3,836 matches
-
categorii sociale - burghezie, moșierime, țărani, intelectuali, studenți) a făcut între 500 000 și două milioane de victime; 6. Persecuția minorităților etnice, religioase, culturale ori de orientare sexuală; 7. Exterminarea programată a deținuților politici; 8. Exterminarea grupurilor de partizani care reprezentau rezistența anticomunistă armată în munți (1945-1962); 9. Represiunea împotriva cultelor, desființarea Bisericii Greco-Catolice; 10. Arestarea, uciderea, detenția politică sau deportarea țăranilor oponenți colectivizării, lichidarea violentă a revoltelor țărănești; 11. „Vânzarea” evreilor și germanilor; 12. Represiunea împotriva culturii, prin cenzură și arestare 13
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
comentat cu opt premiere. Uluitor, nu? Și toate acestea, fără să includ și Cartofi prăjiți la orice, au fost realizate în doar trei stagiuni și au însemnat, la vremea respectivă, momente spectacologice-eveniment, cu o arhitectură meticulos elaborată, cu un mesaj anticomunist provocator, cu soluții de o originalitate șocantă, apte să sugereze o problematică dificil de înfățișat publicului. O pasăre dintr-o altă zi și Procurorul rămân alături de Revizorul, cele mai incendiare spectacole contestatare din anii dictaturii. Cum spuneam, revenind la Privitor
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
personal crește tensiunile și cu siguranță divergențele dintre Blum și Déat, ceea ce îl face pe acesta din urmă să se angajeze și mai mult. În 1932, după ce a fost ales deputat în arondismentul XX ca urmare a unei puternice campanii anticomuniste, Déat se decide să ducă o luptă publică în Partid în legătură cu pozițiile sale. Victoria stîngii la alegerile legislative trimit încă o dată la chestiunea participării: divergențele dintre CAP și Grupul parlamentar persistă. Nu s-a rezolvat nimic la reuniunea de la Avignon
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
în 1932 o lucrare cu același titlu. În toamna lui 1933, acest grup primește cu entuziasm Programul Planului Muncii, iar pînă în februarie 1934, el pare a fi în măsură să cîștige o reală audiență în cadrul SFIO. Dar orientarea sa anticomunistă îl pune într-o situație adversă față de evenimente începînd cu această dată cînd, ca urmare a zilelor din februarie, dinamica unitară ia amploare. De acum înainte, vremea Revoluției constructive va trece pentru SFIO, ceea ce nu-l împiedică pe G. Lefranc
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
conducători socialiști provenind mai ales din țările Europei Centrale și Orientale (Polonia, Cehoslovacia), precum și, într-o mai mică măsură, din Italia. O parte din socialiștii italieni își găsesc, de asemenea, refugiu în Elveția, organizîndu-se într-o Federație Socialistă Italiană, puternic anticomunistă, aflată sub conducerea lui Ignazio Silone. În timpul anilor precedenți, socialiștii germani și austrieci au putut să se refugieze în Franța și în Marea Britanie, dar, evident, numai aceasta din urmă le-a putut asigura primirea începînd din 1940. Alegerile sînt mult
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
comuniste este exclusă, în așa fel încît afilierea Internaționalei Socialiste se subordonează acestei ultime condiții. Partidele socialiste care au colaborat în 1948 cu comuniștii s-au desprins singure din rîndul mișcării. Această evidentă ofensivă ideologică conlucrează cu o strategie politică, anticomunistă prin expresia sa. Totuși, în timpul acestei perioade, anticomunismul constituie una din dimensiunile esențiale ale Internaționalei; o examinare mai amănunțită a realității arată că, plecînd de la acest substrat comun membrilor săi, în rîndurile sale apar multiple nuanțe; în curînd IS se
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
au existat în trecut, precum și eliberarea tuturor prizonierilor întemnițați datorită convingerilor politice"22. Termenii moderați se explică prin voința explicită de a căuta posibilități de utilizare ale căilor diplomatice și aceasta în detrimentul unui abandon relativ al pozițiilor ideologice. Dacă intențiile anticomuniste nu sînt părăsite, în schimb cele antisovietice pierd din intensitate, iar distincția între aceste două noțiuni face dovada unei atenții sporite acordate problemelor cooperării internaționale într-un moment în care Războiul Rece se află indiscutabil în declin. Această apropiere mai
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
care SFIO și Partidul Laburist sînt cei mai importanți, acceptarea unor asemenea organizații, care nu au decît o influență limitată, dacă nu derizorie, ar însemna o falsă politică în măsura în care acest gest ar putea fi înțeles nu numai ca o manifestare anticomunistă, ci și antisovietică. O asemenea alegere ar crea obstacole suplimentare oricărei încercări de apropiere diplomatice eficace, față de Uniunea Sovietică. Începînd cu 1951, această poziție a socialiștilor englezi și francezi începe să se consolideze în cadrul Internaționalei. Ca urmare a numeroaselor dezbateri
