4,171 matches
-
ajustare la capitalism, "structurale" în Africa sau așa-zise de "tranziție" în țările postcomuniste (Rusia, estul Europei etc.) sau neocomuniste (China, Vietnam etc.). Să notăm în treacăt decalajul dintre conceptualizările actuale ale tranziției către piața triumfătoare și vechile perspective ale antropologiei economice asupra tranziției către capitalism. Acestea din urmă își luau ca obiect interogarea naturii capitalismului, a modurilor de expansiune și a contradicțiilor care ar fi putut conduce la subminarea lui; pentru primele, dimpotrivă, economia de piață apare ca termenul apodictic
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
câmpul observației decât formele de compatibilitate (sau, ceea ce este același lucru, de rezistență) cu instituțiile capitalismului liberal, se înscriu într-o filozofie a istoriei necesare care, spre deosebire de perioada anterioară, nu este nici explicită, nici asumată teoretic. Această diviziune internă a antropologiei în două sfere, una polarizându-se în jurul economicului într-o subordonare intelectuală față de dominările momentului, iar cealaltă îndepărtându-l cu dispreț în favoarea structurilor considerate perene "la alegere" (simbolic, rudenie etc.) -, poate fi estimată ca fiind puțin fertilă pentru avântul disciplinei
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
la alegere" (simbolic, rudenie etc.) -, poate fi estimată ca fiind puțin fertilă pentru avântul disciplinei și se prezintă ea însăși ca un simptom al perioadei prezente. În această conjunctură apăsătoare și restrictivă, a regândi într-o manieră riguroasă economicul în antropologie pare un lucru cu atât mai indispensabil cu cât mondializarea se impune ca un ansamblu de recompuneri ierarhice, dar și simbolice, imaginare și culturale, care remodelează viziunile actorilor individuali și ale grupurilor sociale și etnoculturale, redând totodată logicilor clasării și
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
se impune ca un ansamblu de recompuneri ierarhice, dar și simbolice, imaginare și culturale, care remodelează viziunile actorilor individuali și ale grupurilor sociale și etnoculturale, redând totodată logicilor clasării și rupturii o nouă forță de solidificare. Perspectiva de totalizare a antropologiei ceea ce constituie totodată originalitatea și aportul ei esențial este convocată aici în orientarea ei proprie de descoperire a articulărilor de date, fapte și concepții erijate în domenii de interes separate și specifice de către celelalte discipline ale științelor sociale. Această orientare
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
aici ruptura dintre salariat și non-salariat se dovedește mai puțin pertinentă ca oricând), întreprinderile și, mai global, instituțiile (de producție, de servicii, de "mediere", precum ONG-urile și asociațiile) constituie actualmente domeniile de investigație care permit considerarea reinserării economicului în antropologie. Spre deosebire de monografiile închise anterioare, surprinderea lor necesită în mod evident o situare în cadrul globalizării, în care sunt cei dintâi pivoți. Internaționalizarea și impunerea principiilor comerciale care le ating conferă în plus o nouă pertinență tematicilor legate de bani și de
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
asemenea un model abstract care, pretându-se concretizărilor și ficțiunilor celor mai diverse, este un operator deosebit de maleabil de configurare și de înmulțire a relațiilor agonistice, dar și unul de clasare și de supunere. Pe lângă aceasta, anumite întrebări ridicate de antropologia economică de exemplu, problematicile lui Meillassoux privind mișcările de prestare / redistribuire care asigură întreținerea celor care nu produc de către producători și edifică sensul politic și ideologic al rudeniei s-ar putea revela astăzi ca o sursă de inspirație pentru analiza
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
intrinsec de obiecții fantasmatice oferite ca spectacol pentru o garanție a fundamentului de libertate al pieței (piețelor). Aceste antinomii himerice trebuie înmulțite pentru a hrăni inspirația actorilor individuali și autorevalorizarea lor în comparație cu evantaiul infinit al strategiilor care li se oferă. Antropologia ca mod de cunoaștere directă înrădăcinată în țesutul relațiilor interpersonale care agită orice microcosmos permite abordarea mirajului intelectual pe care-l prezintă ideea unor sedimentări societale populate cu urme care îi cheamă insistent pe etnografii preocupați de exhibarea "rămășițelor" fără
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
par a fi simptomele majore ale "revoluției" la care ar fi chemată "întreprinderea de mâine". Pentru a face legătura cu interogația inițială privind joncțiunile dintre întreprindere și etnologie, recunoaștem în termenii utilizați firele care conduc direct la problematicile istorice ale antropologiei, oricare ar fi gradele de instrumentalizare, de deturnare și de reducere aflate în mod inevitabil în joc. Ancorate, pentru interlocutorii săi exteriori, în acele "communitas 51" îndepărtate și armonioase, etnologia este înțeleasă de întreprindere ca o privire străină, exotică, purtătoarea
