1,979 matches
-
descoperi un capăt al poeziei de concepție de mai tîrziu. Treaza plăcere este un prim semn. Nicolae introduce în poezia galantă a Văcăreștilor o notă de austeritate, punînd un prag (ordinea firească, dragostea cu socoteală) în calea plăcerilor și a anarhiei simțurilor. Discursul său a devenit preponderent moral. Figura lui lirică este retragerea și legea morală pe care o recomandă e cumințenia (temperanța)". La Iancu Văcărescu, nepotul întemeietorului, asistăm la apariția și consolidarea unei conștiințe artistice; are deja, cum subliniază, sintetic
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
tuturor grupărilor politice: constrîngerea fizică [physische Gewaltsamkeifl]. Nu altceva susține și Troțki, pentru care orice stat se întemeiază pe constrîngere. În absența constrîngerii, statul, inclusiv noțiunea de stat ar fi dispărut și ar fi devenit în sensul cel mai propriu, anarhie. Constrîngerea nu este unicul instrument al statului, dar constituie instrumentul său specific. Sociologul german definește statul, nu departe de accepțiunea sa actuală, ca fiind comunitatea umană care își arogă (cu succes) dreptul de a avea, în granițele unui anumit teritoriu
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
la 5 aprilie 1927, Imprimeria Statului, București, 1927. Malinschi, V., Prof. Virgil Madgearu (1887-1940). Contribuții la dezvoltarea gândirii economice, Editura Academiei R.S.R., București, 1975. Noica, Constantin, Manuscrisele de la Cîmpulung. Reflecții despre țărănime și burghezie, Editura Humanitas, București, 1997. Nozick, Robert, Anarhie, stat și utopie, traducere de Mircea Dumitru, Editura Humanitas, București, 1997. Petrescu, Nicolae, Principiile sociologiei comparate, Editura Științifică, București, 1994. Samuelson, Robert J., "Foreword: The Birth of Capitalism", în Encyclopedia of Capitalism, Syed B. Hussain (ed.), Facts On File, New York
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
urmă satisfacția. În caz că răspunsul este negativ, se ridică întrebarea dacă nu cumva condiția spirituală a ultimului om al istoriei, care este lipsit de posibilitățile de defulare a dorințelor și tensiunilor produse prin lupta sa pentru supremație, va duce la revenirea anarhiei și a violenței care au caracterizat adesea istoria. "Însăși experiența noastră pare să ne fi învățat că este mai probabil ca viitorul să ne rezerve noi și imaginabile rele, de la dictaturi fanatice și genociduri sângeroase până la banalizarea vieții prin sporirea
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
atât de controversat, o doctrină liberală bazată pe ideea micro-utopiilor pare mult mai rezonabilă. O astfel de concepție, radical diferită față de cea a lui Fukuyama, ne poate oferi Richard Nozick, de pe poziții liberale radicale. Singura utopie posibilă, arăta Nozick în Anarhie, stat și utopie, este aceea care se realizează într-o societate liberă întrucât ea realizează perspectivele prezentului în compoziția certă a viitorului. Atunci când concepe un cadru ce poate face posibilă orice utopie, o viață a unei societăți ideale, Nozick îl
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
