămân neconștientizate și "se actualizează la solicitarea mediului în modalități care rămân inaccesibile introspecției"512. Într-o colecție de studii despre impactul prejudecăților și stereotipurilor în definirea alterității, Ion Ianoși explică rolul fundamental pe care experiențele personale ale individului le au în decodificarea evenimentelor și etichetarea indivizilor și grupurilor. Între experiențele personale și reprezentările și credințele primite de la grup, se află memoria publică și memoria privată, ale căror
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
să se raporteze la un grup, să se identifice cu acesta pentru a nu se simți singur în raport cu istoria. În acest sens, individul schimbă singularul cu pluralul, raportându-se permenent la noi și definindu-se în raport cu acesta atunci când conturează formele alterității. Experiențele individuale sunt transformate în experiențe colective și invers astfel încât să fie asigurată trăirea simbolică a grupului și să se creeze ceea ce s-ar putea numi trăirea trecutului necunoscut prin intermediul grupului. În termenii lui Ion Ianoși, "memoriei individuale îi atribuim
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
că acestea sunt grupate în jurul a două mari teme, prima vizând competențele indivizilor, iar cea de-a doua posibilitatea apropierii de aceștia 551. Reprezentarea obiectului stereotipului este orientată în funcție de construcția identității și depinde de felul cum aceasta se raportează la alteritate, întrucât stereotipurile despre propriul grup sunt în marea majoritate a cazurilor pozitive pe cele două paliere, în timp ce stereotipurile despre alte grupuri conțin elemente negative fie pe dimensiunea competenței, fie pe cea a apropierii, iar altele sunt dominate de elemente negative
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
spiritului critic de a se dezvolta și de a crea cadrul propice schimbului cultural. De fapt, prin mitul contextului Popper atrage atenția asupra limitărilor pe care reprezentările culturale și sociale le au în cazul în care individul privește lumea și alteritatea exclusiv prin prisma lor și refuză schimbul și dezbaterea. Probabil că din acest motiv Popper subliniează, fără a afirma direct, principala limitare a reprezentării, imaginii și stereotipului, evidențiind, în același timp, și principalul punct forte al acestora: oferă cadrul de
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
mult decât atât, există o legătură evidentă între procesul de formare a stereotipului și cel al relației identitate-alteritate, despre care discutam în cel de-al treilea capitol. Între cele două procese se află fenomenul reprezentațional, în sensul că identitatea și alteritatea se construiesc în urma interacțiunii, iar stereotipul este puternic influențat de experiențele individului și grupului, în ideea că acestea sunt cele care ghidează reprezentarea stereotipală și-i conturează conținutul prin crearea unor etichete și introducerea, sau chiar generarea, unor categorii. Având
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
deși a ajuns la ea"593. Todorova discută despre stereotipurile legate de Balcani în termenii unui fenomen imagologic, în sensul că aceștia au fost imaginați de-a lungul timpului și dintr-o serie de motive drept exteriori Europei, definiți ca alteritatea acesteia și cumulând "un număr mare de frustrări materializate politic, ideologic și cultural, provenite din tensiunile și contradicțiile inerente regiunilor și societăților din afara zonei balcanice. Balcanismul a devenit, în timp, un substitut facil pentru descărcarea emoțională pe care o oferea
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
servit drept depozitar al caracteristicilor negative împotriva cărora a fost construită o imagine pozitivă și plină de sine a "europeanului" și Occidentului"594. Practic, Maria Todorova discută despre rolul esențial pe care îl au stereotipurile în conturarea raportului de identitate/alteritate, contribuind chiar cu elemente în conținuturile acestora prin faptul că, definind alteritatea, stereotipul oferă informații și despre identitate, prin intermediul contrastului, fenomen pe care îl întâlnim, de fapt, în cadrul celor mai multe tipuri de reprezentări din relația identitate/alteritate. Această situație contrazice, cel
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
imagine pozitivă și plină de sine a "europeanului" și Occidentului"594. Practic, Maria Todorova discută despre rolul esențial pe care îl au stereotipurile în conturarea raportului de identitate/alteritate, contribuind chiar cu elemente în conținuturile acestora prin faptul că, definind alteritatea, stereotipul oferă informații și despre identitate, prin intermediul contrastului, fenomen pe care îl întâlnim, de fapt, în cadrul celor mai multe tipuri de reprezentări din relația identitate/alteritate. Această situație contrazice, cel puțin la prima vedere, poziția lui Karl Popper, întrucât, din această perspectivă
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
