5,517 matches
-
ce are loc mai ales în condițiile unei imunizări intense, când are loc creșterea afinității anticorpilor pentru epitopul antigenului stimulator. Hipermutația somatică este considerată a reprezenta mecanismul esențial în generarea diversității anticorpilor. La om, acest proces are loc în prezența antigenului și se produce în centrii germinativi din țesutul limfoid periferic. Rearanjamentul de segmente genice imunoglobulinice prin transpoziție, la care se adaugă mecanismele de diversificare enunțate mai sus, permite ca, în condițiile existenței a mai puțin de 1000 segmente genice diferite
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
genice diferite în linia germinală, organismul să producă miliarde de tipuri diferite de imunoglobuline, constituind așa-numitul repertoriu al imunoglobulinelor. Descoperirea mecanismelor de transpoziție naturală, fiziologică, a segmentelor genice imunoglobulinice, generatoare a unei uriașe diversități de specificitate de legare a antigenelor de către anticorpi, a permis înțelegerea modalității de utilizare a informației genetice din cadrul sistemului imunitar, modalitate neîntâlnită în nici un alt caz, în sistemele biologice. Asemenea mecanisme sunt funcționale deopotrivă în limfocitele B și în limfocitele T. Prețul plătit de organism, în
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
de segmente genice imunoglobulinice, finalizată cu geneza unei gene funcționale în dirijarea sintezei catenelor imunoglobulinice normale, este mare, deoarece un asemenea aranjament poate fi precedat de nenumărate încercări eșuate ale sistemului imunitar de a produce imunoglobuline eficiente în cuplarea cu antigene corespunzătoare, Dar, tocmai acest preț pe care sistemele biologice trebuie să -l plătească, asigură un repertoriu cât mai larg de imunoglobuline, capabil să acopere necesitățile de a contracara cei mai diverse antigene și a asigura supraviețuirea organismului și perpetuarea speciei
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
de a produce imunoglobuline eficiente în cuplarea cu antigene corespunzătoare, Dar, tocmai acest preț pe care sistemele biologice trebuie să -l plătească, asigură un repertoriu cât mai larg de imunoglobuline, capabil să acopere necesitățile de a contracara cei mai diverse antigene și a asigura supraviețuirea organismului și perpetuarea speciei. Mutația somatică reprezintă, la rândul său o sursă importantă a diversificării secvenței de nucleotide din segmentele genice imunoglobulinice și a diversității moleculare a imunoglobulinelor. Compararea secvențelor genelor imunoglobulinice exprimate și ale segmentelor
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
mare de celule în care este exprimat același segment genic V. Un procedeu practic pentru identificarea unui asemenea grup de celule este acela de a caracteriza imunoglobulinele unei serii de celule, care exprimă toate un răspuns imun la un anumit antigen. Epitopii utilizați în acest scop sunt mici molecule numite haptene, a căror structură discretă poate provoca cu mare probabilitate un răspuns consistent, spre deosebire de o proteină mare ale cărei diferite părți pot provoca producerea de anticorpi diferiți. O haptenă este conjugată
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
numite haptene, a căror structură discretă poate provoca cu mare probabilitate un răspuns consistent, spre deosebire de o proteină mare ale cărei diferite părți pot provoca producerea de anticorpi diferiți. O haptenă este conjugată cu o proteină nonreactivă spre a constitui un antigen. Prin imunizarea șoarecilor cu antigenul realizat, se generează limfocite reactive. Uneori se produce fuziunea unor asemenea limfocite cu mieloame (celule tumorale) rezultând hibridoma care continuă să sintetizeze indefinit anticorpul dorit. Într-o experiență de acest fel, dintre cele 19 linii
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
discretă poate provoca cu mare probabilitate un răspuns consistent, spre deosebire de o proteină mare ale cărei diferite părți pot provoca producerea de anticorpi diferiți. O haptenă este conjugată cu o proteină nonreactivă spre a constitui un antigen. Prin imunizarea șoarecilor cu antigenul realizat, se generează limfocite reactive. Uneori se produce fuziunea unor asemenea limfocite cu mieloame (celule tumorale) rezultând hibridoma care continuă să sintetizeze indefinit anticorpul dorit. Într-o experiență de acest fel, dintre cele 19 linii celulare diferite producătoare de anticorpi
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
mutație, astfel că celulele care exprimă anticorpi mutanți reprezintă o fracție mare a clonei din care fac parte. În multe cazuri, este utilizat în mod consistent o singură familie de segmente genice V, în realizarea răspunsului imun la un anumit antigen. După expunere la un antigen, se presupune că regiunea V cu cea mai înaltă afinitate intrinsecă se constituie în punctul de pornire. Apoi mutația somatică asigură lărgirea repertoriului de anticorpi. Mutațiile întâmplătoare au efecte nepredictibile asupra funcției proteinei. Unele dintre
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
