1,881 matches
-
Ambele au de-a face atât cu sensibilitatea, cât și cu intelectul, iar în ultimă instanță, ele constituie "posibilitatea experienței". Totuși, "ultimul" lor sens este acela al unei reducții: la timp. Potrivit cercetării de față, din punct de vedere operațional, analitica și dialectica transcendentale kantiene, ca părți ale logicii transcendentale, aceasta din urmă în mod necesar unită cu estetica transcendentală, se desfășoară astfel: 1. reducția (reducția transcendentală a conceptelor de spațiu și timp în sensul constituirii intuiției sensibile ca parte a
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
timpului). La prima vedere, ar fi vorba doar despre o circularitate constitutivă, în afara căreia nu am avea fenomen și cunoștință veritabilă. În fapt, acesteia i se adaugă sensul unei regresii către un "originar": timpul, cu toate ipostazele sale. 3.3. Analitica existențială ca meontologie dialectică la Heidegger 3.3.1. Introducere Unul dintre proiectele heideggeriene timpurii este, cum bine se știe, cel al unei "analitici existențiale a Dasein-ului". Concentrat în Ființă și timp, proiectul în cauză trece, totuși, dincolo și dincoace
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
bine se știe, cel al unei "analitici existențiale a Dasein-ului". Concentrat în Ființă și timp, proiectul în cauză trece, totuși, dincolo și dincoace de momentul istoric al acestei lucrări. În structura sa pare a nu se mai distinge direct între analitică și dialectică; cu toate acestea, o analitică poate chiar în conceptul analiticii judicativului constitutiv este nu doar plănuită, ci construită ca atare. Din proiectul inițial filosoful a realizat numai două secțiuni din prima parte 155 și putem înțelege că mai
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
existențiale a Dasein-ului". Concentrat în Ființă și timp, proiectul în cauză trece, totuși, dincolo și dincoace de momentul istoric al acestei lucrări. În structura sa pare a nu se mai distinge direct între analitică și dialectică; cu toate acestea, o analitică poate chiar în conceptul analiticii judicativului constitutiv este nu doar plănuită, ci construită ca atare. Din proiectul inițial filosoful a realizat numai două secțiuni din prima parte 155 și putem înțelege că mai cu seamă partea a doua ar fi
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
Ființă și timp, proiectul în cauză trece, totuși, dincolo și dincoace de momentul istoric al acestei lucrări. În structura sa pare a nu se mai distinge direct între analitică și dialectică; cu toate acestea, o analitică poate chiar în conceptul analiticii judicativului constitutiv este nu doar plănuită, ci construită ca atare. Din proiectul inițial filosoful a realizat numai două secțiuni din prima parte 155 și putem înțelege că mai cu seamă partea a doua ar fi fost o "critică" deși nu
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
este nu doar plănuită, ci construită ca atare. Din proiectul inițial filosoful a realizat numai două secțiuni din prima parte 155 și putem înțelege că mai cu seamă partea a doua ar fi fost o "critică" deși nu în genul analiticii și dialecticii transcendentale kantiene, nici în cel al analiticii și dialecticii logice aristotelice a trei reconstrucții filosofice despre timp și ființă: schematismul și concepția kantiană asupra timpului, fundamentul ontologic al lui cogito sum cartesian și conceptul aristotelic al timpului. Proiectul
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
proiectul inițial filosoful a realizat numai două secțiuni din prima parte 155 și putem înțelege că mai cu seamă partea a doua ar fi fost o "critică" deși nu în genul analiticii și dialecticii transcendentale kantiene, nici în cel al analiticii și dialecticii logice aristotelice a trei reconstrucții filosofice despre timp și ființă: schematismul și concepția kantiană asupra timpului, fundamentul ontologic al lui cogito sum cartesian și conceptul aristotelic al timpului. Proiectul întreg ne îngăduie să credem că ar fi putut
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
sum cartesian și conceptul aristotelic al timpului. Proiectul întreg ne îngăduie să credem că ar fi putut fi vorba, în partea a doua, de o analiză pregătitoare a conceptului de timp, asemănătoare, formal, cu aceea, tot pregătitoare, a ființei din analitica existențială a Dasein-ului; sau ar fi putut fi vorba chiar de o "analitică" propriu-zisă a timpului și o "dialectică" a temporalității. Totuși, problema legăturii dintre Dasein și temporalitate este tematizată în partea a doua a analiticii construite, din motive de
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
că ar fi putut fi vorba, în partea a doua, de o analiză pregătitoare a conceptului de timp, asemănătoare, formal, cu aceea, tot pregătitoare, a ființei din analitica existențială a Dasein-ului; sau ar fi putut fi vorba chiar de o "analitică" propriu-zisă a timpului și o "dialectică" a temporalității. Totuși, problema legăturii dintre Dasein și temporalitate este tematizată în partea a doua a analiticii construite, din motive de explicitare a ființei Dasein-ului, dat fiind faptul că ființa, potrivit gândirii grecești pe
