9,656 matches
-
să-și clarifice propriile idei de unul(a) singur(ă). Terapia nu necesită prezența sistematică a ambilor parteneri. Analiza funcțională permite, astfel, evitarea pistelor false și stabilirea obiectivelor fiecăruia și a scopului comun. Hubert vine, deci, singur la această ședință. Antecedente istorice La întrebarea: „V-au lipsit informațiile privind senzualitatea sau sexualitatea în perioada copilăriei sau a adolescenței?”, Hubert răspunde clar că a primit multe informații negative sau eronate în legătură cu acest subiect. Adolescent fiind, se temea deja să nu aibă „probleme
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
Pacientul n-a suferit niciodată traumatisme sexuale, nu s-a „jucat de-a doctorul”, situație care l-ar fi putut inhiba sau destabiliza. Distorsiunile cognitive sunt importante și ideile sale în legătură cu bărbații hiperperformanți din celelalte familii sau cupluri sunt eronate. Antecedente imediate Hubert s-a confruntat în mod brutal cu realitatea atunci când s-a „îmbolnăvit de prostată”, despre care spune că „este contagioasă”, deși știe că aceasta poate fi de natură genetică fără a determina în mod obligatoriu o disfuncție. El
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
lor de tineri adulți. Trebuie într-adevăr să mă tratez și, împreună cu dumneavoastră (terapeutul), ar trebui să pot să mă schimb și să ies din acest impas. Sedința 3: analiza funcțională a lui Carolyn La rândul său, Carolyn vine singură. Antecedente istorice Terapeutul - Au existat în trecut momente neplăcute de stres familial, de dificultăți greu de suportat legate de sexualitate (incest, viol, „jocuri de-a doctorul”, lipsă de informații sau idei eronate în ceea ce privește sexualitatea masculină sau feminină)? Carolyn este categorică: sexualitatea
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
transmitere a informațiilor, cu aspectele lor bune și rele. Am citit, am văzut fime. Nu am dorințe speciale. Cred că îmi cunosc corpul dar am înțeles bine că bărbații și femeile, suntem adesea departe unul de celălalt, avem așteptări diferite. Antecedente recente Carolyn - Este adevărat, l-am determinat pe soțul meu să meargă la consultație. Are o problemă. Trebuie să se ocupe de problemele sale! Terapeutul - Nu este un discurs puțin cam rigid pentru un bărbat în dificultate? Carolyn - Fiecare cu
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
problemă, el devine mai puternic cu atât mai mult cu cât terapeutul îl întărește pozitiv în vederea cooperării active în cadrul terapiei. Sedința 5: convorbire cu Carolyn după analiza funcțională Carolyn vine singură la această ședință. Carolyn n-a dezvoltat subiectul privind antecedentele istorice, ea nefiind marcată nici șocată de ceva anume. Ea spune doar că regretă faptul că n-a avut discuții/informații cu părinții săi. Dar informațiile spicuite de la prietenele sale au fixat asocieri și filmele și cărțile au fost profesori
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
doi semnează un contract în care sunt precizate așteptările terapeutului față de Doamna B. și cele pe care Doamna B. le poate avea de la terapeut. Figura 1. Analiza funcțională a Doamnei B. Vulnerabilitate biologică Abandon paternal Abuzuri sexuale din partea tatălui vitreg Antecedente istorice Toxicodependență Prostituție 12 tentative de suicid cu spitalizări consecutive Singurătate, vid, plictiseală Amenințare cu ruptură Antecedente imediate Puternice stări emoționale Dorințe suicidare Nevoie imperioasă de a se automutila Amenințări cu sinuciderea Tentative de suicid Comportamente problemă Automutilări Dificultăți privind
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
Doamna B. le poate avea de la terapeut. Figura 1. Analiza funcțională a Doamnei B. Vulnerabilitate biologică Abandon paternal Abuzuri sexuale din partea tatălui vitreg Antecedente istorice Toxicodependență Prostituție 12 tentative de suicid cu spitalizări consecutive Singurătate, vid, plictiseală Amenințare cu ruptură Antecedente imediate Puternice stări emoționale Dorințe suicidare Nevoie imperioasă de a se automutila Amenințări cu sinuciderea Tentative de suicid Comportamente problemă Automutilări Dificultăți privind controlul furiei Consecințe asupra mediului Consecințe asupra subiectului Relații afective perturbate Cicatrice datorate automutilărilor Respingeri-abandonuri ale relațiilor
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
strategiilor de conștientizare totală, la reglarea emoțiilor, la toleranța la suferință și la eficacitatea interpersonală sunt analizate împreună cu animatorii de grup. Celelalte informații sunt abordate împreună cu terapeutul individual. Analiza comportamentală progresivă Principiul analizei comportamentale progresive este acela de a determina antecedentele comportamentului problemă, de a-l defini în termeni obiectivi, precizând frecvența acestuia, durata, intensitatea, topografia sa, și de a formula ipoteze relative la variabilele care îl influențează. Fișa de auto-observație a Doamnei B. menționează că aceasta s-a ars cu
