3,471 matches
-
procesului de învățatre pe tot parcursul vieții. În cadrul activităților proiectului Junior HIPEN, accentul este pus pe îmbunătățirea nivelului de competențe, dezvoltare personală, abilități de viață și cetățenie activă. Activitățiile proiectului determină formarea și dezvoltarea competențelor de comunicare, competențelor informatice, sociale, antreprenoriale și de exprimare culturală. În cadrul programului european „Tineret în acțiune” este implementat un instrument de recunoaștere a educației non-formale, certificatul Youthpass. Tineri participanți în acest proiect vor beneficia de acest certificat care atestă competențele obținute. Oferă beneficiarilor posibilitatea de a
Rolul proiectelor europene ?n educa?ia elevilor cu deficien?e de auz JUNIOR HIPEN - ?Tineret ?n Ac?iune? by Gabriela Bl?jan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84063_a_85388]
-
Evidența contra zice această teză. Lăsând la o parte disputa cu frații Winklevoss, studenți la Harvard în aceeași perioadă, care susțin că ideea Facebook le aparține, traiectoria lui Zuckerberg demonstrează că valoarea companiei sale e mai degrabă rodul unui comportament antreprenorial constant decât al norocului. La nici 27 de ani (s-a născut pe 14 mai 1984), e cel mai tânăr miliardar prin forțe proprii din toate timpurile - Zuckerberg are o avere estimată de Forbes, în martie 2011, la 13,5
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]
-
să pună capăt somnului comunei lor, fapt care îi condamnă ori să inoveze, ori să dispară. Marea majoritate a aleșilor locali, însă, continuă să se preocupe mai degrabă de recunoașterea lor ca notabili decât să se implice în această concepție antreprenorială a vieții locale. Desigur, confruntarea forțată a primarilor cu problemele și realitățile le-a modificat comportamentele, mai ales de când nu mai au alibiul tutelei administrative, care le permitea să se eschiveze aproape în totalitate. Însă, de la notabil la antreprenor, atenuarea
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
sprijinite financiar de Uniunea Europeană și cu parteneri străini), a practica transferul de inovare (brevete, licențe) sau tehnologic, a realiza inovațiile netehnologice (organizaționale, manageriale, în domeniul resurselor umane) deosebit de eficace și mai accesibile etc. A asigura structura organizațională pentru inovare Managementul antreprenorial desemnează acel tip de management orientat spre inovare și care realizează efectiv inovarea sistematică, căutată, provocată, promovată și reușită. Este „o nouă aplicare a managementului” (Drucker, 1993, 15). În raport cu mărimea firmei, inovația va avea un suport organizațional special elaborat. Peter
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
privește atragerea IMM la circulația inovației, cooperarea lor cu marile întreprinderi, unitățile de cercetare, învățământ, consultanță etc. A dezvolta o cultură organizațională inovativă Dimensiunea culturală a activității de inovare este tot mai mult pusă pe primul plan. O cultură inovativă (antreprenorială) este cea care stimulează schimbarea, asumarea riscului (bine calculat), inițierea de noi direcții în afacere, abilitatea de „a exploata cunoașterea”, curajul. O cultură inovativă implică asimilarea sa de către membrii întreprinderilor, transpunerea sa în bază a motivațiilor de coparticipare. A inova
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
să conteste din start orice posibilități de dezvoltare coerentă a României pe termen mediu și lung. Aceasta și pentru că la întrepătrunderea dintre industrie, bănci și agricultură se află ingredientul comportamental fundamental pentru dezvoltarea economică, care presupune voința asumării de către clasa antreprenorială, alături de clasa politică a imperativului modernizării societății naționale. Fără agricultură nu putem avea industrie, iar fără industrie nu ne putem valorifica superior munca mai departe, prin servicii cu valoare adăugată, la rândul ei, mai mare. Prima piață a industriei este
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