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
pregătitoare, a ființei din analitica existențială a Dasein-ului; sau ar fi putut fi vorba chiar de o "analitică" propriu-zisă a timpului și o "dialectică" a temporalității. Totuși, problema legăturii dintre Dasein și temporalitate este tematizată în partea a doua a analiticii construite, din motive de explicitare a ființei Dasein-ului, dat fiind faptul că ființa, potrivit gândirii grecești pe care Heidegger o reconstituie, este timp, iar după gândirea heideggeriană Dasein-ul însuși este timp. O parte din acest proiect se află, de asemenea
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
text de curs redactat, într-o primă formă, în anul apariției lucrării amintite mai sus: este vorba despre Die Grundprobleme der Phänomenologie / Problemele fundamentale ale fenomenologiei.156 Aceste supoziții referitoare la posibile rosturi ale părții nerealizate din proiectul inițial al analiticii existențiale formulate, de altfel, de mulți dintre exegeții operei heideggeriene nu au scopul de a completa, în privința înțelesurilor filosofice, partea lipsă dintr-un proiect de discurs, pretenție exagerată de partea celui care le avansează; reamintite aici, ele mai degrabă semnalează
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
mai degrabă semnalează atât posibilitatea de a încadra discursul heideggerian partea sa realizată ca atare, precum și cea rămasă la primul gând al unui plan în orizontul judicativului constitutiv, deocamdată, doar într-o privință formală, cât și necesitatea cercetării problemei participării analiticii existențiale la dictatura judicativului. Ne vom da seama însă dacă putem vorbi cu temei despre un rol constitutiv al judicativului pentru acest discurs numai în măsura în care ne vom lămuri, în prealabil, asupra sensurilor pe care le pot avea, la Heidegger, Dasein-ul
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
magistrului său întru fenomenologie, Husserl, cel puțin în Logische Untersuchungen / Cercetările logice și în Ideen I / Idei ... vol. I, se află o tensiune cu rost motivant pentru discursul însuși între un gen de analitică logică, strict formală, și unul de analitică fenomenologică al cărei sens tehnic se exprimă în operații fenomenologice precum epoché sau reducția eidetică, tensiune care se simte, uneori, și la discipol. E drept, Heidegger stabilește între "fenomenologia" sa și analitica fenomenologică husserliană distanțe metodologice, tematice și "teoretice" explicite
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
de analitică logică, strict formală, și unul de analitică fenomenologică al cărei sens tehnic se exprimă în operații fenomenologice precum epoché sau reducția eidetică, tensiune care se simte, uneori, și la discipol. E drept, Heidegger stabilește între "fenomenologia" sa și analitica fenomenologică husserliană distanțe metodologice, tematice și "teoretice" explicite, îndeosebi în Prolegomena zur Geschichte des Zeitbegriffs / Prolegomene la istoria conceptului de timp (1925). Contextul husserlian tocmai amintit este însă cu totul semnificativ și pentru o discuție pe tema dictaturii judicativului, căși
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
tematice și "teoretice" explicite, îndeosebi în Prolegomena zur Geschichte des Zeitbegriffs / Prolegomene la istoria conceptului de timp (1925). Contextul husserlian tocmai amintit este însă cu totul semnificativ și pentru o discuție pe tema dictaturii judicativului, căși Husserl vorbește despre o "analitică", de asemenea despre o "critică", dar nu și despre o "dialectică", deși nu este greu de sesizat conturul unei "topici" care funcționează în dublu sens, ca la Aristotel: pentru a stabili locurile unor fapte logice și pentru a formula reguli
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
Aristotel: pentru a stabili locurile unor fapte logice și pentru a formula reguli asupra folosirii "corecte" a facultăților de cunoaștere.158 Și, cumva, Heidegger poate fi recunoscut pe această linie a fenomenologiei care își închide discursul în orizontul unei "analitici" (analitica existențială a Dasein-ului, la el), cu toate că fenomenologia heideggeriană are multe alte deschideri poate chiar prea multe, dar nu suficient de adunate către o recondiționare non-judicativă a propriilor sale temeiuri. Partea desfășurată din proiectul heideggerian reprezintă, oricum, o analitică; sensul ei
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
unei "analitici" (analitica existențială a Dasein-ului, la el), cu toate că fenomenologia heideggeriană are multe alte deschideri poate chiar prea multe, dar nu suficient de adunate către o recondiționare non-judicativă a propriilor sale temeiuri. Partea desfășurată din proiectul heideggerian reprezintă, oricum, o analitică; sensul ei este acela de "ontologie fundamentală", adică, așa cum precizează autorul, de teorie asupra semnificației pre-ontologice a Dasein-ului; iar această semnificație constă în faptul că Dasein-ul este ființarea căreia îi este propriu un act de înțelegere a ființei; de aici
