1,788 matches
-
italienizați și nu mai vorbeau greaca, o minoritate redusă vorbitoare de griko a rămas în Calabria și mai ales Salento. "Griko" este numele unei limbi înrudită cu greaca dorică, greaca, greaca bizantină și italiana, vorbite de locuitorii regiunii Magna Graecia. Anale care prezintă Magna Graecia ca predominant vorbitoare de limba greacă există până în seclolul al XI-lea, sfârșitul dominației bizantine în regiune.
Magna Graecia () [Corola-website/Science/303915_a_305244]
-
dăn epocă, Annales Mettenses Priores fiind o lucrare menită să-i glorifice pe carolingieni, compilată la Saint-Denis în 806. Au existat și alte cronici ce s-au pierdut, altele fiind modificate în concordanță cu viziunile dinastiei carolingiene în pirivința merovingienilor. Analele regatului franc consideră anul 741 ca fiind punctul de pornire al epocii carolingiene. Familia carolingiană este originară din rândul familiilor aristocratice din regatul franc merovingian. În Austrasia, la începutul secolului al VII-lea, s-au remarcat două familii ce avea
Imperiul Carolingian () [Corola-website/Science/297921_a_299250]
-
Interesul față de operele anticilor a crescut. În biblioteci se află 8000 de maniscrise din perioada carolingiană, printre care și Codex Aureus de la Lorsch, o evanghelia iluminată cu minaturi și decorații aurite. Evenimentele istorice din anii 741-829 au fost înregistrate în Analele regatului francilor. Viață lui Carol a fost consemnată în biografia scrisă de Eginhard, în "Viață lui Carol cel Mare". Restaurarea autorității episcopale a continuat, fiind ridicate la rândul de arhiepiscopii și centre de dincolo de Rin, precum Mainz, Cologne și Salzburg
Imperiul Carolingian () [Corola-website/Science/297921_a_299250]
-
bursă de 300 de florini din partea Arhiepiscopiei Greco-Catolice din Blaj. După absolvirea facultății, în 1857, candidează la București pentru ocuparea unei catedre universitare. În 1858 scrie lucrarea cu caracter teoretic “Economia socială”. Pune bazele primelor publicații românești în domeniul economic (“Analele Statistice” și “Analele Economice”) care au apărut periodic începând din 1860. A participat la Congresul Internațional de Statistică de la Viena (1857), ca simplu spectator, însușindu-și o serie de învățaminte utile pentru activitatea sa viitoare din țară. În legatură cu
Dionisie Pop Marțian () [Corola-website/Science/312216_a_313545]
-
de florini din partea Arhiepiscopiei Greco-Catolice din Blaj. După absolvirea facultății, în 1857, candidează la București pentru ocuparea unei catedre universitare. În 1858 scrie lucrarea cu caracter teoretic “Economia socială”. Pune bazele primelor publicații românești în domeniul economic (“Analele Statistice” și “Analele Economice”) care au apărut periodic începând din 1860. A participat la Congresul Internațional de Statistică de la Viena (1857), ca simplu spectator, însușindu-și o serie de învățaminte utile pentru activitatea sa viitoare din țară. În legatură cu participarea sa la
Dionisie Pop Marțian () [Corola-website/Science/312216_a_313545]
-
Niciodată nu am simțit mai mare umilire națională ca în Congresulu Statisticu din 1857, unde toate staturile europene erau reprezentate, până și Turcia raporta înființarea unui Oficiu statisticu. Numai și numai guvernele române lipseau de a dovedi că sunt europene."” (“Analele Statistice ale României” - 1860, p. 1). Întors la București, face toate demersurile necesare înființării unui birou statistic. Alexandru Ioan Cuza, prin Decretul domnesc nr. 117 din 28 aprilie 1859, îl numește șef al Serviciului statistic central din Țara Românească. Din
Dionisie Pop Marțian () [Corola-website/Science/312216_a_313545]
-
unei asociațiuni decât să le facem fără ca spiritul propriu de asociare să se fi manifestat cu siguranță în persoanele ce o compun; mai bine să nu facem deloc academii, cu secțiunile lor, cu ședințele solemne, cu discursurile de recepțiune, cu analele pentru elaborate decât să le facem toate aceste fără maturitatea științifică ce singură le dă rațiunea de a fi"“ . Fruntașul junimist menționează enunțul ,formă fără fond“, destul de rar, dar aceasta s-a impus ca una dintre cele mai populare sintagme
Formele fără fond () [Corola-website/Science/311476_a_312805]
-