termenul de sistem, care impune o serie de determinisme ce nu sunt prezente în cadrul ansamblului instituțional. Ibidem, 10. Hoffman, Oscar și Glodeanu, Ion. (2006). Cunoașterea, noua resursă a puterii, capitolul 9, București: Editura INTACT. Drucker, Peter. (1993). Inovația și sistemul antreprenorial. București: Editura Enciclopedică. *** (2005). Frontiere Research. Euroabstracts, decembrie. Hoffman, Oscar și Glodeanu, Ion. (2006). Cunoașterea, noua resursă a puterii. București: Editura Intact. *** (2003). Some Ingredients of Innovation. Euroabstracts, 3. *** (2003). Relationships Mates. Euroabstracts, 3. *** (2003). Helping Companies to Reinvent Themselves
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
Neculau, Psihosociologia schimbării, Editura Polirom, Iași. Doise, W., 1996, "Interacțiuni sociale și dezvoltări cognitive", în A. Neculau, Psihologie socială. Aspecte contemporane, Editura Polirom, Iași. Douglas, M., 2002, Cum gândesc instituțiile, Editura Polirom, Iași. Drucker, P. F., 1993, Inovația și sistemul antreprenorial, Editura Enciclopedică, București. Drucker, P. F., 1994, Eficiența factorului decizional, Editura Destin, București. Dubois, N., 1987, La psychologie du contrôle, PUG, Grenoble. Duck, S., 2000, Relațiile interpersonale. A gândi, a simți, a interacționa, Editura Polirom, Iași. Dumitru, I. Al., 2001
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
cu atât cunoștințele devin mai efective și eficiente. În noua economie, cunoașterea are patru caracteristici: este tacită; este orientată spre acțiune; se bazează pe reguli; se modifică În mod constant. O organizație bazată pe cunoaștere poate insufla un nou spirit antreprenorial Într-o organizație și Îi poate motiva pe manageri sa fie preocupați să transforme organizația astfel Încât aceasta să devină capabilă să capteze, să aplice și să dezvolte valoarea ca urmare a implementării unor tehnologii performante. Cunoștințele și tehnologiile avansate pot
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
cu atât cunoștințele devin mai efective și eficiente. În noua economie, cunoașterea are patru caracteristici: este tacită; este orientată spre acțiune; se bazează pe reguli; se modifică În mod constant. O organizație bazată pe cunoaștere poate insufla un nou spirit antreprenorial Într-o organizație și Îi poate motiva pe manageri sa fie preocupați să transforme organizația astfel Încât aceasta să devină capabilă să capteze, să aplice și să dezvolte valoarea ca urmare a implementării unor tehnologii performante. Cunoștințele și tehnologiile avansate pot
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
tehnologiei, În Spiritualitate, Informație, Materie, Editura Academiei Române, 1988. 43. Drăgănescu Mihai, Sistem și civilizație, București, Editura Politică, 1976. 44. Drăgănescu Mihai, Știință, tehnologie și civilizație, În Știință și civilizație, Editura Științifică și Enciclopedică, 1981. 45. Drucker, P. Inovarea și spiritul antreprenorial, București, Editura Enciclopedică, 1993. 46. Druță, F. Motivația Economică, București, Editura Economică, 1999. 47. Dumitrescu, D., Dragotă, V., Ciobanu, A. Evaluarea Întreprinderilor, Editura Economică, București, 2002. 48. Edgar Morin, La Méthode, vol.I și II, Ed. Seuil, 1977, 1980. 49
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
tehnologiei, În Spiritualitate, Informație, Materie, Editura Academiei Române, 1988. 43. Drăgănescu Mihai, Sistem și civilizație, București, Editura Politică, 1976. 44. Drăgănescu Mihai, Știință, tehnologie și civilizație, În Știință și civilizație, Editura Științifică și Enciclopedică, 1981. 45. Drucker, P. Inovarea și spiritul antreprenorial, București, Editura Enciclopedică, 1993. 46. Druță, F. Motivația Economică, București, Editura Economică, 1999. 47. Dumitrescu, D., Dragotă, V., Ciobanu, A. Evaluarea Întreprinderilor, Editura Economică, București, 2002. 48. Edgar Morin, La Méthode, vol.I și II, Ed. Seuil, 1977, 1980. 49
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