conturarea raportului de identitate/alteritate, contribuind chiar cu elemente în conținuturile acestora prin faptul că, definind alteritatea, stereotipul oferă informații și despre identitate, prin intermediul contrastului, fenomen pe care îl întâlnim, de fapt, în cadrul celor mai multe tipuri de reprezentări din relația identitate/alteritate. Această situație contrazice, cel puțin la prima vedere, poziția lui Karl Popper, întrucât, din această perspectivă, stereotipul pare să ofere informații atât despre grup, cât și despre non-grup, conținutul stereotipului fiind direct influențat de nevoile de autoreprezentare ale grupului, de
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
mesaje care prilejuiesc comunicarea socială, și este un element de coeziune a grupului, determinând, într-o măsură mai mare sau mai mică, incluziunea. Cu toate acestea, în majoritatea cazurilor, așa cum am văzut și în procesul de construire a identității și alterității, cunoșterea prin interacțiunea directă cu obiectul imaginii, accesul nemijlocit la informații implică diminuarea caracterului stereotipal al imaginii întrucât elimină generalizările abuzive. Așa cum subliniează și studiile Patriciei W. Linville 595, "indivizii au o reprezentare cognitivă mai complexă asupra propriului grup decât
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
reprezentarea. În absența unor cunoștințe dobândite direct, și implicit a unei serii de factori precum interesul, contextul și cadrul socio-cultural, individul tinde să cunoască prin intermediul generalizărilor realizate de către ceilalți, fenomen care este valabil atât în ceea ce privește propriul grup, cât și în ceea ce privește alteritatea, cu alte cuvinte, atât etnostereotipul cât și stereotipul sunt supuse acestei tendințe. În aceeași ordine de idei, având în vedere studiul despre reprezentarea socială a identității naționale a românilor în care cercetătorul Septimiu Chelcea abordează fenomenul etnostereotipurilor, se poate afirma
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
astfel problema identității sociale și comunicaționale, dar și o justificare a atitudinilor și comportamentelor față de ceilați. Din acest punct de vedere, caracterul evaluativ cuprins în reprezentarea socială și în stereotip are importante accente justificative, prin care individul se poziționează față de alteritate. Această justificare este importantă pentru că este legată și de faptul că, în general, stereotipurile și prejudecățile sunt create în jurul minorităților și a grupurilor cu care individul nu interacționează în mod curent și care nu sunt îndeajuns cunoscute și înțelese. Într-
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
trebuie văzută ca un fenomen în care se structurează diferite elemente și care în final conturează reflectarea unui anumit obiect în mentalul individului. Concluzii Imaginea este o căutare permanentă a sensului, indiferent că este vorba despre sensul propriei identități, al alterității, al lumii, sau al obiectelor reale sau imaginare. Prin imagine, realitatea dispare pentru a face loc simbolurilor și semnificațiilor. Imaginea este unirea subiectului cu obiectul, întrucât nu doar obiectul dobândește sens prin imagine, ci și subiectul prin felul în care
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
în primul rând despre acesta și mai puțin despre obiect, însă informațiile nu sunt o caracterizare a acestuia, cum se întâmplă în cazul obiectului imaginii, ci o evidențiere a felului subiectului de a privi lumea, de a se raporta la alteritate într-un anumit context. Revenind, astfel, la ideea că imaginea este o permenantă căutare a sensului, putem spune că ea nu neapărat descrie subiectul, însă evidențiază motivele și interesele acestuia în plan reprezentațional, intenționalitatea lui și felul cum se raportează
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
anticipat, însă nu va putea fi niciodată supus unei rigori științifice, ci doar unei dezbateri interdisciplinare. Un alt aspect care trebuie punctat în legătură cu structurile imaginii este că acestea nu pot fi pe deplin analizate și înțelese decât prin intermediul relației identitate/alteritate, întrucât imaginea lumii și a obiectelor, indiferent de natura lor, este în strânsă legătură cu percepția individului despre sine, corelându-se cu elementele care intră în componența identității lui. Imaginea nu este o categorie ontologică, decât în sensul că printre elementele
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
ontologice, cum ar fi arhetipul, sau cum ar fi presupozițiile înăscute ale individului de a avea o identitate și de a se raporta la un alter. Cu alte cuvinte, trebuie să discutăm despre o fenomenologie a imaginii, a identității și alterității termenii cei mai adecvați fiind construcție supusă devenirii, punct în care putem aduce în discuție problematica devenirii întru celălalt, proces complex care presupune un schimb permanent în cadrul relației eu/celălalt, schimb care poate fi privit drept o predispoziție înăscută a