filosofia istoriei, traducere de Horia Gănescu, Editura Humanitas, București, 1997. Bîlbă, Corneliu, "Binele și sensul. Eric Weil și problema dreptății", Analele Științifice ale Universității "Alexandru Ioan Cuza" din Iași. Seria Științe Politice, vol. 9, 2015. Buchanan, James, Limitele libertății. Între anarhie și leviathan, traducere de Liviu Papuc, Institutul European, București, 1997. Dahrendorf, Ralf, Essays în the Theory of Society, Stanford University Press, Stanford, 1968. Fukuyama, Francis, Sfârșitul istoriei și ultimul om, traducere de Mihaela Eftimiu, Editura Paideia, București, 1994. Guénon, René
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
Dîrdală, Institutul European, Iași, 1998. Lapierre, Jean William, Viață fără stat?, traducere de Gabriela Scurtu-Ilovan, Institutul European, Iași, 1997. Lorenz, Konrad, Cele opt păcate ale omenirii civilizate, traducere din germană de Vasile V. Poienaru, Editura Humanitas, București, 1996. Nozick, Robert, Anarhie, stat și utopie, traducere de Mircea Dumitru, Editura Humanitas, București, 1997. Spencer, Herbert, Individul împotriva statului, traducere de Olimpiu I. Ștefanovici-Svensk, Editura Timpul, Iași, 1996. Postfață Dreptatea, solidaritatea și tehnologia puterii Problema raportului dintre dreptate și coeziune este o temă
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
Cuvântul liber", 24 august 1934, citat de Malinschi, Prof. Virgil Madgearu (1887-1940), p. 74. 38 Ibidem. 39 Constantin Noica, Manuscrisele de la Cîmpulung. Reflecții despre țărănime și burghezie, Editura Humanitas, București, 1997, p. 34. 40 Ibidem, p. 30. 41 Robert Nozick, Anarhie, stat și utopie, traducere de Mircea Dumitru, Editura Humanitas, București, 1997, p. 206. 42 Ibidem, p. 208. 43 Ibidem, p. 210. 44 Ibidem, p. 211. 1 United Nations, "World Day of Social Justice", 20 februarie 2015, http://www.un.org
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
între realiști și idealiști". Corneliu Bîlbă, "Le sens de la justice. Eric Weil et la mondialisation", în II Colloque international Eric Weil : la violence, l'éducation, et la mondialisation, Universidade Federal do Ceará, Fortaleza (Brazilia), 12 septembrie 2014. 5 Robert Nozick, Anarhie, stat și utopie, Editura Humanitas, București, 1997, p. 365. 6 Sorin Antohi, Utopica. Studii asupra imaginarului social, Editura Științifică, București, 1991, p. 55. 7 Robert Nozick, Anarhie, stat și utopie, pp. 355-358. 8 Ralf Dahrendorf, Essays în the Theory of
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
mondialisation, Universidade Federal do Ceará, Fortaleza (Brazilia), 12 septembrie 2014. 5 Robert Nozick, Anarhie, stat și utopie, Editura Humanitas, București, 1997, p. 365. 6 Sorin Antohi, Utopica. Studii asupra imaginarului social, Editura Științifică, București, 1991, p. 55. 7 Robert Nozick, Anarhie, stat și utopie, pp. 355-358. 8 Ralf Dahrendorf, Essays în the Theory of Society, Stanford University Press, Stanford, 1968, p. 159. 9 Francis Fukuyama, Trust: The Social Virtues and the Creation of Prosperity, The Free Press, New York , 1995, p. 7
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
1996, p. 37. 18 Herbert Spencer, Individul împotriva statului, Editura Timpul, Iași, 1996, pp. 48-49. 19 Raymond Aron, Introducere în filosofia istoriei, Editura Humanitas, București, 1997, p. 404. 20 Ibidem. 21 Ibidem. 22 Ibidem. 23 James Buchanan, Limitele libertății. Între anarhie și leviathan, Institutul European, Iași, 1997, p. 136. 24 Ibidem, p. 138. 25 Jean William Lapierre, Viață fără stat?, Institutul European, Iași, 1997, p. 309. 26 Ralf Dahrendorf, Conflictul social modern. Eseu despre politica libertății, Editura Humanitas, București, 1996, p.
