1,589 matches
-
9-13 radii moi ramificate în partea posterioară. Subspecia "Labrus viridis viridis" din Marea Mediterană, are 10-11 radii moi, iar subspecia "Labrus viridis prasostictes" din Marea Neagră, are 9-10 radii moi. Formula înotătoarei anală la "Labrus viridis prasostictes" este A III 9-10. Înotătoarea anală are aproximativ aceeași lungime ca și partea moale a înotătoarei dorsale. Înotătoarea caudală este rotunjită și are 14 radii, din care 12 ramificate. Înotătoarele pectorale și ventrale sunt rotunjite și scurte, vârful lor rămâne la mare distanță de anus. Înotătoarele
Buzat () [Corola-website/Science/335685_a_337014]
-
sau două înotătoare dorsale; în caz că sunt două, prima are radii spinoase. Nu există țepi izolați înaintea înotătoarei dorsale. Înotătoarele ventrale obișnuit lipsesc; când există, ele sunt așezate pe abdomen, în urma înotătoarelor pectorale și constau din 3-7 radii. Radiile înotătoarelor dorsale, anale și pectorale sunt nedivizate (neramificate); cele ale înotătoarelor caudale și ventrale parțial divizate (ramificate). La grupele specializate solzii sunt absenți, fiind înlocuiți cu plăci osoase (scuturi osoase), care la marea majoritate acoperă în întregime corpul; plăcile osoase de la același nivel
Singnatiforme () [Corola-website/Science/335727_a_337056]
-
defecația poate fi inhibată dacă circumstanțele sociale nu permit realizarea ei. La sugari, controlul voluntar al sfincterului extern lipsește, defecația apărând automat ca un răspuns reflex la prezența fecalelor în rect. Rectul are un aparat sfincterian propriu format din sfincterul anal intern și sfincterul anal extern (striat) cu o inervație complexă, prin care se reglează, pe de o parte, continența fecală (reținerea scaunelor și a gazelor intestinale, chiar și în condiții deosebite - diaree, efort fizic, lipsa toaletei) și pe de alta
Defecație () [Corola-website/Science/335751_a_337080]
-
dacă circumstanțele sociale nu permit realizarea ei. La sugari, controlul voluntar al sfincterului extern lipsește, defecația apărând automat ca un răspuns reflex la prezența fecalelor în rect. Rectul are un aparat sfincterian propriu format din sfincterul anal intern și sfincterul anal extern (striat) cu o inervație complexă, prin care se reglează, pe de o parte, continența fecală (reținerea scaunelor și a gazelor intestinale, chiar și în condiții deosebite - diaree, efort fizic, lipsa toaletei) și pe de alta, evacuarea materiilor fecale din
Defecație () [Corola-website/Science/335751_a_337080]
-
complexă, prin care se reglează, pe de o parte, continența fecală (reținerea scaunelor și a gazelor intestinale, chiar și în condiții deosebite - diaree, efort fizic, lipsa toaletei) și pe de alta, evacuarea materiilor fecale din rect, prin actul defecației. Sfincterul anal intern, involuntar, este un mușchi neted, dispus circular în peretele intern al anusului; el este inervat de fibre parasimpatice (nervii splanhnici pelvini) cu originea în măduva sacrală S-S (centrul sacral parasimpatic al defecației) care relaxează sfincterul anal intern și
Defecație () [Corola-website/Science/335751_a_337080]
-
defecației. Sfincterul anal intern, involuntar, este un mușchi neted, dispus circular în peretele intern al anusului; el este inervat de fibre parasimpatice (nervii splanhnici pelvini) cu originea în măduva sacrală S-S (centrul sacral parasimpatic al defecației) care relaxează sfincterul anal intern și de fibre simpatice (nervii hipogastrici) ce își au originea în măduva lombară L-L (centru inhibitor lombar al defecației) și determină contracția sfincterului intern. Sfincterul anal extern, voluntar, este format din fibre musculare striate, care înconjoară sfincterul intern
Defecație () [Corola-website/Science/335751_a_337080]
-
măduva sacrală S-S (centrul sacral parasimpatic al defecației) care relaxează sfincterul anal intern și de fibre simpatice (nervii hipogastrici) ce își au originea în măduva lombară L-L (centru inhibitor lombar al defecației) și determină contracția sfincterului intern. Sfincterul anal extern, voluntar, este format din fibre musculare striate, care înconjoară sfincterul intern și se extinde distal de acesta, fiind sub control nervos somatic și, prin urmare, se află sub control voluntar, conștient; inervația lui este dată de nervii rectali inferiori
Defecație () [Corola-website/Science/335751_a_337080]
-
sub control nervos somatic și, prin urmare, se află sub control voluntar, conștient; inervația lui este dată de nervii rectali inferiori, ramuri din nervul rușinos (pudendal), format de fibre din ramurile anterioare S-S ale nervilor spinali sacrați; relaxarea sfincterului anal extern permite expulsia materiilor fecale. Vezi și fecalom.