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
Nardo și Barlow, 1994. Clinicianul nu trebuie să utilizeze strict întrebările convorbirii structurate, dar aceasta furnizează elementele care contribuie la realizarea unei evaluări fiabile. Pe lângă faptul că sugerează pertinența evaluării tulburării de anxietate generalizată, această informație indică prezența posibilă a antecedentelor istorice îndepărtate, care trebuie să fie aprofundate în timpul analizei funcționale. De la 0 = deloc excesiv/fără probleme care să necesite control la 10 = foarte excesiv/nu reușesc să controlez problema. Ea își amintește, în special, faptul că cea mai bună prietenă
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
Când respingem anumite teorii propuse o facem pe baza unor dovezi care le contrazic și astfel cunoașterea se dezvoltă prin procesul eliminării. Mai mult, este posibilă așa numita ipoteze nule - afirmație conform căreia nu există o relație sistematică între un antecedent dat și o consecință dată. Dacă testăm și respingem ipoteza nulă, atunci este probabil ca situația contrară să fie adevărată, și, în acest fel, să fie identificată o conexiune empirică. Și totuși, scepticul ar putea continua: ce dovezi avem pentru
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
lunii pline, că politicienii aleși își pierd voturile atunci când consumă mai multă brânză decât fructe. Toate acestea sunt explicații posibile, dar nu suntem câtuși de puțin tentați să le adoptăm. Nu există vreo legătură plauzibilă, care să convingă, între un antecedent și o consecință. Aceste exemple absurde pun în evidență valoarea explicațiilor nomologice pe care le considerăm de la sine înțelese și pe care ne bazăm în mod normal creditându-le cu valoare explicativă. Cu toate că multe afirmații nomologice sunt evidente, ele au
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
în aceleași condiții. Ba chiar mai mult, fiecare ar fi putut face o alegere diferită. Și chiar este teoretic posibil ca nimeni să nu migreze. În ce constă, atunci, forța unei legi nomologice? Ce anume face obligatorie o relație între antecedent și consecință? Fără o astfel de forță nu putem afirma că există o conexiune intrinsecă între o cauză presupusă și un efect prezis. Criticul ar conchide că științele sociale nu se pot dezvolta prin analogie cu științele naturale deoarece între
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
și consecință? Fără o astfel de forță nu putem afirma că există o conexiune intrinsecă între o cauză presupusă și un efect prezis. Criticul ar conchide că științele sociale nu se pot dezvolta prin analogie cu științele naturale deoarece între antecedent și consecință intervine alegerea umană. Aceasta nu reprezintă cauzalitatea în sensul normal al termenului deoarece pentru agentul cauzal nu există necesitatea de a produce efectul observat. Comportamentul uman se manifestă prin tipare, dar nu datorită existenței unor legi mecanice care
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
ideii că alegerea, intenția, înțelegerea și logica sunt componente de bază ale activității de cercetare. Una dintre opțiuni ar fi aceea de a analiza tiparele de comportament uman într-o manieră „cvasi-cauzală”.1 Putem afirma că există o conexiune între antecedent și consecință, ca o generalizare bazată pe motivațiile și înțelegerile umane familiare. Mulți oameni vor migra în timpul unei perioade de foamete fiindcă înțeleg că perspectivele ar putea fi mai bune în altă parte, pentru că sunt motivați să-și apere viața
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
-și apere viața lor și pe cea a familiei lor și cred că riscurile și costurile migrației sunt mai mici decât cele ale rămânerii lor în căminul tradițional. Inferența nu este nomologică în sensul îngust. Consecința nu este „impusă” de către antecedent, ci mai degrabă depinde de o inferență practică. Acei indivizi care nu cred că șansele le vor fi mai mari într-un alt ținut, cei care bănuiesc că foametea va fi scurtă, sau cei care cred că costurile migrației vor
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
care le susțin. Dacă înțelegerile și credințele umane ar fi diferite, rezultatele ar fi și ele diferite. Totuși, date fiind reacțiile comune la situațiile convenționale, putem face inferențe practice și putem folosi aceste inferențe ca să umplem spațiul rămas liber dintre antecedent și consecință în mod suficient pentru a putea explica regularitatea comportamentului uman. Într-o exprimare mai formală putem spune că ne așteptăm ca indivizii de felul A, să acționeze în modul particular W, în situația S, unde semnificațiile M permit
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
și daune. Asigurarea, plătită periodic și în rate relativ mici, îi eliberează de teama acestor sume mari, plătite o dată. În consecință, aceștia au tendința de a conduce cu viteze mai mari și mai neglijent. Înțelegem astfel conexiunea empirică observată dintre antecedent și consecință cu referire la premisa practică ce intervine aici, ceea ce face comportamentul generat perfect plauzibil. Orice conducător auto ar putea lua decizia de a nu conduce mai neglijent în ciuda asigurării. De fapt, s-ar putea ca toți conducătorii auto