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
al Doilea Război mondial, se va scurge înainte ca mișcarea socialistă să ia o dimensiune cu adevărat internațională, depășind cadrul strict european. Conștientizarea problemelor din țările Lumii a Treia a început în Europa încă de la mijlocul anilor '50, dar tendința anticomunistă, omniprezentă a Internaționalei Socialiste din această perioadă a paralizat acțiunea acesteia, forțînd-o într-o mare măsură să lase mînă liberă lumii comuniste în acest domeniu. Aceasta din urmă se implică mult în luptele anticolonialiste, intervenind și în Lumea a Treia
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
ani să se convingă asupra degenerării revoluției în teroare și intoleranță, să descopere că și el a fost victima unei mistificări. Asumându-și reproșurile și invectivele intelighenției bolșevice și marxiste, Malraux va purcede pe calea unei radicale convertiri, declarându-se anticomunist, trăindu-și viața ca pe o construcție epică. Episodică totuși, prezența lui pe frontul antihitlerist nu este lipsită de eschive și pretexte, figurând pe lista neagră a Gestapoului și a poliției de la Vichy, acceptă protecția unui Drieu La Rochelle, prozator
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
Aschenbach: le desparte oceanul izolării și vai! al mândriei nătânge față de această izolare: cam asta înseamnă ruralism". Gelu Ionescu simte nevoia să-și contureze cât mai exact vocația prieteniei (prieteni români și evrei), profilul etic și politic (centru-stânga, democratic și anticomunist), garant al coerenței unei vieți ce s-a străduit să se elibereze de variile complexe ale intelectualului român și est-european. Din acest limb al metabolizării avantajelor și riscurilor libertății de tip occidental, Gelu Ionescu repudiază drastic antisemitismul declarat sau disimulat
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
Mircea Herivan, ce l-au acuzat de cultul arhetipului, iraționalism și chiar de legionarism. Vreme de cinci ani Marin Mincu a fost singurul autor român interzis (1971 - 1975) pentru "Critice II", ceea ce nu l-a făcut să filmeze în disident anticomunist după 1989. Singurul disident între adevărat din rândul literaților, recunoaște (încă din 1992) Marin Mincu, este Paul Goma. Ne permitem să adăugăm pe Gelu Ionescu, Dorin Tudoran, Mariana Marin. Disidența autorului este în fond o chestiune de operă, Marin Mincu
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
adevărat din rândul literaților, recunoaște (încă din 1992) Marin Mincu, este Paul Goma. Ne permitem să adăugăm pe Gelu Ionescu, Dorin Tudoran, Mariana Marin. Disidența autorului este în fond o chestiune de operă, Marin Mincu reușind să-și acrediteze rezistența anticomunistă prin coerența poziției estetice, chemând în cauză nedesmințitul său discurs prooccidental, inovativ și antiprovincial, demontând astfel tot repertoriul de insinuări și calomnii, repuse în circulație după 1990, și legate mai ales de "misiunea" sa în Italia, protecția "cabinetului 2" etc.
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
Teoretică, speculativă, formulată totuși într-o rostire eficientă, psihoterapeutică, reflex al idealului de optimizare umană. O amplă, emoționantă și documentată prezentare în cunoștință de cauză face Vasile Andru "Rugului aprins", detaliind persecuția, prigoana, patimile și martiriul grupului contemplativ de rezistență anticomunistă "Rugul aprins", în frunte cu Sandu Tudor (alias Alexandru Teodorescu, gazetar și poet), din 1948 devenit monahul Agaton la mânăstirea Antim. Jurnalul de cărți înregistrează la capitolul "mărturisiri" proza lui Paul Goma, iar pe Dumitru Țepeneg îl numește "un clasic
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
cult selectiv al prieteniei, al mentorilor săi, al solidarității față de propria generație, vizibil și în volumul pomenit. Având încă de tânăr simțul datoriei și chiar al ... monarhiei, Gabriel Dimisianu nu a făcut greșeala de a-și atribui o inexistentă disidență anticomunistă; a fost și va fi, inclusiv în scris, un om al echilibrului, al căii de mijloc, al intermedierii, al temperanței agrementate cu un umor special. A avut mereu grijă să-și relativizeze judecățile, inclusiv cele de valoare, conștient că adevărul
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
un remarcabil spirit analitic și, nu o dată, uimește prin analize politice sau estetice); pe de alta, îl face indezirabil unui important segment de cititori, deoarece conține o înverșunare xenofobă (ca să nu zic altfel!), de-a dreptul infantilă. Și un atac anticomunist obositor, la un moment dat... Furdui, reiese din lectura celor două volume, era un răzvrătit. Pe vremuri, credeam că e un boem; dar nu, boemul n-are încrîncenare; boemul e tolerant; boemul are o detașare agreabilă; actorul nostru însă o
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
