2,449 matches
-
Joana Nowicki, op. cit., p. 28. 454 Apud Ernst Cassirer, Mitul statului, p. 344. 455 Gilbert Durand, Introducere în mitodologie, p. 8 respectiv p. 14. 456 Angelor Morretta, Daimon și supraom, p. 91. 457 Ibidem, pp. 88-89. 458 Gilbert Durand, Structurile antropologice ale imaginarului, p. 428. 459 Lucian Boia, Mitul democrației, p. 146. Autorul trage următoare concluzie: "omul actual se scaldă în imaginar și trăiește în mare măsură prin intermediul altora", căutând satisfacție facilă prin spectacol, care este factor de atenuare a neplăcerilor
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
divertisment și, decisivă, cea de „recreare“, în care cititorului îi revine, după cum am mai văzut, un rol extrem de important. Și acum, să intrăm în Ceață! Citit sau recitit în această lumină anticipativă și retrospectivă, „rimanul“ Ceață își dobândește întreaga semnificație antropologică și metafizică. Aminteam că un prim manuscris al acestei cărți, foarte apropiat de versiunea tipărită, datează din 1907, dar publicarea Ceții a întârziat, din pricini nelămurite, până în 1914. S-a remarcat că, dintre toate romanele lui Unamuno, acesta e cel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
foame. Dar preferă să se abțină. Stând În balansoar, Ted se Învălui În tăcere și În fum de pipă. Fără să vrea, lui Fima Îi plăcea mirosul de tutun fin. Observă că Ted Îl privea calm, cu o ușoară curiozitate antropologică. Părea că nu va mișca o sprânceană și nu se va mira nici dacă oaspetele său va Începe dintr-odată să cânte. Sau să plângă. Dar după ce se gândi puțin, Fima decise să nu facă nici unul din lucrurile astea, deschise
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
atât de frumos, care se considera purtătorul de cuvânt al clasei noastre, a rămas fără rezultat. Așadar, am schimbat profesorul. Mages mi-a intermediat chiar primirea în atelierul lui Otto Pankok. De Mataré, la care totul se învârtea, cristic-ascetic și antropologic, numai în jurul studentului de acum dominant Joseph Beuys, nu mai eram atras. Mai degrabă era timpul ca, liber de constrângeri didactice, să-mi caut propriul drum sau ocol. Pankok nu era sculptor, lucra aproape numai în alb-negru, se spunea chiar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
cea bună, și întreabă de satul cel frumos pe care-l zărește cu mirare, află că este satul Sărăcenii, adevăratul azil al săracilor. [12 ianuarie 1878] ORIGINEA ROMÎNILOR La 4/16 ianuarie d. dr. Fligier a ținut la adunarea Societăței antropologice din Viena o conferință prin care a combătut părerea românilor că poporul lor s-ar trage de la vechii romani. La intrarea lui Victor Emanuel în Roma au venit felicitările municipalităților București și Iași, în cari se zicea că Italia este
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
obedienți statului, docili politic și utili pe plan economic. Este finalitatea ideologică a ceea ce am numit, mai sus, patriotism utilitarist sau instrumental. Educația este însărcinată, în privința misiunii sale, cu o dualitate asimetrică: edificarea religioasă își păstrează caracterul primordial în modelul antropologic promovat de autoritățile statale în decursul primei părți a secolului al XIX-lea, însă aceasta este însoțită de sarcina complementară de a crește subiecți ascultători și productivi față de Stăpânire. Ivirea manualului în spectrul instrumentelor didactice și impunerea sa ca mijloc
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
ridicat de Jean-Jacques Rousseau (pe care îl și citează expres, la pagina 23). Patriotismul este definit general ca fiind iubirea țării în care indivizii s-au născut și crescut. Acest sentiment de atașament afectiv față de țara natală este o constantă antropologică, în sensul că pare a avea universalitate umană, fiind la fel de natural "ca și iubirea de mumă și de tată" (Aaron, 1843, p. 1). Totuși, în ciuda aparenței de naturalețe, patriotismul este cauzat de simpla obișnuință, de efectul expunerii sistematice la obiceiurile
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
autorizată și recomandată de Marele Stat Major al Armatei, corpurilor de trupă și școlilor militare". Partea întâi, ce stă sub semnul tripticului ideologic Naționalism-Patriotism-Militarism, așază bazale teoretice printr-o expoziție de concepte elementare care vor fi ulterior mobilizate întru croirea antropologică a Românului patriot. Națiunea este, pe de o parte, înrădăcinată biologic, arătându-i-se evoluția pe filiera Rasse-Ginți-Națiuni în care s-au precizat gradual în decursul timpului deosebirile inițiale dintre oameni (pp. 7-9). Pe de altă parte, națiunea este nu
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
colectiv, apriorism românesc). Întorcându-se reflexiv asupra sieși, Lucian Blaga își autocaracteriza propriul stil de cugetare filosofică probabil pentru a contracara acuzațiile de misticism lansate împotriva sa cu calificativul "raționalism ecstatic" (Ghișe, 1969, p. viii). Sub efectul lecturii filosofiei sale antropologice, în care chintesența omului este găsită în actul creației culturale, înțeles ca acțiunea specific și exclusiv umană de "revelare întru mister", ne permitem să sugerăm că metafizica spiritualității românești elaborată în paginile Spațiului mioritic (1969) [1936] degajă mai curând un
