7,716 matches
-
caracteristice arealului ariilor naturale protejate aferente Parcului Natural Grădiștea Muncelului - Cioclovina au fost evaluate cu ajutorul programului WorldClim. Condițiile climatice ale zonei pot fi caracterizate global printr-o temperatură medie anuală de 3 -7° C, cu variații în funcție de altitudine și o cantitate medie multianuală de precipitații ce variază între 550-600 mm în părțile de nord, vest și sud ale parcului și depășesc 1000 mm în zonele cu altitudini de peste 1700 m. Temperatura maximă absolută este de 38°C, înregistrată
PLAN din 21 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/283367]
-
mare vânturile vestice, canalizate pe culoarul Mureșului, iar în sud-est predomină vânturile din sud și nord. Intervalul posibil cu strat de zăpadă este cuprins între 80-200 zile. Grosimea stratului de zăpadă crește treptat, dar în mod diferențiat în funcție de altitudine, mediile decadice ale acesteia atingând valori maxime de 8-10 cm la sfârșitul lunii ianuarie în zonele joase, în timp ce la altitudini mari această grosime depășește 60 cm. Deseori în timpul iernii au loc topiri parțiale, întrerupte de îngheț și
PLAN din 21 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/283367]
-
Natural Grădiștea Muncelului - Cioclovina, ele manifestându- se prin: furtuni violente ce au produs doborâturi în arborete, precipitații abundente în perioade scurte de timp ce au afectat drumurile locale și o iarnă 2006-2007 neobișnuit de caldă și lipsită de zăpezi la altitudini joase și mijlocii. În figura 22 din anexa 24 Hărți se prezintă harta temperaturilor și precipitațiilor medii multianuale din arealul ariilor protejate. ... 2.2.5. Soluri Solurile de pe teritoriul parcului sunt în strânsă legătură cu materialul parental, condițiile climatice, precum și
PLAN din 21 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/283367]
-
Importantă de menționat este prezența speciei Narcissus poeticus ssp. radiiflorus, cu distribuție grupată în zona Vârfului Jigoru Mare unde a fost confirmată prezența habitatului 4060. Zona identificată pe care se află o populație semnificativă a speciei se află la o altitudine mare - peste 1500 m - față de alte populații descrise la nivel național. Acest fapt reprezintă un reper important sub aspectul conservării acestor suprafețe. Datele privind distribuția speciei au fost incluse în baza de date în scopul monitorizării speciei în continuare
PLAN din 21 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/283367]
-
familiilor înrudite. După locul de amplasare al satelor au fost identificate următoarele tipuri de așezări pe cuprinsul platformei: a) așezările de înălțime: amplasate pe porțiunile rămase întregi ale platformei și care au o structură risipită, Târsa, Prihodiște, amplasate la o altitudine de 900-950 m; ... b) așezările pe interfluvii: Alunu, Cioclovina și cătunul de la Piatra Roșie au o structură risipită, gospodăriile înșirându-se între 500-800 m altitudinal. Morfologia terenului, ca și expoziția au condiționat alegerea locului; ... c) așezările de vale: amplasate
PLAN din 21 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/283367]
-
cele tinere rămânând să îngrijească de gospodărie și, din când în când, să transporte produsele gata preparate, de la stână la gospodăria din sat. Zona Parcului Natural Grădiștea Muncelului Cioclovina fiind în majoritate dominată de terenuri înclinate și situate la altitudini mijlocii spre mari, nu este foarte favorabilă agriculturii. Fermele de obicei sunt de tip familial și nu includ terenuri prea întinse, de cele mai multe ori limitându-se la terenuri limitrofe casei. Ca atare, de cele mai multe ori este
PLAN din 21 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/283367]
-