un loc comun sintagma viața mea e un roman, dar de data aceasta, lucrul chiar merită încercat. Fiindcă aici întîlnim descrierea atentă, cu exces de detalii, a trei lumi complementare: arta, boema, emigrația. Cu inserturi (permanente!) politice, cu atacuri neostoite anticomuniste și, vai!, chiar (cam multe!) antisemite. Pînă a citi memoriile "sovietologului" (cum se autointitulează) Furdui, sincer să fiu, nu știam că numele lui Stalin Djugașvili s-ar traduce prin... fiul evreicei! (djuga = evreică). Hm... Culmea ironiei! Mai întîlnim, în viața
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
ineficient și inuman. Vechile structuri de putere abolite, valorile autentice puse sub interdicție ori distruse, lupta formațiunilor de partizani lichidată cu o teribilă cruzime, populația stoarsă treptat de resurse, elita politică și intelectuală aruncată în închisori, era firesc ca rezistența anticomunistă să nu aibă șanse de succes într-o luptă deschisă. Ea a luat însă forme mai subtile, a căror enumerare numai ar necesita multe pagini. Istoria acestui timp, încheiată cu o veritabilă "cruciadă a copiilor", cum s-a spus, nu
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
analogiilor ce le comportă cu momentul de față. Criză atunci, ca și acum. Pe fondul ei, un proces de asumare a puterii, cu mijloace comparabile, dacă nu chiar identice. Un rege tânăr a voit atunci să se opună, însă demonstrația anticomunistă de la 8 noiembrie 1945 s-a soldat cu morți, răniți, arestări. Camioane cu bătăuși au fost utilizate pentru aceasta. Nici tentativa de a "democratiza" guvernul prin includerea unor reprezentanți ai partidelor istorice n-a dus la vreun rezultat. Slăbiciunea politică
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
istoriei. Participarea la un asemenea eveniment, de proporții mult mai restrânse, l-a făcut pe Bălcescu să scrie Mersul revoluției în istoria românilor, studiu în care propunea, în fond, o nouă lectură a trecutului nostru. Cu atât mai mult revoluția anticomunistă pe care o străbatem acum invită la o reflecție mai atentă asupra întregii noastre deveniri. Ne găsim iarăși la o răscruce a istoriei, când trebuie să ne încordăm din nou puterile de viață, iar într-o clipă ca aceasta cunoașterea
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
fermă, implacabilă, voința noastră de a nu răspunde la provocări, de a spori pas cu pas șansele democrației în mult suferinda noastră societate. Opinia, II, 54, (27 feb. 1990) p. 1, 3 ÎN SPRIJINUL "PROCLAMAȚIEI DE LA TIMIȘOARA" Revoluția din Decembrie, anticomunistă în esența ei, a declanșat un proces de limpezirea căruia suntem datori a lua parte cu toții. Să nu uităm că tăcerea poate fi luată de corifeii puterii drept asentiment și că trecutul regim a folosit tăcerea noastră, adesea vinovată, pentru
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
era totodată și unul crepuscular, de inevitabilă scadență a regimului adus cu forța și menținut, decenii în șir, prin teroare. Impresia de miracol era aproape unanimă, deși atâtea semne prevestiseră o iminentă schimbare. Se va ști, în timp, că rezistența anticomunistă a fost mai fermă decât s-a crezut și că renașterea pe care o trăim azi a fost alimentată, discret și continuu, de sacrificiile acelei rezistențe. O istorie dramatică va rezulta, fără îndoială, din examenul epocii care tocmai s-a
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
și-au pierdut viața în închisori și lagăre de muncă. Morminte fără cruci (pentru a relua titlul cărții lui Cicerone Ionițoiu) au fost diseminate în tot spațiul românesc și ele sunt destul de numeroase pentru a indica amploarea și continuitatea luptei anticomuniste. Sistemul concentraționar din România, unul dintre cele mai dure, își așteaptă istoricul. Mii și mii de prizonieri de conștiință au a răsări din paginile însângerate ale respectivei istorii. Unde sunt cei ce nu mai sunt? Interogația lui Nichifor Crainic ar
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
zi de zi, seară de seară, demonstranții din Piața Universității, definind un episod dintr-o revoluție care e departe de a-și fi spus ultimul cuvânt, este această nouă solidaritate ce promite să includă straturi tot mai ample. Un program anticomunist s-a putut forja în aceste zile, mai strâns, mai coerent, cu participarea a zeci și sute de vorbitori interesați să atribuie momentului de față, după lunga și tenebroasa epocă a dictaturii, adevăratul său rost. Timișoara a produs această limpezire
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
și-a găsit până la urmă o expresie legitimă în Proclamația de la Timișoara. În sprijinul acesteia se demonstrează de câteva săptămâni în Piața Universității din capitală, devenită un simbol al rupturii de vechiul regim și expresia cea mai clară a luptei anticomuniste. Voința de putere și propensiunea civică au acum, pe cât se pare, direcții divergente. Una a emis un discurs menit a menține starea de confuzie a societății, pe seama căreia să-și poată face "jocul". Cealaltă s-a refugiat într-un spațiu
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]