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
ce nu sunt coapte pentru viață socială", este în fapt echivalentă cu umanizarea organismului biologic prin socializare morală (pp. 39, 41). Doar prin plămădirea acestei ființe sociale, prin care educația creează o nouă dimensiune existențială de ordin socio-moral în ființarea antropologică, omul poate fi modelat "să se supună unei autorități politice, să respecte o disciplină morală, să se devoteze și să se sacrifice" (p. 39). Avem deja, la Durkheim, germenii încolțiți ai scopului de antropomorfoză politică atribuit educației, acela de plămădire
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
termeni naționaliști a fost unul din capii de serie în rândul obiectivelor asumate de extrema dreapta românească a anilor '30 ai secolului XX. Spre exemplu, într-un articol în care mărturisea "De ce cred în biruința legionară", Mircea Eliade (1937) profetiza antropologic asupra creării omului nou de către revoluția spirituală dezlănțuită de Mișcarea legionară. ("Mișcarea legionară va aduce cu sine nu numai restaurarea virtuților neamului nostru, o Românie activă, demnă și puternică, ci va crea un om nou, corespunzând unui nou tip de
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
publică". Reforma stalinistă a învățământului românesc a urmărit să transforme școala dintr-un incubator al naționalismului, laborator de producere a lui "homo nationalis", într-un locus al antropomorfozei "omului nou", homo sovieticus. Însă nu înainte de reeducarea educatorilor. Programul de inginerie antropologică nu putea fi executat cu vechii educatori pe care noul regim îi considera compromiși. "Inginerii sufletelor umane" expresia îi aparține lui Stalin trebuiau să fie ei înșiși revoluționați antropologic mai întâi. Astfel că întregul corp al învățătorilor moștenit de la vechiul
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
nou", homo sovieticus. Însă nu înainte de reeducarea educatorilor. Programul de inginerie antropologică nu putea fi executat cu vechii educatori pe care noul regim îi considera compromiși. "Inginerii sufletelor umane" expresia îi aparține lui Stalin trebuiau să fie ei înșiși revoluționați antropologic mai întâi. Astfel că întregul corp al învățătorilor moștenit de la vechiul regim a fost epurat, din rândurile sale fiind eliminate elementele "reacționare" care nu prezentau garanții de credibilitate politică. Lipsurile rezultate în urma acestor epurări au fost completate cu personal nou
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
epurărilor, alături de noua dăscălime, au fost reeducați, trecuți fiind prin "Cursuri de îndrumare a cadrelor didactice" organizate de Ministerul Educației începând cu 1948, cu durata de două luni (Braham, 1963, p. 159). Masivul program educațional ce presupunea îndeplinirea unei revoluții antropologice se întemeia pe o nouă concepție despre naționalitate, adversă și chiar iconoclastă la adresa identității naționale românești constituită în decursul secolului precedent. 3.4.3. Concepția despre naționalitate Istoria românească, din 1848 și până după cel de-al Doilea Război Mondial
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
decretat principiul manualului unic, după ce întreaga tradiție didactică românească se construise pe principiul pluralității cărților școlare. Pluralizarea discursului despre trecut prin instituirea manualelor alternative a facilitat o deschidere interpretativă care a făcut posibilă glisarea dinspre paradigma celebrativ-eroică a cărei finalitate antropologică era plămădirea de patrioți devotați națiunii înspre o paradigmă reflexiv-critică ce țintea către modelarea de cetățeni responsabili civic. Pe lângă manuale de istorie care reproduceau ortodoxia istoriografică tributară naționalismului exaltat al anilor '80 (ex: Scurtu et al., 1999), în nou constituita
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
vorba de societatea națională a sfârșitului de secol XIX, societatea socialistă a veacului XX, ori societatea postcomunistă a secolului XXI) încearcă să alinieze trei dimensiuni fundamentale oricărui sistem social: i) regimul politic, ii) mentalitatea colectivă, și iii) modelul uman tipul antropologic considerat dezirabil și urmărit a fi instituit prin mijloace educaționale. Democrația de inspirație liberală care a fost luată ca model referențial de către reformatorii politici postcomuniști români presupunea reîntemeierea sistemului de valori și crezuri despre lume, viață și existență (i.e., mentalitatea
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
acestei conștiințe civice, care se sprijinea pe axiologia politică a democrației liberale participative, a fost așezată o înțelegere revizuită a patriotismului și identității naționale, în care etnicul și-a pierdut primordialitatea. Ceea ce are ca urmare o redefinire substanțială a tipului antropologic urmărit de regimul politic. Neîndoielnic, "fiecare societate își face un anumit ideal despre om, despre ceea ce trebuie să fie el, atît din punct de vedere intelectual, cît și fizic și moral", iar acest model uman este, "într-o oarecare măsură
