3,481 matches
-
degetul la gură și șopteau: "Jean lucrează la catedrală." Existența lui Pomponescu nefiind deci așa de luminoasă cum părea profanilor, legătura cu Ioana reprezenta dacă nu un episod pasionant, cel puțin o diversiune justificată pentru un om public, lipsit de ambianță caldă. Când veni rândul ceștii lui Hagienuș, care asculta cu gura căscată, pradă celui mai amuzant misticism, madam Farfara îi comunică o existență plină de patimi, ceea ce atrase asupra eroului laudele cele mai echivoce, primite cu un râs plin de
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
timp îndelungat. Pomponeștile nu vedeau decât ce voiau să vadă și evenimentele grave le reprobau, convinse că oamenii serioși, printre care firește Jean, vor lua măsurile cele mai eficace. Preocuparea doamnei Pomponescu era de a constitui în jurul lui Jean o ambianță socială adecvată. Mai întîi madam Pomponescu socoti că subreta nu era suficientă pentru serviciul interior al unui ministru și angajă un fecior cu vestă vărgată, detașând subreta la secțiunea feminină a casei. Pomponescu dorea ca sergentul să nu stea în
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
dezordonat", cu capul în nori. Căutat în societatea universitarilor pentru inteligența sa scânteietoare, e absolut neînțeles de aceștia, predispuși să vadă în judecățile lui doar niște magistrale jocuri gratuite ale inteligenței. De o autorealizare deplină a lui Ioanide într-o ambianță socială ale cărei tipuri caracteristice sunt Jean Pomponescu, Hagienuș, Gaittany, Gulimănescu, Suflețel, 1 Apărute în 1954 și, respectiv, 1960. Gonzalv Ionescu, Saferian, filistini nevertebrați, dispuși să accepte orice compromis pentru asigurarea propriului confort, nu poate fi vorba. Înconjurat de indiferență
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
din Poezia "realelor" și de aici la exercițiul romancierului pentru a urmări privirea scriitorului chiar și în tratamentul mentalității maioresciene, urmând a descoperi prin ea "tipologia oamenilor creatori romîni" (Principii de estetică). Scriitorul observă și vede balzacian mediul, o anume ambianță particulară; descrie o stradă (exemplară e pentru "stilul" descripției soluția din pasajul despre strada Tritonilor, cu detalii despre casa Erminiei Hergot, sau descrierea interioarelor lui Manigomian, ale casei lui Conțescu etc.) sau prezintă o fizionomie și recunoaștem în exercițiul minuțios
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
grevează și pe ei cu monotonie. Importanța acestui roman constă în faptul că personajele lui par progeniturile urmașilor celor ale lui Ion Ghica. Din evul mediu cu tentă fanariotă, ele au intrat adânc în epoca burgheză, înlocuind finețurile orientale (deși ambianța rămâne bizantină și balcanică) cu cele occidental intelectuale, depășind deci geografia și pitorescul acela, pentru culoarea și decorul acesta. În fond, sunt fanarioți trecuți prin școala latinistă, lucru atestat de limba pe care o vorbesc și care e chiar limba
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
de stimuli din mediul ambiant și/sau în concept cibernetic, totalitatea ieșirilor măsurabile, când emoția are o complexitate mult mai mare, atunci poate fi definită ca reacția complexă a unui organism superior, de apropiere sau îndepărtare de un obiect sau ambianță, asociată cu modificări funcționale și mentale importante. Manifestările funcționale ale emoțiilor, denumite și de expresie au format de mult timp obiectul de studiu al (neuro)fiziologilor. Acestea sunt somatice: de mimică: gesturi, vocalizare, modificări de tonus muscular (cu redresare, urmată
VII. Viziune fundamental nouă asupra sitemului limbic și a integrării centrale a durerii boală/fericirea plăcere. In: Fitoterapie clinică by Olga I Botez, Gabriela Anastasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2098]
-