Defecație () [Corola-website/Science/335751_a_337080]
-
sar ca purecii, de unde le vine și numele de colembole, prin asemănare cu aruncarea cu praștia și lipirea de substrat cu coloforul la locul de cădere. Pe segmentul V abdominal se găsește orificiul genital, iar pe segmentul VI, ventral, orificiul anal. Cercii lipsesc, în locul lor existând niște cârlige — spini anali. Nu au tuburi Malpighi. Sistemul traheal lipsește sau este foarte slab dezvoltat. Trăiesc în materii vegetale, în mușchi, pe sub pietre și pe sub scoarța copacilor, precum și în pământ. Unele dintre ele, ca
Colembole () [Corola-website/Science/332553_a_333882]
-
colembole, prin asemănare cu aruncarea cu praștia și lipirea de substrat cu coloforul la locul de cădere. Pe segmentul V abdominal se găsește orificiul genital, iar pe segmentul VI, ventral, orificiul anal. Cercii lipsesc, în locul lor existând niște cârlige — spini anali. Nu au tuburi Malpighi. Sistemul traheal lipsește sau este foarte slab dezvoltat. Trăiesc în materii vegetale, în mușchi, pe sub pietre și pe sub scoarța copacilor, precum și în pământ. Unele dintre ele, ca "Podura aquatica", trăiesc în grămezi la suprafața apei din
Colembole () [Corola-website/Science/332553_a_333882]
-
este alungi. Picioarele sunt destul de scurte. Capul este mare. Urechile bine dezvoltate cu vârfurile rotunjite. Ochii sunt relativ mari. Botul foarte lung și ascuțit în porțiunea terminală. Formula dentară ca la gimnur. Femelele au 2 perechi de mamele. Glandelor tegumentare anale din regiunea anală sunt slab dezvoltate și produc secreții urât mirositoare. Au o blană cu păr des și moale. Blana pe partea dorsală este de culoare cafenie sau brun-închisă, cu o tentă gălbuie sau cenușie, iar pe partea ventrală cenușie-gălbuie
Gimnurul mic () [Corola-website/Science/332737_a_334066]
-
sunt destul de scurte. Capul este mare. Urechile bine dezvoltate cu vârfurile rotunjite. Ochii sunt relativ mari. Botul foarte lung și ascuțit în porțiunea terminală. Formula dentară ca la gimnur. Femelele au 2 perechi de mamele. Glandelor tegumentare anale din regiunea anală sunt slab dezvoltate și produc secreții urât mirositoare. Au o blană cu păr des și moale. Blana pe partea dorsală este de culoare cafenie sau brun-închisă, cu o tentă gălbuie sau cenușie, iar pe partea ventrală cenușie-gălbuie. La unii indivizi
Gimnurul mic () [Corola-website/Science/332737_a_334066]
-
străbătute de numeroase fascicule de fibre musculare dorsoventrale de la o față la alta. Datorită acestei musculaturi, la multe specii, ca de exemplu la "Taenia saginata", proglotele mature, rupte de strobil, se pot mișca singure și pot ieși chiar prin orificiul anal, târându-se pe corpul gazdei și în așternut, până se usucă. Pe marginile laterale a proglotei se află "cordoane nervoase laterale principale". La marginea posterioară a fiecărui proglot, o "anastomoză nervoasă" transversală, circulară, leagă toate cele zece cordoane nervoase între
Proglotă () [Corola-website/Science/333632_a_334961]
-
foarte înalt și puternic comprimat lateral, acoperit cu solzi ctenoizi, mai rar nud. Linia laterală este continuă, foarte curbată, paralelă cu linia spatelui. Pe spate au două înotătoare dorsale distincte, dar apropiate, prima, foarte înaltă, constă din radii spinoase. Înotătoare anală unică sau dublă, cu 1-4 radii spinoase. Înotătoarele ventralele toracice, cu o radie spinoasă și 5-9 radii moi. Înotătoare caudală scobită, trunchiată sau rotunjită, cu 12-15 radii lungi. Ochii foarte mari. Gura foarte protractilă prevăzută cu dinți mărunți pe fălci