exprimă anticorpi mutanți reprezintă o fracție mare a clonei din care fac parte. În multe cazuri, este utilizat în mod consistent o singură familie de segmente genice V, în realizarea răspunsului imun la un anumit antigen. După expunere la un antigen, se presupune că regiunea V cu cea mai înaltă afinitate intrinsecă se constituie în punctul de pornire. Apoi mutația somatică asigură lărgirea repertoriului de anticorpi. Mutațiile întâmplătoare au efecte nepredictibile asupra funcției proteinei. Unele dintre aceste mutații pot inactiva proteina
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
afinitate intrinsecă se constituie în punctul de pornire. Apoi mutația somatică asigură lărgirea repertoriului de anticorpi. Mutațiile întâmplătoare au efecte nepredictibile asupra funcției proteinei. Unele dintre aceste mutații pot inactiva proteina, altele conferă acesteia o înaltă specificitate pentru un anumit antigen. Proporția și eficiența limfocitelor care răspund sunt amplificate prin selecția efectuată la nivelul populației de limfocite pentru acele celule care produc anticorpi în care mutația a indus creșterea afinității pentru antigen. Mutația somatică într-o clonă în curs de diferențiere
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
altele conferă acesteia o înaltă specificitate pentru un anumit antigen. Proporția și eficiența limfocitelor care răspund sunt amplificate prin selecția efectuată la nivelul populației de limfocite pentru acele celule care produc anticorpi în care mutația a indus creșterea afinității pentru antigen. Mutația somatică într-o clonă în curs de diferențiere (clona „1”) de celule B face ca specificitatea de receptor originală să se modifice prin mutație punctiformă în ADN ce codifică regiunile hipervariabile. Acestea produc subclone variate (fig. 3.17). Mutațiile
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
în curs de diferențiere (clona „1”) de celule B face ca specificitatea de receptor originală să se modifice prin mutație punctiformă în ADN ce codifică regiunile hipervariabile. Acestea produc subclone variate (fig. 3.17). Mutațiile care cresc afinitatea receptorului pentru antigen favorizează acele celule B pentru expansiune clonală ulterioară și formarea celulelor cu memorie. Astfel, când antigenul este din nou întâlnit, răspunsul secundar este mai rapid și mai viguros decât răspunsul primar, iar anticorpii sunt mai eficienți în legarea antigenului (Kimball
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
se modifice prin mutație punctiformă în ADN ce codifică regiunile hipervariabile. Acestea produc subclone variate (fig. 3.17). Mutațiile care cresc afinitatea receptorului pentru antigen favorizează acele celule B pentru expansiune clonală ulterioară și formarea celulelor cu memorie. Astfel, când antigenul este din nou întâlnit, răspunsul secundar este mai rapid și mai viguros decât răspunsul primar, iar anticorpii sunt mai eficienți în legarea antigenului (Kimball, 1994). Capitolul 4 ELEMENTE REGLATOARE ALE TRANSCRIPȚIEI GENELOR IMUNOGLOBULINICE ȘI A GENELOR RECEPTORILOR LIMFOCITELOR T (TCR
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
pentru antigen favorizează acele celule B pentru expansiune clonală ulterioară și formarea celulelor cu memorie. Astfel, când antigenul este din nou întâlnit, răspunsul secundar este mai rapid și mai viguros decât răspunsul primar, iar anticorpii sunt mai eficienți în legarea antigenului (Kimball, 1994). Capitolul 4 ELEMENTE REGLATOARE ALE TRANSCRIPȚIEI GENELOR IMUNOGLOBULINICE ȘI A GENELOR RECEPTORILOR LIMFOCITELOR T (TCR): PROMOTORI ȘI ENHANCERI Genele pentru imunoglobuline (Ig) și genele pentru receptorii de antigen din celulele T, desemnați TCR, prezintă elemente reglatoare cis activatoare
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
decât răspunsul primar, iar anticorpii sunt mai eficienți în legarea antigenului (Kimball, 1994). Capitolul 4 ELEMENTE REGLATOARE ALE TRANSCRIPȚIEI GENELOR IMUNOGLOBULINICE ȘI A GENELOR RECEPTORILOR LIMFOCITELOR T (TCR): PROMOTORI ȘI ENHANCERI Genele pentru imunoglobuline (Ig) și genele pentru receptorii de antigen din celulele T, desemnați TCR, prezintă elemente reglatoare cis activatoare, larg separate în genomul liniei germinale, asemenea elemente fiind readuse într-o configurație propice funcționării în anumite stadii din cursul dezvoltării celulelor limfoide spre stadiul lor matur, când sunt funcționale
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
va fi izolată și analizată gena pentru această proteină nucleară. Mulți promotori din celulele de mamifere, ca și promotorii virali, conțin motivul secvenței kB sau variante minore ale acestuia. Activarea proteinei NF-kB se asociază cu interacțiunea celulelor T helper cu antigenul și declanșează producerea factorului de creștere IL2, precum și a receptorului acestuia, ambii fiind necesari în proliferarea celulelor T, în cursul răspunsului imun normal. Intensificarea transcripției genelor pentru IL2 și pentru receptorul acestuia este mediată de legarea NF-kB la motivul secvenței
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