și Nord 46°50'41", valoare măsurată în extremitatea estică a teritoriului studiat, la nord de cota maximă a Dealului Mare; ● Sud - Est 22036 1" și Nord 46°44'9", valoare măsurată în extremitatea sudică a teritoriului sitului, suprapusă punctului cu cea mai mare altitudine; ● Vest - Est 22°26'23" și Nord 46°57'29", valoare măsurată în extremitatea vestică a teritoriului sitului localizată în platoul Zece Hotare. În ceea ce privește distribuția altitudinilor, se constată o înclinare generală a reliefului de la sud-est spre nord și spre nord-vest
PLAN DE MANAGEMENT din 23 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284152]
-
46°44'9", valoare măsurată în extremitatea sudică a teritoriului sitului, suprapusă punctului cu cea mai mare altitudine; ● Vest - Est 22°26'23" și Nord 46°57'29", valoare măsurată în extremitatea vestică a teritoriului sitului localizată în platoul Zece Hotare. În ceea ce privește distribuția altitudinilor, se constată o înclinare generală a reliefului de la sud-est spre nord și spre nord-vest, conform cu direcția de drenaj a principalelor văi din teritoriu. Altitudini mari se găsesc în partea de sud-est, pe interfluviul dintre bazinele hidrografice ale râurilor
PLAN DE MANAGEMENT din 23 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284152]
-
valorile altitudinale încep să scadă spre 1000 și 900 m. în zona bazinului văii Iadului și al văii Brătcuța. În zona localităților Bratca, Șuncuiuș și Vadu Crișului, valorile altitudinale ale teritoriului se reduc spre 600-500 și până la 300 m. Altitudinea minimă, de 290 m., se înregistrează în albia Crișului Repede la ieșirea râului de pe teritoriul sitului și la intrarea (dinspre amonte) în localitatea Vadu Crișului, în timp ce altitudinea maximă, de 1377 m., este localizată în extremitatea sudică a
PLAN DE MANAGEMENT din 23 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284152]
-
teritoriului se reduc spre 600-500 și până la 300 m. Altitudinea minimă, de 290 m., se înregistrează în albia Crișului Repede la ieșirea râului de pe teritoriul sitului și la intrarea (dinspre amonte) în localitatea Vadu Crișului, în timp ce altitudinea maximă, de 1377 m., este localizată în extremitatea sudică a teritoriului sitului, sub vârful Muncelașu (1415 m), vârf care este situat în afara arealului studiat. Se constată, astfel, că cele mai mari altitudini le înregistrează teritoriul ce aparține Munților Vlădeasa
PLAN DE MANAGEMENT din 23 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284152]
-
vârf care este situat în afara arealului studiat. Se constată, astfel, că cele mai mari altitudini le înregistrează teritoriul ce aparține Munților Vlădeasa, situat la sud-est de valea Iadului, în timp ce teritoriul suprapus munților Pădurea Craiului scade treptat în altitudine spre nord și nord vest. Acest fapt este un rezultat direct al materializării geologiei în relieful celor două unități majore montane ale Munților Apuseni, respectiv Munții Vlădeasa și Munții Pădurea Craiului. Rutele de acces în arealul protejat sunt relativ puține
PLAN DE MANAGEMENT din 23 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284152]
-
ariei protejate poate fi urmărită pe un traseu sinuos care, în partea de sud-est, urmărește interfluviul principal dintre văile Drăganului și Iad (acesta fiind și limita dintre județele Cluj și Bihor) începând de sub vârful Muncelașu (1415 m.) care marchează altitudinea cea mai mare a ariei protejate, continuând spre nord cu interfluviul marcat de punctele Stâna de Runc (1359.2 m), vf. Selhișului (1209.3 m), Dl. Meleiu (1103 m), Dl. Caprei (1231.7 m), Dl Mare (1090 m), de unde limita se orientează
PLAN DE MANAGEMENT din 23 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284152]
-
remarca varietatea acestora precum și zonele de apariție. Astfel, depozitele Pleistocenului inferior sunt reprezentate de: depozite coluviale, bolovănișuri, nisipuri, pietrișuri, iar cele ale Pleistocenului superior sunt localizate în principal la nivelul teraselor râurilor, în special pentru terasa de 25 m. altitudine relativă. Acestea sunt alcătuite din pietrișuri, nisipuri și nisipuri argiloase. Tot din categoria formațiunilor cuaternare mai fac parte și depozitele deluviale, coluviale și proluviale, alcătuite din pietrișuri, nisipuri și argile cărora li se alătură depozitele de grohotișuri de la baza