Zeiforme () [Corola-website/Science/333651_a_334980]
-
de 3 m și are o greutate maximă de 137 kg. Lepisosteiformele se aseamănă cu știuca prin corpul lor sagitiform, cu capul turtit, dorso-ventral, prevăzut cu un bot alungit în vârful căruia se găsesc nările, și prin înotătoarele dorsală și anală deplasate în apropierea cozii. Coada este heterocercă însă nu este bifurcată ca și la știucă, ci are lobul rotunjit. Se mai deosebesc de știucă și de toți teleosteenii prin prezența solzilor ganoizi rombici, așezați în rânduri oblice, care formează în jurul
Lepisosteiforme () [Corola-website/Science/333788_a_335117]
-
Are corpul acoperit de șolzi mici și rombici, iar coloritul este verde-argintiu, măi întunecat pe partea dorsala și mai deschis pe cea ventrala. Ochii sunt mari, poziționați pe părțile laterale ale capului, acuitatea vizuală este foarte bună. Înotătoarele dorsala și anala sunt mari și poziționate foarte aproape de pedunculul codal, aripioarele ventrale și pectorale sunt alungite și cam de aceeași mărime, iar înotătoarea codala este heterocercă. Peștii aligator pot fi găsiți în habitatul acvatic, cei mai multi aflându-se în rezervoarele și lacurile sau
Pește aligator () [Corola-website/Science/333796_a_335125]
-
La membrele anterioare au 5 degete și 4 la cele posterioare. Măselele sunt slab dezvoltate, numai caninii sunt ascuțiți și puternici. Ca mijloace de apărare, în afară de fugă, își zbârlesc coamă și aruncă spre fața adversarului secrețiile urât mirositoare ale glandelor anale, dar la nevoie pot să și lupte cu ei, atacând cu caninii ascuțiți. Trăiesc mai mult izolat sau în perechi, mai rar în grupuri familiale de 5-6 indivizi. Sunt animale nocturne și teritoriale, își marchează teritoriul cu secrețiile glandelor anale
Lup de pământ () [Corola-website/Science/333809_a_335138]
-
anale, dar la nevoie pot să și lupte cu ei, atacând cu caninii ascuțiți. Trăiesc mai mult izolat sau în perechi, mai rar în grupuri familiale de 5-6 indivizi. Sunt animale nocturne și teritoriale, își marchează teritoriul cu secrețiile glandelor anale. Ziua stau ascunși în vizuinele săpate de ei în pământ sau în cele abandonate de alte mamifere, mai ales ale porcului furnicar ("Orycteropus afer"). Hrana constă în principal din termite (specii de "Trinervitermes") și alte insecte și larvele lor, pe
Lup de pământ () [Corola-website/Science/333809_a_335138]
-
mică sau mijlocie, din familia viveridelor ("Viverridae") răspândite în sud-vestul Europei, Peninsula Arabică, Israel și Africa, cu excepția Saharei, cu corp cilindric, subțire și alungit, purtat pe picioare scurte, cu gheare retractile. Capul este mic și alungit, coada lungă. Au glande anale ce secretă un lichid cu miros respingător, care poate fi acumulat într-o pungă anală, din care este împroșcat afară pentru îndepărtarea dușmanilor. le au o talie mică sau mijlocie. Lungimea cap + trunchi = 42-58 cm; lungimea cozii = 39-53 cm; înălțimea
Genete () [Corola-website/Science/333088_a_334417]
-