4. utilizează strategii subordonate unor scopuri instructiv-educative bine stabilite și realizabile În perioade mari de timp 4. este subordonat unei strategii terapeutice, este elaborat pe secvențe scurte de timp, domină procedeul centrat pe persoană, situația particulară 5. acționează Într-o ambianță clasică (clasa) 5. acționează Într-un spațiu nonconvențional, organizat În funcție de nevoi Pentru elevii cu cerințe educative speciale, teatrul Îndeplinește următoarele funcții: funcția de comunicare recreează o bază psihologică care favorizează adaptarea socială; funcția de reglare - anulează dezechilibrul și reface homeostazia
TERAPIA PRIN TEATRU MODALITATE DE ADAPTARE ŞI INTEGRARE A ELEVILOR CU CERINȚE EDUCATIVE SPECIALE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Elena MIHAILOVICI, Sabina PREDUCHIN,Cristina FARZIKHOSROUSHAHI () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2117]
-
reprezintă spiritul unei organizații, forța și coeziunea internă a acesteia. Mai precis, acesta reprezintă potrivit lui E. Păun (1999) "o stare de psihologie colectivă, un fenomen de grup, o stare de contagiune colectivă care se obiectivează în ceea ce am putea numi ambianța umană internă a organizației. Climatul reprezintă moralul grupului" (p. 115). El "înglobează semnificațiile pe care individul le conferă celor cu care interacționează, ca și diferitelor situații particulare cu care se confruntă" (p. 116). Prin urmare, climatul organizațional se referă la
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
umană internă a organizației. Climatul reprezintă moralul grupului" (p. 115). El "înglobează semnificațiile pe care individul le conferă celor cu care interacționează, ca și diferitelor situații particulare cu care se confruntă" (p. 116). Prin urmare, climatul organizațional se referă la "ambianța intelectuală și morală care domnește într-un grup, ansamblul percepțiilor colective și al stărilor emoționale existente în cadrul organizației" (idem, p. 115). Între altele, acesta implică gradul de satisfacție pe care îl resimt membrii organizației în procesul de comunicare (formal și
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
înlesnește comunicarea" (Golu, P., 2003, p. 225). Relațiile interperceptive (intercognitive). Între oameni, cuvâtul, gestul, mimica, privirea sunt direct implicate în comunicare, dar și în procesul de intercunoaștere. Prin ele, persoana spune ceva despre un obiect sau despre un eveniment al ambianței (sau al lumii lui interioare), dar se expune totodată și percepției partenerului, "furinzând informații ce pot fi constatate, înregistrate, apreciate, dând astfel prilejul să i se pună un diagnostic și să se facă inferențe asupra sentimentelor, inteligenței și personalității sale
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
inițiale, fundamentale ale reflectării influențelor și interinfluențelor în dinamica raporturilor interpersonale și, îndeosebi, în aceea a comunicării" (p. 227). În relațiile umane, fiecare dintre subiecții participanți la ele înglobează în câmpul conștiinței lor pe ei înșiși, pe ceilalți și aspectele ambianței comune care sunt incluse în interacțiune. "Fiecare participant la interacțiune își raportează activitatea sa la celălalt și acțiunea celuilalt la el însuși; actele lor se interpenetrează și, în consecință, se reglează reciproc", scrie P. Golu (2003, p. 227). Relațiile interperceptive
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
literatura fantastică fiind un un tip modern de literatură narativă, caracterizat în special prin mister, suspans și incertitudine, ea fiind recunoscută ca specie literară de sine stătătoare în secolul al XIX-lea. În basme identificăm un fabulos feeric, într-o ambianță în care magia este lege, apar evenimente supranaturale (fabuloase), fără a îngrozi pe cineva, aici supranaturalul face parte din ordinea lucrurilor. Personajele din basm nu neliniștesc, deoarece își duc viața într-un tărâm necunoscut, fără nici o comunicare cu lumea noastră
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