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
în cadrul relației eu/celălalt, schimb care poate fi privit drept o predispoziție înăscută a individului. Deși fenomenul apare preponderent în cazul interacțiunii directe dintre subiect și obiect, devenirea întru celălalt poate fi considerată drept un mecanism al structurării relației identitate/alteritate și a conținuturilor acestora, dacă avem în vedere faptul că discutăm despre procese care participă la timpul istoric al individului. Între identitate și alteritate se stabilește un raport de contrarietate și nu de contradicție, așa cum ar putea părea la prima
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
subiect și obiect, devenirea întru celălalt poate fi considerată drept un mecanism al structurării relației identitate/alteritate și a conținuturilor acestora, dacă avem în vedere faptul că discutăm despre procese care participă la timpul istoric al individului. Între identitate și alteritate se stabilește un raport de contrarietate și nu de contradicție, așa cum ar putea părea la prima vedere în lumina operei lui Aristotel. Însă, opoziția despre care vorbea filosoful antic nu presupune negarea unui conținut, ci o absență față de o prezență
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
raport de contrarietate și nu de contradicție, așa cum ar putea părea la prima vedere în lumina operei lui Aristotel. Însă, opoziția despre care vorbea filosoful antic nu presupune negarea unui conținut, ci o absență față de o prezență. Între identitate și alteritate poate fi identificată și o relație de subordonare, în sensul că celălalt devine propoziția universală care reunește particularul eului, îmbogățindu-l cu toate elementele care rămân străine unei propoziții logice particulare. Această relație o întâlnim în cazul particular al alterității
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
alteritate poate fi identificată și o relație de subordonare, în sensul că celălalt devine propoziția universală care reunește particularul eului, îmbogățindu-l cu toate elementele care rămân străine unei propoziții logice particulare. Această relație o întâlnim în cazul particular al alterității ca stare pe care eul nu o poate atinge, dimensiune prin care eul proiectează în celălalt elemente dezirabile care îi rămân îndepărtate, la care nu poate avea acces, dar care îi sunt necesare datorită semnificațiilor pe care le au. Este
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
-i dau posibilitatea celuilalt de a oferi cu generozitate dimensiunea simbolurilor, de a facilita accesul la zona sacră, la zona semnificațiilor, de a deschide lumi care, altfel, ar rămâne închise. Avem de-a face cu o ipostază particulară a celuilalt, alteritatea apropiindu-se, în aces caz, de funcțiile pe care le au miturile pentru arhetip: obiectivarea unei teme primordiale. Această nevoie a omului de a proiecta în altul tot ceea ce nu poate fi, tot ceea ce timpul nu-l poate ajuta să
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
de a identifica mecanismele acesteia și o eventuală legitate care o guvernează. Aceasta din urmă este legată, în principal, de relația de interdependeță dintre structurile imaginii, indiferent că vorbim despre cele anistorice, neconștientizate sau cele logice, sau despre identitate și alteritate. Fiind construcții interdependente, dinamica identității și alterității presupune faptul că fiecare conținut al identității este, de fapt, un act de alteritate și respectiv, fiecare conținut al alterității este un act de identitate, mecanism pe care îl întâlnim și în cadrul reprezentării
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
eventuală legitate care o guvernează. Aceasta din urmă este legată, în principal, de relația de interdependeță dintre structurile imaginii, indiferent că vorbim despre cele anistorice, neconștientizate sau cele logice, sau despre identitate și alteritate. Fiind construcții interdependente, dinamica identității și alterității presupune faptul că fiecare conținut al identității este, de fapt, un act de alteritate și respectiv, fiecare conținut al alterității este un act de identitate, mecanism pe care îl întâlnim și în cadrul reprezentării și stereotipului, atunci când evaluarea reprezentării obiectului oferă
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
de interdependeță dintre structurile imaginii, indiferent că vorbim despre cele anistorice, neconștientizate sau cele logice, sau despre identitate și alteritate. Fiind construcții interdependente, dinamica identității și alterității presupune faptul că fiecare conținut al identității este, de fapt, un act de alteritate și respectiv, fiecare conținut al alterității este un act de identitate, mecanism pe care îl întâlnim și în cadrul reprezentării și stereotipului, atunci când evaluarea reprezentării obiectului oferă informații despre subiect. Din acest punct de vedere, probabil că aceasta este singura legitate
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]