neajunsuri minore față de meritul de a fi readus opera politică a lui Maiorescu în atenția cititorilor. De aceea, ediția d-lui C. Schifirneț se cuvine salutată ca un adevărat eveniment literar.” A editat, în calitate de redactor șef, primul număr (2001) al Analelor Universității Creștine ,Dimitrie Cantemir”, Seria Științe Politice. Față de analizele lui Schifirneț despre condiția intelectualului în contextul europenizării societății românești s-au exprimat opinii critice: „Dar autorii înșiși ai unor articole critice la adresa intelectualilor (domnul profesor Schifirneț, de pildă, chiar pe
Constantin Schifirneț () [Corola-website/Science/311007_a_312336]
-
Filologie Română "A. Phillipide". A debutat cu articole, comentarii și eseuri în 1977, la revista “Opinia studențeasca”. Continuă să scrie studii, articole, recenzii și traduceri comentate în publicații precum "Cronică", “Caietele Eminescu”, “Tribuna”, “Anuar de lingvistică, istorie literară și folclor”, “Analele științifice ale Universității «Al. I. Cuza»” (pentru care este din 1995 redactor responsabil), “Limba română”, “Studii și cercetări lingvistice”, “Dacoromania” (Freiburg im Breisgau), “Revista română”, “Contrapunct”, “România literară”, “Timpul”, “Balkan Archiv”, “Revue de linguistique române”, “Romanische Sprachgeschichte” (Berlin-New York), “Idei
Eugen Munteanu () [Corola-website/Science/311009_a_312338]
-
dr. Rudolf Windisch), Münster (prof. dr. Wolf Dietrich) și Saarbrücken (prof. dr. Wolfgang Schweickard). - 1996 1997: prodecan al Facultății de Litere, Universitatea Al. I. Cuza din Iași, membru în Consiliul Profesoral al Facultății de Litere. - 1995 2006 — redactor responsabil al “Analelor științifice ale Universității Al. I. Cuza”, secțiunea Lingvistică. - 1994 1999: vicepreședinte al Filialei din Iași a Societății de Stiinte Filologice din România. - 1994, 26 iunie 1 iulie, Iași: Membru al comitetului de organizare a celui de al XXI lea Colloque
Eugen Munteanu () [Corola-website/Science/311009_a_312338]
-
colecției “Fontes Traditionis. Colecție de texte bisericești vechi” la Editură Universității «Alexandru Ioan Cuza» din Ias 2007, martie — membru în Consiliul științific al colecției “Bibliotecă medievală”, coordonată de Alexander Baumgarten la Editură Polirom din Iași. 1999 2005 — redactor responsabil al “Analelor științifice ale Universității Al. I. Cuza”, secțiunea lingvistică. 2008 — Evaluarea a 12 de propuneri de proiecte CNCSIS; participarea la comisia “panel”. 2007, martie — membru în Consiliul științific al colecției “Bibliotecă medievală” , coordonată de Alexander Baumgarten la Editură Polirom din Iași
Eugen Munteanu () [Corola-website/Science/311009_a_312338]
-
Universității, 2004 (coeditor alături de Ana Maria Minut, 586 p.). 4. În calitate de secretar științific și, începând din 1999, redactor responsabil, tomurile pe anii 1990, 1991, 1992, 1993, 1994, 1995, 1996, 1997, 1998, 1999, 2000, 2001, 2002, 2003, 2004 și 2005 ale “Analelor științifice ale Universității Al. I. Cuza”, secțiunea lingvistică. 5. Signa în rebus. Studia linguistica et semiologica în honorem M. Carpov. Iași, Editura Universității, 2005 (coeditor alături de Mihaela Lupu, Florin Olaru și Iulian Popescu, 380 p.). 6. Rudolf Windisch, Studii de
Eugen Munteanu () [Corola-website/Science/311009_a_312338]
-
noiembrie 2006, orele 800 840 (partea I), 14 ianuarie 2007 (partea a ÎI a). Redactorul emisiunii: Alină Vukovic. Sigle: ANLL = Anuar de lingvistică și istorie literară, editat de Institutul de Filologie Română “A. Philippide” din Iași, 1965 și urm. AUI = Analele științifice ale Universității “Al. I. Cuza” din Iași, 1950 și urm. LR = Limba română, Editura Academiei Române, București, 1951 și urm. LRC = Limba română, revista trimestriala editata de Ministerul Științei și Învățămîntului din Republică Moldova, Chișinău, 1991 și urm. OS = Opinia
Eugen Munteanu () [Corola-website/Science/311009_a_312338]
-
reușit performanța de a bisa aria în 2007 la Scala di Milano. Istoria tenorilor menționează și un caz tragic: tenorul Adolphe Nourrit a fost prim-tenorul Parisului până atunci când Duprez a reușit să atingă pentru prima dată „"do di petto"”. Analele tenorilor spun că acesta s-ar fi sinucis aruncându-se pe fereastră, în urma încercărilor disperate dar nereușite de a ajunge la celebra și mult aclamata acută.