număr enorm (aproximativ 2,5 107 tipuri diferite) de Ig și de TCR, în limfocitele B, respectiv în limfocitele T, acestea fiind componentele celulare majore ale sistemului imun adaptativ (Strachan și Read, 2004) și ele trebuie să recunoască miliardele de antigene străine, spre a da un răspuns de apărare față de numeroșii patogeni cu care organismul uman se confruntă. Celulele B și celulele T, luate individual, produc un singur tip de heterodimer Ig, respectiv de heterodimer TCR, care prezintă un situs unic
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
răspuns de apărare față de numeroșii patogeni cu care organismul uman se confruntă. Celulele B și celulele T, luate individual, produc un singur tip de heterodimer Ig, respectiv de heterodimer TCR, care prezintă un situs unic de legare a unui anumit antigen. Doar populația de celule B, respectiv populația de celule T, din organismul uman asigură producerea nenumăratelor tipuri de Ig sau de TCR, realizându-se un repertoriu mare de Ig-uri, respectiv de TCR-uri. În majoritatea celulelor, genele Ig și TCR
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
în proximitatea imediată a exonului VDJ, construindu-se astfel gena funcțională VJC, pentru catena ușoară, respectiv, VDJC, pentru catena grea a tipului de Ig pe care celula B trebuie să îl sintetizeze în momentul oportun pentru a contracara tipul de antigen prezent în celulă. Asamblarea genelor pentru catenele imunoglobulinelor (Ig) și a genelor pentru receptorii celulelor T (TCR = RCT) în cursul dezvoltării celulelor limfoide, poartă numele de recombinare, remaniere sau rearanjare. În fiecare locus genic Ig sau TRC, ADN al liniei
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
numai cu unul dintre aceste semnale de joncțiune. Rearanjarea normală produce o fuziune a segmentelor codificatoare (o reuniune de secvențe codificatoare) și o fuziune heptamer la heptamer a semnalelor (adică o reuniune de semnale). La fiecare dintre locii receptori de antigen, toate segmentele genice de un tip (V, D sau J) au aceleași semnal sau de unire (S), astfel că rearanjarea este direcționată pentru a asambla gene funcționale. Depinzând de orientarea semnalelor, reunirea capetelor ADN poate conduce fie la o deleție
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
gene funcționale. Depinzând de orientarea semnalelor, reunirea capetelor ADN poate conduce fie la o deleție, fie la o inversie a secvenței interpuse între secvențele codificatoare ce urmează a constitui gena funcțională. În cadrul celor mai comune rearanjări la locii receptori de antigen, secvența codificatoare este reținută în cromozom, fiind excizată o moleculă circulară de ADN care conține joncțiunea semnalului. Joncțiunile semnalizatoare au putut fi clonate, ceea ce a permis observarea directă a unei structuri circulare de ADN, ce era excizată din locusul TCRδ
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
codificatoare sunt remarcabile pentru variabilitatea lor. Majoritatea pierd numeroase nucleotide de la un capăt sau de la ambele capete și dobândesc inserții de secvențe care nu sunt prezente în ADN preexistent. Variabilitatea joncțiunilor codificatoare contribuie în mare măsură la diversitatea receptorilor de antigene, deoarece secvența joncțională codifică o parte a situsului de legare a epitopului. Există însă și un anumit cost al acestei variabilități: o mare proporție a joncțiunilor codificatoare schimbă cadrul de citire și determină o terminare prematură a proteinei receptoare de
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
deoarece secvența joncțională codifică o parte a situsului de legare a epitopului. Există însă și un anumit cost al acestei variabilități: o mare proporție a joncțiunilor codificatoare schimbă cadrul de citire și determină o terminare prematură a proteinei receptoare de antigen, deoarece numărul de nucleotide adăugate sau pierdute este randomizat. În joncțiunile codificatoare se întâlnesc două tipuri de inserții de nucleotide: cele care se fac în absența matriței ADN (nontemplate = nematrițate) și cele care se produc cu utilizarea unei matrițe ADN
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
moleculă dublu-catenară de ARN, ineficientă în traducere, deoarece ribozomii nu se pot asocia cu mesagerii dublu-catenari. În cazul sintezei imunoglobulinelor, funcționarea ambelor alele în care este înscrisă informația genetică ar conduce la sinteza imunoglobulinelor ale căror situsuri de combinare cu antigenul ar fi complementare. Moleculele complementare de anticorpi s-ar combina între ele, ceea ce ar compromite eficiența răspunsului imun. Unilateralitatea informației secvențiale, funcțională în rearanjarea V(D)J, face ca o joncțiune codificatoare, odată formată, să nu mai păstreze nici o legătură
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
excizie în manieră normală. Formele consens ale secvenței semnal heptamer și nonamer sunt decisive în asigurarea preciziei rearanjamentului. Se cunoaște și gradul de conservare a fiecărei poziții, printre cele peste 200 de secvențe semnal funcționale, analizate în loci receptori de antigen (Gellert, 1992). Se remarcă două trăsături foarte evidente ale acestei secvențe și anume: natura autocomplementară a heptamerului consens și o secvență de cinci resturi de Adenină, la nivelul nonamerului, dar acestea nu sunt esențiale. Secvențele semnal au fost înalt conservate
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]