cele mai interesante și cele care oferă numărul cel mai mare de modele empirice. Ambiguitatea lor constitutivă poate fi depășită printr-o distincție empirică mai precisă între o societate care manifestă un anumit grad de autonomie (cel puțin prin intermediul asociațiilor antreprenoriale și al sindicatelor) în realizarea propriilor politici, diferite de cele ale guvernului și ale partidelor politice (chiar și al celor de opoziție). Societatea "suferă" de pe urma condiționărilor guvernului și ale administrației (și nu doar ale elitei partidului). Imaginea completă este redată
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
periferiei, tematicile de mediu, atitudini diferente în politica externă); sistem electoral proporțional; echilibre neo-corporatiste și acorduri, mai mult sau mai puțin formale, în privința unor teme de politică economică, între guvern și grupurile de interese (în special între sindicate și asociații antreprenoriale); descentralizarea puterilor și structuri federale; constituție; puterea de veto acordată minorităților. Avantajele distincției dintre cele două modele polare sunt evidente. În comparație cu tipologiile tradiționale, numărul informațiilor eliminate este semnificativ mai mic pentru că se iau în considerare mai multe dimensiuni; se pot
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
de identificat, devin organizații auxiliare față de partide, care, la rândul lor, au resurse autonome de putere, fiind foarte solide în ceea ce privește ideologia, organizarea internă și relațiile extinse. Este cazul sindicatelor și a altor grupuri de interese, dar și cel al elitelor antreprenoriale foarte firave, care se supun partidelor. Se poate vorbi, de asemenea, despre "prezența mecanismelor de recrutare a activiștilor și de organizare a activităților (inclusiv a celor decizionale) în cadrul grupului în care membrii de partid au prioritate absolută: interesele grupului sunt
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
partidelor cu privire la diferite situații, realizând astfel un apel multipartinic (...), mai ales în ceea ce privește pozițiile de decizie atunci când în discuție se află aspecte relevante pentru grup. Astfel de intervenții ale grupului pot avea doar obiective defensive sau de prevenire" (ibidem, 23-24). Grupurile antreprenoriale, mai ales, ocupă o poziție mai independentă în relație cu partidele. Chiar sindicatele, în ciuda legăturilor posibile cu partidele politice, au un spațiu propriu de acțiune și autonomie. Cu toate acestea, din cauza existenței mai multor cazuri de acest tip, se remarcă
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
fundamental al elitelor este pe deplin confirmat de analiza unor aspecte specifice ale relațiilor dintre stat, partide politice și societatea civilă: nu numai referitor la neutralitate, dar și la clientelism și la pactele corporative negociate de către partide, sindicate și elitele antreprenoriale. În Portugalia, procesul de consolidare democratică se datorează unui al treilea model. În acest caz, dimensiunea de control este reprezentată prin organizațiile de partid, relativ mai dezvoltate decât în Spania, prin stabilizarea sistemului de partide în jurul unui partid dominant (PDS
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
produce o "juridicizare" a democrațiilor contemporane (Guarnieri și Pederzoli, 1997). În contrast (aparent) cu precedenta afirmație putem menționa anumite atitudini culturale, răspândite la nivel de masă în diferite țări din sudul Europei, America Latină sau chiar Europa de Est - mai ales la clasa antreprenorială - conform cărora legile, fiind obstacole în calea realizării propriilor interese, nu trebuie respectate: o binecunoscută zicală italiană este fatta la legge, trovato l'inganno, adică "fiecare lege are o portiță de scăpare". Pe scurt, o analiză empirică a statului de
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
conturi, bancile centrale și alte organe existente într-o democrație. De asemenea, acest tip de responsabilitate se referă chiar și la activitățile desfășurate de către partide în afara parlamentului, de mass-media și de multe alte asociații, cum ar fi sindicatele și asociațiile antreprenoriale (v. O'Donnell, 1999a; Schmitter, 1999). Pentru a beneficia de o responsabilitate (accountability) "orizontală" este necesar, în primul rând, un sistem juridic care, după cum s-a menționat deja, să prevadă organe de evaluare și de monitorizare independente și alternative, structuri