icoană s-a strecurat diavolul. În acest text observăm că în sat, ritualurile funerare se degradează, iar oamenii se înstrăinează, migrând dincolo de marginile cotidiene sau trăiesc într-o fatalitate a visului. În ceea ce privește fantasticul enigmatic tema specifică este transfigurarea infernală a ambianței în locul vitalității naturale, iar autorii preferă substituția enigmatică, realitateamască, personajul blestemat, solidar. În opera Masca de Alexandru Macedonski identificăm un fantastic apărut pe neașteptate în viața cotidiană, un fantastic al artificialului, cu schimbări de identitate, dublate, cu o ficțiune terifiantă
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
această operă tentația halucinantului, instalarea în nenorocire și acceptarea ei ca pe un lucru firesc, presimțirea, angoasa dezastrului, subiectivitatea autorului, atracția pentru stările limită convertite fantastic, prin intensificarea suprafirească a șocului insolit, dorința de mister, substituția enigmatică (realitate mască), transfigurarea ambianței. Așadar, făcând o sumară analiză a operelor fantastice din literatura română ajungem la concluzia că unul dintre cei mai mari importanți autori de proză fantastică rămâne cu siguranță Ion Luca Caragiale, căci el apare ca un fin observator al insolitului
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
se intercondiționează cu tulburările de gândire (cu delirul) și uneori cu tulburările de conștiință și cele afective (Tudose, 2002)64. 4.1.2. Atenția și tulburările ei Atenția este un fenomen psihic ce permite selectarea și concentrarea procesualității psihice asupra ambianței, în vederea unei reflectări cât mai corecte și fidele. Atenția are 2 forme: voluntară (intențională) și involuntară (neintențională). Proprietățile atenției: volumul, stabilitatea, concentrarea, mobilitatea și distributivitatea. Tulburările atenției se împart în trei categorii: 1. Hiperprosexia: se referă la creșterea, exagerarea atenției
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
o dezechilibrare importantă a vieții psiho-afective trăită cu o tonalitate excesivă fie în sens pozitiv, fie în sens negativ, fiind percepută ca o trăire neplăcută, penibilă și dezagreabilă. Trăiri pozitive (plăcute): 1) Euforia care este caracterizată prin bună dispoziție, veselie, ambianța plăcută, totul este posibil, iar autoaprecierea este ridicată. Este întâlnită în primul rând în stările de excitație maniacală endogenă sau exogenă, în intoxicațiile de alcool, cocaină, în demențele presenile și senile (în faza de debut). 2) Extazul, fiind este o
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
de tip expansiv (de bogăție, filiație etc.). 2) Agitația catatonică spre deosebire de cea maniacală, se desfășoară de cele mai multe ori pe spații restrânse-cameră, chiar pat, și are un aspect bizar, aparent fără logică, fără descifrarea unei posibile intenționalități în inadecvență și cu ambianța. Este însoțită adesea de tulburări psihosenzoriale iluzii, halucinații și delir cu tematică paranoidă (influență, persecuție, relație etc.). Agitația poate fi marcată de un raptus agresiv sau autolitic, uneori determinat de halucinații auditive imperative. Agitația catatonică se întâlnește frecvent în schizofrenie
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
spus, una dintre semnificative diferențele între anchetele echipei Choquet și ale noastre este că noi înregistrăm noi înșine chestionarul. Astfel constatăm, în plus, diferențele dintre școli, dintre mediile sociale. Fără înțepături excesive, poți obține totuși ceva informații din diferența de ambianță între administrarea chestionarului într-o școală din centrul orașului Bordeaux și într-una clasată ca "sensibilă", "zonă violentă". În fine, diferența poate ține de eșantionare. Cele două echipe procedează foarte diferit. Pentru echipa INSERM: "Un eșantion reprezentativ de tineri școlarizați
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