PLAN DE MANAGEMENT din 23 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284152]
-
situează în climatul temperat continental cu ușoare influențe oceanice, caracteristic regiunilor vestice și centrale ale României (Sandu et al., 2008). În regim multianual, temperatura medie lunară înregistrată la scara ariei de protecție avifaunistică R0SPA0115 a variat consistent datorită diferenței de altitudine din regiune, precum și efectului de umbrire apărut pe versanții nordici ca urmare a expoziției versanților. Astfel, la nivelul valorilor anuale, față de o medie a regiunii de 7,5 °C, s-au înregistrat temperaturi cu peste 2 °C mai mici
PLAN DE MANAGEMENT din 23 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284152]
-
Acre este una dintre cele mai mici (ca suprafață) forme de acest tip, dar situarea acesteia în partea de est a Munților Pădurea Craiului și apropierea de Masivul Vlădeasa au permis ca aceasta să fie localizată la cea mai mare altitudine (între 825 și 875 m) dintre toate depresiunile de captare carstică ale Pădurii Craiului. Cursul de apă care o traversează își are izvoarele pe versantul nord-vestic al Dl. Hodrângușa și are câțiva afluenți cu caracter temporar activ. Depresiunea este sculptată
PLAN DE MANAGEMENT din 23 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284152]
-
de 11-15 zile, perioadă după care aceștia îl părăsesc, rămânând un timp în împrejurimile. 5. Perioade critice Mai - iunie 6. Cerințe de habitat În general preferă pentru cuibărit pădurile de foioase extinse în zonele montane până la aproximativ 900 m altitudine, dar poate fi întâlnit cuibărind și la altitudini mari de până la 3000 m. Este o specie mai frecvent întâlnită decât ceilalți muscari, în pădurile de foioase și de amestec care nu au însă multe conifere. Pădurile rare de stejar
PLAN DE MANAGEMENT din 23 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284152]
-
zburători la 65-70 de zile, însă rămân dependenți de părinți încă 14-21 de zile. 5. Perioade critice Martie - iulie 6. Cerințe de habitat Acvila de munte poate fi întâlnită în terenuri deschise sau semideschise, de la nivelul mării până la altitudini de 4000 m și chiar 6200 în Himalaya, în habitate diverse, care includ: tundră, tufărișuri, terenuri înierbate, păduri de foioase sau de conifere. Această specie este asociată cu zonele montane, preferând pădurile foarte întinse ce prezintă zone de stâncărie și
PLAN DE MANAGEMENT din 23 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284152]
-
femelele, diferențierea fiind făcută prin faptul că sunt mai deschiși la culoare pe abdomen. Cuibăritul începe la jumătatea lunii mai și durează până la jumătatea lunii august, timp în care femelele pot depune două ponte, a doua de regulă la altitudine mai mare, în funcție de gradul de creștere al vegetației. Masculul cântă pentru atragerea mai multor femele, cu care se împerechează, în general teritoriul unui singur mascul fiind de 200 - 300 metri. Cuibul este așezat pe sol, fiind format din
PLAN DE MANAGEMENT din 23 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284152]
-
critice Martie - Mai 6. Cerințe de habitat Ciuvica preferă pădurile montane dense, întinse de conifere sau de amestec cu un număr ridicat de arbori bătrâni, scorburoși. În nordul arealului, preferă același tip de habitat, dar poate fi situat și la altitudine joasă. Specia este legată de prezența scorburilor săpate de ciocănitori. Ciuvica, spre deosebire de alte specii de strigiforme, are o activitate preponderent diurnă și crepusculară. Hrana este constituită din păsări, șoareci, lilieci, fiind foarte îndrăzneață pentru talia ei. Este capabilă