Tenor () [Corola-website/Science/311827_a_313156]
-
toamna anului 1938 preia cronica muzicală la săptămânalul "Țară Nouă", la "Pagini literare" unde îi apar 17 poeme în proză. Susține mici recitaluri de pian, comentate, la Conservator și în sala Colegiului Academic Universitar. În 1939 publică două lucrări în "Analele Academiei de Știință" și ține prima conferință științifică publică, la Institutul de Biologie, la invitația profesorului Emil Racoviță. În urma divizării Universității de la Cluj datorită dictatului de la Viena din 1940 și a strămutării acesteia la Timișoara, respectiv la Sibiu, tânărul student
Dorin Speranția () [Corola-website/Science/311406_a_312735]
-
subiectul " Suprafețe, pe care familii remarcabile de curbe sânt asemenea", sub conducerea lui Alexandru Myller. Din comisia de doctorat au făcut parte Octav Mayer, Vera Myller și Ion Popa. Lucrarea de doctorat a fost publicată în volumul din 1946 al "Analelor Stiintifice ale Universității „Al.I. Cuza” din Iași". În anul 1954 titlul i-a fost reconfirmat de comisia superioară de diplome (în urma reformei învățământului. Ulterior, acest titlu a fost echivalat cu cel de doctor docent în științe. Ulterior a fost
Gheorghe Gheorghiev () [Corola-website/Science/312970_a_314299]
-
legate de unitatea matematicii și sinteza științelor naturii. Profesorul Gh. Gheorghiev a fost sărbătorit cu mai multe ocazii: la 75 de ani, la 80 de ani, la 90 de ani și i s-au dedicat numere speciale din publicația științifică "Analele Stiințifice ale Universității „Al.I. Cuza” din Iași". Cu aceste ocazii, domnia sa, cu modestia ce l-a caracterizat toată viața, declara că datoria pe care o are față de Universitatea la care a lucrat și față de colectivitatea universitară ieșeană precumpanește mult
Gheorghe Gheorghiev () [Corola-website/Science/312970_a_314299]
-
apoi reia activitatea la catedra de la Cernăuți, pe timpul războiului. Este transferat la Universitatea din București, fiind epurat în 1947. A fost fondator (1931), director și colaborator al "Revistei de pedagogie". A publicat numeroase studii, mai ales de pedagogie în revistele "Analele Universității din Cernăuți", "Buletinul Seminarului Pedagogic Universitar din Iași", "Revista de filosofie", "Revista generală a învățământului", "Convorbiri literare", "Junimea literară", "Îndreptar", "Preocupări literare", "Revue internationale de sociologie" și în altele. Debutează cu versuri, în revista "Vieața nouă" în 1918. Colaborează
Constantin Narly () [Corola-website/Science/310888_a_312217]
-
lui Gheorghe Brătianu despre rolul mediului geografic în etnogeneza și evoluția istorică a românilor, în Lucrările Seminarului Geografic “Dimitrie Cantemir”, Iași, nr.9, 1988 (1990), p. 481-487. 35.Preocupări ale abatelui Henri Breuil privind unele descoperiri arheologice din România, în Analele Științifice ale Universității “Al.I.Cuza” Iași, Istorie, XXXVI, 1990, p. 127-130. 36.Contribuții privind evoluția culturii ceramicii liniare pe teritoriul Moldovei, în Arheologia Moldovei, XIII, 1990, p. 13-47. 37.Considerații privind semnificația cuvântului cométai, în Thraco-Dacica, XII, 1991, p.