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
și că el ar fi recreat la fiecare lectură, în felul acesta, nu ar exista o singură Divină Comedie, ci tot atâtea Divine Comedii câți cititori au fost, sunt și vor fi. Până la urmă, ne pierdem în complet scepticism și anarhie și ajungem la maxima eronată de gustibus non est disputandum. 195 Dacă am lua în serios această teorie, ar fi imposibil să explicăm de ce interpretarea dată unui poem de către un cititor ar fi mai bună decât interpretarea oricărui altuia și
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
măsurau calitatea unei tragedii după cantitatea de lacrimi vărsată de spectatori ; sau la nivelul ideii pe care și-o face plasatorul de la cinematograf despre calitatea unei comedii judecind după hohotele de râs pe care le-a numărat în sală. Așadar, anarhia, scepticismul, o completă confuzie în privința valorilor este rezultatul tuturor teoriilor psihologice, deoarece acestea nu pot fi legate nici de structura, nici de calitatea poemului. 197 Teoria psihologică nu este decât foarte puțin perfecționată de I. A. Richards, când acesta definește
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
absolutismului și antiteza deopotrivă de nesănătoasă a relativismului trebuie să fie înlăturate și înlocuite printr-o sinteză care să dinamizeze scara valorilor însăși, fără să renunțe la ea ca atare. "Perspegtivismul", cum am numit această concepție, *19 nu înseamnă o anarhie a valorilor, glorificare a capriciului individual, ci un proces de cunoaștere a obiectului din diferite puncte de vedere care, la rândul lor, pot fi definite și criticate. Structura, semnul și valoarea formează trei aspecte ale aceleiași probleme și nu pot
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
Imperiul Otoman, nu obiectează împotriva dublei alegeri. Reprezentantul Austriei la Constantinopol, Prokesh-Osten, considera dubla alegere a lui Alexandru Ioan Cuza „ilegală, neobrăzată și cu totul proastă.” Iar ministrul de externe al Austriei afirmase că dubla alegere „încununase manoperile dezordinei și anarhiei”. Austria a cerut Imperiului Otoman să intervină cu armata în Principate. Dar au fost și austrieci care, treptat și-au dat seama că nu se mai putea reveni la situația de dinaintea dublei alegeri. În februarie 1859, în timpul unei discuții cu
DIALOGURI ISTORICE by Anton Laura Mădălina, Ichim Simona Gabriela, Teodorescu Ada, Chirilă Oana, Ciobanu Mădălina, Mircia Mianda Carmen, Ciobanu Denisa () [Corola-publishinghouse/Science/91751_a_93228]
-
dreptatea și nedreptatea sunt facultăți ale sufletului, căci, dacă ar fi așa, ele s-ar găsi și la un om izolat. Experiența ne arată că ori de câte ori oamenii acționează în absența unei puteri suverane care să le impună limite, se instaurează anarhia și fiecare își urmează propriul interes, orice acțiune comună fiind imposibilă. Această observație l-a condus pe Hobbes la o viziune pesimistă asupra naturii umane. El a văzut omul natural ca pe un animal insociabil și violent (homo homini lupus
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
sursa obligației politice este consimțământul dat într-o situație naturală în care suveranitatea apare ca unica soluție rațională pentru asigurarea păcii și a securității. Pentru Hobbes, situația originală sau "condiția naturală a umanității" este o stare precară de insecuritate și anarhie (bellum omnium contra omnes), determinată de natura insociabilă a individului uman. Instituirea suveranității este rezultatul unei alegeri raționale în care cooperarea nu este rezultatul sociabilității, ci al tendinței naturale a individului egoist către maximizarea interesului propriu. Singurul mod de a
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
lucrarea clericului Philip Hunton, A Treatise of Monarchy (1643), care susținea o cauză parlamentară moderată, promovând teza echilibrului dintre puterea regelui și puterea parlamentului. Ideea rezistenței pasive precum și teza "monarhiei mixte", susținute de Hunton, au fost considerate de Filmer ca "anarhie". Disputa în legătură cu monarhia mixtă s-a radicalizat în timpul Parlamentului cel Lung, în 1642, când parlamentul i-a trimis lui Carol I cele Nouăsprezece Propuneri, pe care regele le-a respins în al său Răspuns la cele Nouăsprezece Propuneri. O serie