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
plauzibile, dacă oamenii sunt motivați de către economie sau ideologie, de interese individuale sau altruiste, de o raționalitate strategică sau de o psihologie freudiană. În cercetarea empirică ne interesează adesea mult mai mult premisele practice, orientate teoretic, decât legăturile specifice dintre antecedent și consecință. Testăm dacă o condiție dată (X) produce rezultate comportamentale (YA) în conformitate cu o anumită presupunere implicită despre natura umană (A) și în dezacord cu alte presupuneri cu care aceasta se află în opoziție. Astfel, încercăm să facem distincția între
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
fi observată și care este generată de logica sa interioară. Presupusa relație dintre X și Y trebuie să aibă sens, trebuie să fie inteligibilă în raport cu ceea ce știm deja, sau măcar credem cu convingere. Trebuie să existe o legătură plauzibilă de la antecedent la consecință, un proces sau mecanism prin care posibilitatea transmiterii unui impuls de la variabila independentă la cea dependentă să devină credibilă. Este, de exemplu, dificil să ne imaginăm cum o creștere a activității petelor solare ar putea să determine creșterea
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
regimului coloneilor, dintre 1967 și 1974, cu reînvierea ,,marii idei” a eliberării de sub turci a ,,Noii Rome” (Constantinopolul), capitală a ortodoxiei. Dimensiunea simbolică a romanitatății orientale Își poate afla, În opinia lui M. Herzfeld, un alt referent În raporturile (cu antecedente istorice, dar și cu noi implicații după 1990) dintre ortodoxie și romano-catolicism În România. Ioana Bot examinează În lirica lui Mihai Eminescu procesul de mitificare (propriu tradiției patriotice românești de după 1848) a cuceririi romane a Daciei. După ce (În Scrisoarea a
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
semnalate și În alte țări din regiune, ca Slovenia (institutul fondat de profesorul Božo Škerlj la Ljubljana În 1946, cf. R. Muršič) sau Bulgaria (cf. M. Elchinova). Muzeele și institutele de etnografie și/sau folclor ori arheologie au, de asemenea, antecedente interbelice (de pildă, În Slovenia, cu Muzeul de Etnografie din Ljubljana din 1923, cf. R. Muršič) și o activitate menținută sau chiar Încurajată de regimurile comuniste respective, ca În Bulgaria (cf. M. Elchinova), Polonia (cf. J. Mucha) și, mai ales
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
Tentațiile veneau prin referința la context: cel vânat de Securitate era convins de marginalitatea utilă a conspirației. Pentru a fi înduplecat, turnătorul din vizor trebuia mai întâi să fie îndatorat. I se evocau circumstanțe presante, poate chiar originea nesănătoasă și antecedentele penale ale unor membri ai familiei, patriotismul solidarității și, eventual, avantajele câștigate prin docilitate. Rațiunile negative (frica sau lașitatea) erau amestecate cu argumentele pozitive (emanciparea socială sau calificarea profesională), așa încât natura malefică a colaboraționismului să fie discret camuflată sub teancul
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
5-6 mg/100 ml. Simptomatologie și morbiditate În privința structurii morbidității pe confesiuni, domină monahii și AZS, fără patologie, în contrast cu pletora patologică a ortodocșilor mireni și a pravoslavnicilor. Am observat că 40% dintre membrii AZS și 30% dintre monahi nu au antecedente patologice personale, în timp ce în celelalte grupuri religioase acest procent este mai mic de 20% (tabelul 2). Membrii AZS mențin procentul cel mai scăzut de subiecți cu două și trei patologii, în timp ce ortodocșii de rit vechi au cel mai mic procent
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
3 6 (12,8) 0 (0,0) 4 (3,0) 1 (4,2) 11 (4,6) Total 47 (100%) 37 (100%) 135 (100%) 24 (100%) 243 (100%) Notă: Relația dintre numărul (0 - nici una, 1 - una, 2 - două, 3 - trei patologii) antecedentelor personale patologice (APP) și religie. Prin calculul testului χ2, s-a obținut χ2 c = 31,92; p-value < 0,001; „IS”, deci diferența este statistic înalt semnificativă; diferența este dată de frecvențele mari ale non-APP declarate de AZS și parțial de
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
APP) și religie. Prin calculul testului χ2, s-a obținut χ2 c = 31,92; p-value < 0,001; „IS”, deci diferența este statistic înalt semnificativă; diferența este dată de frecvențele mari ale non-APP declarate de AZS și parțial de monahi. Distribuția antecedentelor patologice personale în funcție de tipul dietei este reflectată în tabelul 3, ovo-lacto-vegetarienii având procentul cel mai mic de subiecți cu o patologie asociată. Tabelul 3. Distribuția persoanelor intervievate în funcție de antecedentele personale patologice (APP) și tipul alimentației APP/Tipul alimentației Carne (%) Ovo-lacto-vegetarian
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]