Nicolae Ursulescu () [Corola-website/Science/308821_a_310150]
-
în Thraco-Dacica, XII, 1991, p. 133-135 (în colaborare cu M. Vasilescu). 38.Tradiții geto-dacice ale luptei pentru independență poporului român, în Patrimoniu, nr.2/1991, Chișinău, p. 2-6. 39.Inscripția cu semne runice de la Herla (comunicări Slatina, jud. Suceava), în Analele Științifice ale Universității “Al.I.Cuza” Iași, Istorie, 37-38, 1991-1992, p. 81-86. 40.Caracterul obiectiv al unității culturilor preistorice dintre Carpați și Nistru, în Cugetul (Chișinău), 3-4, 1993, p. 7-8. 41.Continuitate și restructurări cultural-etnice în neoliticul și eneoliticul României
Nicolae Ursulescu () [Corola-website/Science/308821_a_310150]
-
Suceava, IV, 1977, p. 317-324 ( în colaborare cu M. Ignat). 3.Activitatea Laboratorului de cercetări istorice în primul semestru al anului 1983, în Buletin științific. Istorie, Institutul de Învățământ Superior Suceava, 1983, p. 175-176. 4.Călătorie arheologică în Franța, în Analele Științifice ale Universității “Al.I.Cuza” Iași, seria Istorie, XXXVI, 1990, p. 203-206. 5.Profesorul Marin Dinu la a 65-a aniversare, în Analele Științifice ale Universității “Al.I.Cuza” Iași, seria Istorie, XXXVI, 1990, p. 219-221. 6.Sesiunea științifică
Nicolae Ursulescu () [Corola-website/Science/308821_a_310150]
-
științific. Istorie, Institutul de Învățământ Superior Suceava, 1983, p. 175-176. 4.Călătorie arheologică în Franța, în Analele Științifice ale Universității “Al.I.Cuza” Iași, seria Istorie, XXXVI, 1990, p. 203-206. 5.Profesorul Marin Dinu la a 65-a aniversare, în Analele Științifice ale Universității “Al.I.Cuza” Iași, seria Istorie, XXXVI, 1990, p. 219-221. 6.Sesiunea științifică “Istoria spațiului carpato-nistrian până în secolele XV-XVII, în Analele Științifice ale Universității “Al.I.Cuza” Iași, seria Istorie, 37-38, 1991-1992, p. 368-369. 7.Viața științifică
Nicolae Ursulescu () [Corola-website/Science/308821_a_310150]
-
seria Istorie, XXXVI, 1990, p. 203-206. 5.Profesorul Marin Dinu la a 65-a aniversare, în Analele Științifice ale Universității “Al.I.Cuza” Iași, seria Istorie, XXXVI, 1990, p. 219-221. 6.Sesiunea științifică “Istoria spațiului carpato-nistrian până în secolele XV-XVII, în Analele Științifice ale Universității “Al.I.Cuza” Iași, seria Istorie, 37-38, 1991-1992, p. 368-369. 7.Viața științifică a Facultății de Istorie, în Analele Științifice ale Universității “Al.I.Cuza” Iași, seria Istorie, 37-38, 1991-1992, p. 365-366. 8.“Cultură Vinca și legăturile
Nicolae Ursulescu () [Corola-website/Science/308821_a_310150]
-
Cuza” Iași, seria Istorie, XXXVI, 1990, p. 219-221. 6.Sesiunea științifică “Istoria spațiului carpato-nistrian până în secolele XV-XVII, în Analele Științifice ale Universității “Al.I.Cuza” Iași, seria Istorie, 37-38, 1991-1992, p. 368-369. 7.Viața științifică a Facultății de Istorie, în Analele Științifice ale Universității “Al.I.Cuza” Iași, seria Istorie, 37-38, 1991-1992, p. 365-366. 8.“Cultură Vinca și legăturile sale” - Simpozion internațional de arheologie (Resita-Baile Herculane-Timisoara, 12-17 mai 1991), în Analele Științifice ale Universității “Al.I.Cuza” Iași, seria Istorie, 37-38
Nicolae Ursulescu () [Corola-website/Science/308821_a_310150]
-
p. 368-369. 7.Viața științifică a Facultății de Istorie, în Analele Științifice ale Universității “Al.I.Cuza” Iași, seria Istorie, 37-38, 1991-1992, p. 365-366. 8.“Cultură Vinca și legăturile sale” - Simpozion internațional de arheologie (Resita-Baile Herculane-Timisoara, 12-17 mai 1991), în Analele Științifice ale Universității “Al.I.Cuza” Iași, seria Istorie, 37-38, 1991-1992, p. 366-367. 9.Session scientifique dédiée à l’aniversaire du centenaire de l’enseignement archéologique à l’Université de Iași (11-13 XI. 1994), în Studia Antiqua et Archaeologica, III-IV
Nicolae Ursulescu () [Corola-website/Science/308821_a_310150]