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
este, "într-o oarecare măsură, același pentru toți cetățenii" (Durkheim, 1980, p. 38) [1911]. În contextul tranziției postcomuniste, idealul de om despre care vorbește Durkheim ca finalitate a educației în societatea românească a luat forma cetățeanului angajat civic. De la zidirea antropologică a Românului Național în secolul al XIX-lea, revizuit în idealul omului socialist instituit de regimul comunist, s-a trecut la construirea cetățeanului european sub auspiciile politice ale postcomunismului românesc. Călcând pe urmele analizei întreprinse de S. Szakács (2013), pașii
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
literatura didactică, care prin manualele de istorie ale perioadei devine principalul agent ideologic în difuzarea identității naționale în straturile non-elitiste ale populației românești. România a fost făcută, urma să se mai facă și români. Această conversie identitară, desăvârșită prin producerea antropologică a lui homo nationalis, s-a realizat în special prin manualele de istorie națională, care au construit catedrala monumentală a trecutului românesc ai cărui apostoli au fost învățătorii propovăduitori ai pedagogiei națiunii. Țăranii creștini au fost învățați să fie români
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
surprinderea acestei realități dinamice, atât pe palier normativ, cât și pe palier empiric, teoria politică a ideologiei trebuie să se deschidă, interdisciplinar, spre domenii conexe precum epistemologia politică, sociologia politică, antropologia politică sau analiza discursivă, specifică științelor comunicării. Astfel, analiza antropologică relevă influența pe care figurile imaginarului social dintre care cele mai relevante sunt ideologia, mitul și utopia o au asupra realității socio-politice. Fiind suma elementelor discursiv-simbolice care aparțin unei comunități, imaginarul social articulează ideologic o realitate care permite integrarea indivizilor
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
ideologică pe care îl propun este unul integrat presupunând, așadar, deschideri interdisciplinare și poate fi vizualizat prin apel la figura de mai jos: Figura 1. Modelul integrat de analiză ideologică a cunoașterii sociale IMAGINAR SOCIAL → IDEOLOGIE (FIGURA "TARE") ← SOCIETATE (analiză antropologică) (analiză teoretico-politică) GRUPURI INDIVIZI (analiză teoretico-socială) ↓↑ CONSTITUIREA CONTEXTULUI EPISTEMIC (analiză epistemologică) ↓↑ INSTITUIREA CONVENȚIILOR IDEOLOGICE (analiză socio-antropologică) ↓↑ CONSTRUIREA ÎNȚELESULUI SOCIAL (analiză discursivă, specifică științelor comunicării) ↓↑ CUNOAȘTERE SOCIALĂ (analiză epistemologică, proprie sociologiei cunoașterii) ↓↑ SCHIMBARE SOCIALĂ (analiză socio-antropologică) Întrucât acest model reprezintă, în
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
fac apel exclusiv la presupozițiile rațiunii practice, este rezonabil să presupunem că vor realiza cu mult mai puțin decât sperau Kant și neokantienii în încercarea de a întemeia principii substanțiale. În măsura în care argumentul lui Kant apelează în mod tacit la presupoziții antropologice, atunci el se abate de la propria metodă de a justifica etica. Dar o dată abandonată metafizica kantiană a Eu-lui, nu mai rămâne nimic în argumentul acestuia care să impună principiile liberale drept singurele potrivite pentru ființele umane". În fine, cea de
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
ei. Precum cel tare nu pune în luptă piedici, asemenea cel cuminte nu se servește de tertipuri și de subterfugii. Caracterul distinctiv al adevărului e sinceritatea, ca și acel al tăriei fizice; deci se vede că amândouă au același izvor antropologic: tinereța rasei, vigoarea ei neatinsă de corupție, fecioria ei. D. A. V. Millo, într-o carte publicată de curând, descrie pe țăran, despre care nu ne putem îndoi că e în adevăr român, în chipul următor: "El e în genere blând
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
echivocul sofistic al acesteia. Creația divină înseamnă arheitate, adică seminare, care li se arată postmodernilor ca di-seminare, lucrătoare ca hazard. Or, în "hazard" se ascund energiile divine. Între cele cinci argumente împotriva materialismului, Părintele Stăniloae îl utilizează și pe cel antropologic, cu punct de plecare în Sf. Maxim Mărturisitorul. El este legat tocmai de mișcare. Unde e mișcare e și scop. Asta înseamnă, încă o dată, că lumea materială nu există în sine. Sf. Maxim Mărturisitorul spusese: "Nici una din cele create nu
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
și să intre într-o altă istorie, ca și Hitler, altminteri, și ca toți revoluționarii lumii. Nietzsche, observă Foucault, a reluat tema sfârșitului timpului "pentru a o transforma în moartea lui Dumnezeu și în rătăcirea ultimului om; a reluat finitudinea antropologică, însă pentru a face posibil saltul prodigios al supraomului; a reluat marele lanț neîntrerupt al Istoriei, însă pentru a-l curba în infinitul reîntoarcerii"88. În viziunea lui Foucault, istoria nu mai trebuie privită sub specia continuităților, ci e discontinuitate
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]