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
democratice și reprezentarea grupurilor sociale, a se vedea Schmitter (1992). 43 Am putea cita și alte scenarii: simbioza, în care partidul și grupul în cauză se susțin reciproc în domeniile lor de activitate; accesul direct, în care grupurile și elitele antreprenoriale evită partidele grație relațiilor personale cu parlamentari, miniștri și funcționari (Morlino, 1991: 22-25). 44 Aici, prin termenul de "societate civilă" se înțelege totalitatea cetățenilor (aflați într-un moment "pre-politic", cu preferințele individuale, cu interesele și cu opțiunile lor), precum și asociațiile
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
datorita vârstei cu care se lucrează și a modestiei cu care vorbim despre rezultatele noastre), sunt trecute prea ușor cu vederea sau chiar se afirmă că nu se fac deloc (educație pentru sănătate, educație rutieră, educație ecologică, elemente de educație antreprenorială, ș.a.). Și pot da exemple. Aducerea activităților extracurriculare în programul grădiniței este o oportunitate menită să îmbine fericit utilul cu plăcutul. În pragul sărbătoririi Zilei Mondiale a Diversității Biologice (22 Mai), o excursie didactică organizată la Grădina Zoologică Băneasa a
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Camelia DUMITRU () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93139]
-
centrul de activitate/interes „Bibliotecă” din clasa noastră. A fost doar o secvență din proiectul „De mici suntem harnici!”, în cadrul temei anuale „Cine și cum planifică/organizează o activitate?”, secvență prin care am exemplificat o modalitate de realizare a educației antreprenoriale în grădiniță. Aducerea familiei în sala de grupă ca participantă activă la procesul de învățare, chiar dacă la început a fost mai greu, atât pentru educatoare cât și pentru părinți, cu timpul a devenit un beneficiu. Părinții ne-au împărtășit o
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Camelia DUMITRU () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93139]
-
în cauză) ori în mici ateliere meșteșugărești, sprijinite prin facilități de ordin fiscal și de desfacere a producției și cu suportul logistic al comunității locale. În aceste situații, absolvenții respectivi, fără experiență și fără abilități în planul relațiilor sociale și antreprenoriale, pot beneficia de supraveghere și îndrumare din partea părinților, a tutorilor sau a altor persoane învestite de comunitatea locală cu responsabilități în sprijinirea și susținerea lor. 8.2. Integrarea școlară a copiilor cu dizabilități de vedere Integrarea școlară a copiilor cu
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
și ca alegere proprie, prin urmare gestionarea identității nu mai este controlată de manageri, ci de angajați. Pe de altă parte, antreprenoriatul este un discurs de putere care înfățișează un sine ideal care se dezvoltă și crește continuu 47. Angajatul antreprenorial este într-o continuă căutare de sensuri, înțelesuri, semnificații și responsabilități care îi vor permite să devină o persoană mai bună și mai de succes. Astfel, sinele real este cel care se dezvoltă. Managerialismul și antreprenoriatul construiesc sinele ideal ca
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
și angajat. Se poate constata astfel că faza incipientă a culturii manageriale din spațiul cultural românesc se reflectă în atitudinea angajaților față de organizație. Pentru a veni cu soluții corective în această direcție, organizațiile ar putea urmări dezvoltarea culturii manageriale și antreprenoriale, prin stagii de dezvoltare a abilităților manageriale, centrate pe capacitatea managerilor de a opera cu principiile managementului performanței: stabilirea de indicatori, monitorizare, oferire de feedback. În ceea ce privește supra-recompensarea, J.S. Adams evidențiază existența unei toleranțe diferite în astfel de situații, comparativ cu
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]