Africa, cu excepția Saharei, cu corp cilindric, subțire și alungit, purtat pe picioare scurte, cu gheare retractile. Capul este mic și alungit, coada lungă. Au glande anale ce secretă un lichid cu miros respingător, care poate fi acumulat într-o pungă anală, din care este împroșcat afară pentru îndepărtarea dușmanilor. le au o talie mică sau mijlocie. Lungimea cap + trunchi = 42-58 cm; lungimea cozii = 39-53 cm; înălțimea ia greabăn = 15-20 cm. Greutatea = 1-3,5 kg, în medie 2 kg. Longevitatea este de
Genete () [Corola-website/Science/333088_a_334417]
-
active în principal noaptea, când părăsesc culcușurile în căutarea hranei, parcurgând distanțe mari; spre ziuă se întorc, cu regularitate, fiecare la culcușul său; acesta nu este părăsit decât de pui după ce cresc și se despart de mamă. Genetele au glande anale cu secreții urât mirositoare (deschiderea glandelor este în afara deschiderii anale), care le servesc la îndepărtarea dușmanilor (vulturii, leoparzii, pisicile-tigri, râșii-africani). Se hrănesc cu toate animalele pe care le pot prinde pe sol: mamifere mici (șoareci etc.), păsări, reptile (șerpi, șopârle
Genete () [Corola-website/Science/333088_a_334417]
-
parcurgând distanțe mari; spre ziuă se întorc, cu regularitate, fiecare la culcușul său; acesta nu este părăsit decât de pui după ce cresc și se despart de mamă. Genetele au glande anale cu secreții urât mirositoare (deschiderea glandelor este în afara deschiderii anale), care le servesc la îndepărtarea dușmanilor (vulturii, leoparzii, pisicile-tigri, râșii-africani). Se hrănesc cu toate animalele pe care le pot prinde pe sol: mamifere mici (șoareci etc.), păsări, reptile (șerpi, șopârle), insecte, păienjeni, scorpioni și mai rar cu fructe. Fiind însă
Genete () [Corola-website/Science/333088_a_334417]
-
corp. Capul este relativ mic, lărgit în regiunea neurocraniului, cu un bot scurt, ascuțit, care treptat se îngustează spre nas. Ochii și urechile mici. Tălpile sunt de obicei fără peri. Ghearele de pe membrele anterioare sunt ascuțite și curbate. În regiunea anală au glande anale mici ce produc secreții urât mirositoare, respingătoare. Unele specii pot împroșca cu precizie secrețiile direct în ochii dușmanului, așa cum fac sconcșii. Posedă 2 sau 3 perechi de mamelele. Formula dentară: 3•1•3-4•2/3•1•3-4
Manguste (gen) () [Corola-website/Science/334779_a_336108]
-
relativ mic, lărgit în regiunea neurocraniului, cu un bot scurt, ascuțit, care treptat se îngustează spre nas. Ochii și urechile mici. Tălpile sunt de obicei fără peri. Ghearele de pe membrele anterioare sunt ascuțite și curbate. În regiunea anală au glande anale mici ce produc secreții urât mirositoare, respingătoare. Unele specii pot împroșca cu precizie secrețiile direct în ochii dușmanului, așa cum fac sconcșii. Posedă 2 sau 3 perechi de mamelele. Formula dentară: 3•1•3-4•2/3•1•3-4•2= 36-40 Blana
Manguste (gen) () [Corola-website/Science/334779_a_336108]
-
cu dinți ascuțiți pe premaxilar, maxilar, palatin, dentar, limbă, placa și manubriul prevomerului. Toți dinții sunt puternici și îndreptați înapoi. Botul scurt și obtuz, falca superioară o depășește puțin pe cea inferioară. Înotătoarea dorsală scurtă cu marginea dreaptă, iar înotătoarea anală ușor concavă. Înotătoarele pectoralele și ventralele scurte și rotunjite. Înotătoarele ventralele se inserează în urma mijlocului înotătoarei dorsale. Înotătoarea caudală slab excavată la adult, mai excavată la tineri. Înotătoarea adipoasă se inserează deasupra părții posterioare a înotătoarei anale. Linia laterală completă
Păstrăv de munte () [Corola-website/Science/332031_a_333360]