echipa israeliană (Astor și Benbenisthy, 2005). Ideea este, firește, de a introduce ca variabile ce explică violența motive din interiorul unităților școlare și vom vedea principalele rezultate studiind, mai departe, cauzele violenței școlare. Această integrare a variabilelor organizaționale și a "ambianței" școlare n-a fost prea frecventă în cazul anchetelor despre school bullying (a contrario cf. Olweus, 1998), fenomen de hărțuire uneori brutală între elevi care nu a fost studiat în Franța, dar care stă la baza unor anchete foarte ample
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
claritatea, frecvența și corectitudinea pedepselor, locuri frecventate, plăcute, detestate, sugestii. Majoritatea întrebărilor despre "climatul școlar" sunt alcătuite din scări în cinci puncte care ne permit să construim apoi un Indice al climatului școlar care să fie un bun rezumat al "ambianței" dintr-o școală; ▪ indicatorii de insecuritate: perceperea violenței și agresivității, a cartierului din jur. Din punct de vedere tehnic, folosim în realizarea cercetării un chestionar administrat elevilor (și învățătorilor, după caz) și care cuprinde întrebări urmărind să adune ansamblul acestor
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
3,93 3,71 4,19 4,14 3,30 3,77 4,12 4,63 Pentru a putea citi tabelul 32, să amintim că măsurăm climatul școlar al unităților de învățământ utilizând opt scări, pe care se autopoziționează elevii: ambianța generală a școlii (variabilă notată în tabel ca "generală"), relațiile între elevi, relațiile elevi-învățători, relațiile cu ceilalți adulți, violența percepută, aprecierea cartierului din jur, agresivitatea între elevi și învățători, modul cum se învață în școală. De exemplu, întrebarea despre relațiile
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
tabel ca "generală"), relațiile între elevi, relațiile elevi-învățători, relațiile cu ceilalți adulți, violența percepută, aprecierea cartierului din jur, agresivitatea între elevi și învățători, modul cum se învață în școală. De exemplu, întrebarea despre relațiile între elevi: "Cum ți se pare ambianța între elevi?" are cinci răspunsuri posibile: foarte proastă, nu prea bună, medie, bună, excelentă. Fiecare treaptă are un punctaj, de la 1 (răspunsul cel mai negativ) la 5 (cel mai pozitiv). Fiecare cifră din tabel corespunde mediei date de elevii întrebați
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
adulți de a exercita disciplina comună, iar spațiile sociale nu mai erau spațiile nimănui, în afară de micii tirani în devenire, care-i țineau pe cei mai slabi sub dominația fricii. În 2003, având un nou director, acest gimnaziu beneficiază de o ambianță în mare măsură pozitivă, iar victimizările sunt rare: s-a alăturat celor mai liniștite școli, depășind chiar rezultatele unei școli din apropiere pentru care era până atunci un contrast negativ, permițându-i să atragă clasele mijlocii ale cartierului. Noua echipă
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
s-a epuizat, iar eficacitatea ei a scăzut”4. Imediat după aceea, interlocutorii se așază „În partea de sud a edificiului, În fața sanctuarului Geei și a fântânii”5, „ceea ce l-a determinat de Îndată pe Boethos să afirme că această ambianță este tocmai ceea ce trebuie pentru a-i sugera străinului o asemenea problemă. Aici se afla un Sanctuar Închinat Muzelor”. Și Boethos continuă spunând: „dacă aici au fost găzduite Muzele În chip de asistente și supraveghetoare ale divinației alături de fântână și
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
s-a epuizat, (C) iar eficacitatea ei a scăzut 1. După ce am Înconjurat templul, ne așezarăm În partea desud a edificiului, În fața sanctuarului Geei (Pământul) și a fântânii, ceea ce l-a determinat de Îndată pe Boethos să afirme că această ambianță este tocmai ceea ce trebuie pentru a-i sugera străinului o asemenea problemă. Aici se afla un Sanctuar Închinat Muzelor, care Înconjura mecanismul de țâșnire a jetului de apă curgătoare 2 de unde oamenii obișnuiau să ia apă pentru libații și aspersiuni
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]