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
J. P. Sartre, care susține că în cazul omului, existența precede esența, iar viața omului constituie ea însăși dovada acestui adevăr, prelucrat "filosofic" -, ci el trebuie scos la iveală, lămurit, înțeles, recunoscut printr-un demers, numit de Heidegger, cum știm, "analitică existențială", demers care are și rostul de a pregăti punerea întrebării despre ființa ca atare (nu despre ființa unei ființări, fie aceasta Dasein-ul). În structura sa, demersul heideggerian este apropiat de cel husserlian; putem recunoaște cele două atitudini, naturală și
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
sau general etc., cu care lucrează antropologia); și, desigur, greșeala pe care o comit cei care, crezând că interpretează "teoria" lui Heidegger, identifică, totuși, Dasein-ul cu omul (sau cu altă instanță "antropologică" dintre cele amintite). Tocmai din astfel de motive, analitica existențială nu mai apare ca un discurs croit după toate exigențele exprimate de canonul logic-judicativ, metafizic, în limbajul lui Heidegger. Ea propune, în mod explicit, un orizont de constituire fenomenală (a Dasein-ului), întrucâtva "teoretic", din care nu sunt totuși alungate
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
proiectului, în privința terminologiei etc., dar mai cu seamă la orizontul de constituire a discursului însuși, fiindcă acesta este pus de la început pe seama unei atitudini fenomenologice, care aneantizează "atitudinea naturală" (ontică, proprie prezenței cotidiene a omului). De altfel, de la bun început analitica existențială angajează un procedeu "recalcitrant" față de regulile de constituire judicativă a discursului. Acest procedeu este neobișnuit într-un demers stăpânit de normele discursive acreditate (judicativ) și constă în "scoaterea la iveală, prin punere în evidență, a unui temei (subl. C.
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
exprimare judicativ-constitutivă, astfel încât sensul său ultim este "logic". Pe de altă parte, datorită sensului pe care elemente non-judicative ale înseși operării prin acest act îl constituie și îl întrețin, trebuie să acceptăm că "acționează" și un principiu propriu-zis non-judicativ al analiticii existențiale. Acesta este adevărul în sens existențial. Pe de o parte, adevărul ține tot de enunț (de judecată), având astfel o legătură cu însuși principiul logic al analiticii existențiale; pe de alta, în contextul acesteia, adevărul este regândit ca un
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
întrețin, trebuie să acceptăm că "acționează" și un principiu propriu-zis non-judicativ al analiticii existențiale. Acesta este adevărul în sens existențial. Pe de o parte, adevărul ține tot de enunț (de judecată), având astfel o legătură cu însuși principiul logic al analiticii existențiale; pe de alta, în contextul acesteia, adevărul este regândit ca un existențial, adică într-un registru care se anunță a fi, cumva, non-judicativ. Ca și în celelalte două aplicații, demersul de față va înainta către "scoaterea la iveală prin
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
înainta către "scoaterea la iveală prin punerea în evidență" a unor sensuri non-judicative ale acestei reconstrucții, neuitând, desigur, de cele propriu-zis judicative. Structura demersului va cuprinde două direcții principale: a) descrierea și interpretarea judicativă și non-judicativă a formulei heideggeriene de "analitică existențială" întemeiată pe operația de "scoatere la iveală a temeiului prin punerea sa în evidență"; b) construcția dovezii privind sensurile fundamentale ale analiticii existențiale judicative și/sau non-judicative prin "recuperarea" câtorva contexte ale sale în care se pune explicit problema
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
demersului va cuprinde două direcții principale: a) descrierea și interpretarea judicativă și non-judicativă a formulei heideggeriene de "analitică existențială" întemeiată pe operația de "scoatere la iveală a temeiului prin punerea sa în evidență"; b) construcția dovezii privind sensurile fundamentale ale analiticii existențiale judicative și/sau non-judicative prin "recuperarea" câtorva contexte ale sale în care se pune explicit problema constituirii, în acest caz, nu a simplei cunoștințe, ci a înseși structurii (existențiale a) Dasein-ului. Ordinea demersului se va pune la punct prin
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
care se pune explicit problema constituirii, în acest caz, nu a simplei cunoștințe, ci a înseși structurii (existențiale a) Dasein-ului. Ordinea demersului se va pune la punct prin tematizarea problemelor semnificative față de aceste două "ramuri" tematice. 3.3.2. Principiul analiticii existențiale și intenționalitatea fenomenologică a enunțului (judecății) 3.3.2.1. Principiul "logic" al analiticii existențiale: scoaterea la iveală prin punerea în evidență, a unui temei De la bun început forma (metodologică a) scoaterii la iveală "pre-formează" (pre-deternimă, prejudecă) întrebarea despre
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]