PLAN DE MANAGEMENT din 23 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284152]
-
în 36 de puncte de monitorizare, a fost identificată o singură femelă care a răspuns vocalizării puse de observatori. În luna mai 2018, în timpul recensământului pentru păsările paseriforme, a fost identificat un mascul teritorial, într-o zonă joasă ca altitudine, dar unde există o plantație de pin. 3. Statutul de prezență (temporal) • Rezident 4. Statutul de prezență (spațial) • Izolată 5. Statutul de prezență (management) • Nativă 6. Abundență • Rară 7. Perioada de colectare a datelor din teren Octombrie - noiembrie 2018 Aprilie
PLAN DE MANAGEMENT din 23 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284152]
-
prezență (management) • Nativă 6. Abundență • Rară 7. Perioada de colectare a datelor din teren Octombrie - noiembrie 2018 Aprilie 2019 8. Distribuția specie (interpretare) Specia a fost identificată în partea de sud est a sitului, în pădurile de conifere aflate la altitudini de peste 800 metri. 9. Distribuția speciei (harta distribuției) Anexa Harta distribuției speciei Aegolius funereus 10. Alte informații privind sursele de informații - Atlasul al speciilor de păsări de interes comunitar din România, 2015. Ministerul Mediului, Apelor Și Pădurilor - Direcția Biodiversitate
PLAN DE MANAGEMENT din 23 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284152]
-
spațial) • Izolată, 5. Statutul de prezență (management) • Nativă ó. Abundență • Rară 7. Perioada de colectare a datelor din teren Mai - iunie 2018 8. Distribuția specie (interpretare) Specia este întâlnită foarte frecvent în partea de Nord a sitului ROSPA0115, acolo unde altitudinile sunt mai reduse. 9. Distribuția speciei (harta distribuției) Anexa Harta distribuției speciei Lanius collurio 10 Alte informații privind sursele de informații - Atlasul al speciilor de păsări de interes comunitar din România, 2015. Ministerul Mediului, Apelor Și Pădurilor - Direcția Biodiversitate, Ed
PLAN DE MANAGEMENT din 23 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284152]
-
rând de pui pe an. 5. Perioade critice Mai – iunie 6. Cerințe de habitat Cuibărește într-o mare varietate de zone climatice și de vegetație temperate, montane, stepice, mediteraneene, semi-aride și de la nivelul 0 al mării până la altitudini de 4.000 de metri în munți. Această specie evită zonele înghețate, acoperite cu zăpadă sau foarte aride, preferând habitatele cu apă dulce ale lacurilor, râurilor și izvoarelor. Principala resursă de hrană a acestei specii sunt nevetebratele (coleoptere, diptere, plecoptere, efemeroptere
PLAN DE MANAGEMENT din 23 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284152]
-
este slab adaptată la mersul terestru. 5. Perioade critice Mai - iulie 6. Cerințe de habitat Este o specie ce poate fi întâlnită cu climă temperată și mediteraneană, preferând zonele stâncoase, calcaroase sau cu maluri înalte argiloase, fiind prezentă de la altitudinea de 100 m până la 2.000 m. Poate fi întâlnită și în anumite localități, dacă acestea au în preajmă habitatul preferat de stâncărie. Hrana este constituită din insecte adulte capturate în zbor. Migrația acestor păsări este strâns legată de abundența
PLAN DE MANAGEMENT din 23 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284152]
-
poate fi amplasat pe stânci, în râpe, pe sol, în tufărișuri sau în arbori, dar în acest ultim caz preferă marginile de pădure sau arborii răzleți. Ponta este depusă în perioada martie – aprilie. Depunerea pontei se face mai devreme la altitudini mai joase, iar perioada medie de incubare este de 34 zile. De regulă, puii pot părăsi cuibul după 50 – 55 de zile de la eclozare. 5. Perioade critice Martie - iunie 6. Cerințe de habitat Șorecarul comun poate fi întâlnit în
PLAN DE MANAGEMENT din 23 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284152]