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
Government, rămase nepublicate până în 1967, în care apăra o poziție conservatoare cu privire la rolul guvernului în reglementarea politicii religioase. Locke era puritan, dar făcea parte din acea direcție a puritanismului care rămăsese atașată de Biserica Angliei și, prin urmare, era îngrijorat de anarhia pe care o genera spiritul sectar al religioșilor independenți. În consecință, el susținea în aceste tratate subordonarea sentimentelor religioase față de rațiunea de stat definită de autoritatea politică. Totodată, el justifica autoritatea politică prin argumente teologice, susținând că această autoritate trebuie
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
putere, Clarendon a reprezentat cu succes acea partidă regalistă moderată care respinsese elementele absolutiste din De cive de Hobbes, precum și din scrierile publicate de Filmer în timpul primei crize politice. Filmer a fost adversarul monarhiei limitate pe care a considerat-o "anarhie" și, prin urmare, a fost un adversar ideologic al lui Clarendon care susținuse monarhia mixtă. Ideea unei guvernări mixte, guvernare în "proporție armonică", a fost pentru prima dată susținută în mediul renascentist, fiind inspirată de filosofii neoplatonici. Se consideră că
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
însă trecerea graduală de la starea de natură la comunitatea politică. Spre deosebire de Hobbes, Locke nu este nevoit să conceapă societatea ca pe o construcție artificială ruptă complet de natură, și aceasta datorită postulatului sociabilității. Starea naturală nu este o stare de anarhie întreruptă brusc de instituirea suveranității. Însăși starea de război este, la Locke, un fel de anarhie "internațională" care nu distruge legăturile din interiorul micilor forme de asociere care au luat naștere în starea de natură. Dacă starea de răboi ar
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
să conceapă societatea ca pe o construcție artificială ruptă complet de natură, și aceasta datorită postulatului sociabilității. Starea naturală nu este o stare de anarhie întreruptă brusc de instituirea suveranității. Însăși starea de război este, la Locke, un fel de anarhie "internațională" care nu distruge legăturile din interiorul micilor forme de asociere care au luat naștere în starea de natură. Dacă starea de răboi ar distruge complet legăturile sociale naturale, atunci teoria politică a lui Locke nu ar mai avea cum
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
și împrumută noțiunea de contract social. Dar, pentru el, transformarea condițiilor de viață din starea naturală care antrenează sfârșitul ei determină înseși clauzele contractului prin care ia naștere societatea civilă. La Hobbes, necesitatea de a scăpa cu orice preț din anarhia stării naturale determină indivizii să transfere unui singur om sau unui singur ansamblu totalitatea drepturilor lor. Locke nu poate admite ideea unui transfer al puterii și al drepturilor, fără limitări și fără garanții care să prevină abuzul de putere. Pentru
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
caracterul tragic al vieții, încearcă să-și explice contradicțiile imanente creștinismului, însă fără să ajungă la coerența și insolența eseului publicat mai tîrziu 108, vrea să surprindă unitatea spirituală a Europei pe fondul unor doctrine care au indus germeni de anarhie ș. a. Discursul acesta de început, din texte nepregătite pentru tipar și scrise parcă la prima mînă, nu are deloc o formă elaborată, este mai degrabă o meditație naivă pe o temă dată. De aici tensiunea și poticnirile vizibile din însemnări
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
funest ce spun?, de a dreptul catastrofal ! în cultură. Noua cultură trebuie să dea dovezi tot mai active de spirit de independență și inițiativă, de personalitate și îndrăzneală în toate domeniile. A-ți afirma în mod civilizat personalitatea nu înseamnă anarhie, ci creativitate, elan constructiv, descătușarea energiilor îndelung comprimate. Vindecarea pervertirii limbajului, efect al spălării creierelor și al răsturnării sensurilor noțiunilor de bază (patrie, democrație, libertate etc.) formează un alt obiectiv al convalescenței noastre morale și spirituale. Este o preocupare esențială
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]