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
domină în lumea anglo-saxonă: acolo, e drept, de mai multe decenii, unii etnologi s-au îndreptat spre universurile industriale; angajați de întreprinderi, de municipalități sau de media, ei au considerat că pot aduce o clarificare specifică în problemele societăților actuale. Antropologia în fața muncii Care sunt rațiunile unei emergențe atât de tardive a legăturii etnologie-întreprindere în Franța? Ce rupturi și ce blocaje pot explica faptul că etnologia franceză a "ocolit" într-un fel multă vreme întreprinderea, neîndrăznind să o abordeze direct? Importanța
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
în Franța? Ce rupturi și ce blocaje pot explica faptul că etnologia franceză a "ocolit" într-un fel multă vreme întreprinderea, neîndrăznind să o abordeze direct? Importanța acordată fenomenelor economice și schimburilor materiale, tehnicilor și muncii în primele studii de antropologie "exotică" ar fi putut totuși să conducă aproape "în mod natural" la integrarea întreprinderii contemporane în câmpul etnologiei. Totuși, ideea unei diferențe ontologice radicale între societăți "apropiate" și "îndepărtate" a rămas mult timp pregnantă; sursa ei s-a aflat în
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
efectuate de G. Althabe asupra șomajului în Brazzaville 52, în cadrul problematicii schimbării sociale a lui G. Balandier; autorul lor avea să se numere mai târziu printre cei dintâi care au considerat necesitatea inserării locurilor de muncă într-o perspectivă de antropologie în mediul urban francez, asupra căreia vom reveni ulterior. Cercetările africaniste care pun accentul pe importanța apartenenței religioase la rețelele economice 53 și raporturile determinante dintre factorul etnic și formele "moderne" de capitalism au contribuit dintr-un alt punct de
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
multe rânduri voința economică a acestor caste numite inferioare, aspirația lor la o ascensiune în același timp materială, prin investirea pieței, și statutară prin "sanskritizare 56". Din această scurtă trecere în revistă, nu trebuie uitate cele mai recente studii de antropologia dezvoltării privind analiza concretă a "proiectelor de dezvoltare", a cauzelor eșecului și reușitei lor. Determinate să abandoneze în mod inevitabil modelele de tip Lumea a Treia sau pur caritative pe care le aveau în anii șaizeci, acestea din urmă iau
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
le aveau în anii șaizeci, acestea din urmă iau astăzi în mod deliberat formele programelor de implantare a întreprinderii în toate domeniile, îndemnându-l astfel, la rândul lor, pe etnolog spre analiza raporturilor sociale în întreprindere. Ansamblul acestor perspective de antropologie "exotică" pune în evidență faptul că întreprinderea a fost remarcabil distinsă în prezența și / sau absența ei simptomatică -, fiind în același timp înțeleasă încă dincoace sau dincolo de realitatea ei proprie: în efectele, consecințele, rezultatele ei asupra mediilor sociale date sau
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
sociologia rurală, îmbrățișând deci evoluțiile majore ale societății franceze, vedea în agricultor un nou întreprinzător, etnologia rurală rămânea foarte atașată de colectarea formelor trecute și așa-zise "tradiționale" ale vieții țărănești. În anii optzeci, iruperea și ea precoce a unei antropologii urbane pe teren francez va remania aceste direcții bine însușite și va introduce noi opțiuni. Cercetările făcute în aglomerări HLM și în cazul ZUP pun în evidență, încă de la conceperea lor, imposibilitatea închiderii într-o sferă urbană abstractă, ruptă de
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
privitoare la întreprinderile din sud. Chestiunile epistemologice rămân însă neschimbate; voi schița un tablou rapid al acestora în cele ce urmează. Pe lângă aceasta, trebuie să vorbim de etnologie "a" întreprinderii sau în întreprindere, pentru a relua o problematică majoră a antropologiei în raport cu orașul. Dacă vom înclina pentru denumirea "etnologie a întreprinderii", este cu scopul de a insista asupra dimensiunii metodologice pe care o presupune un atare proiect, care se implantează într-un domeniu deja ocupat în mare de alte discipline din
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
exemplu, ca pe cunoașterea unui tip de societăți definite prin esența sau geografia lor, poziție intelectuală care interzice prin ea însăși să gândim o etnologie a întreprinderii după exemplul oricărei etnologii din lumea modernă se pune problema ca anterior pentru antropologia numită urbană de a defini liniile principale ale unei anchete etnologice în întreprindere. Cum vom vedea ulterior, când ne vom referi la diverse alegeri metodologice concrete, în acest domeniu sensibil nu vom putea să ne mulțumim cu a reproduce un
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
unde sunt implantate curente de cercetare cum ar fi "business anthropology" printre "aplicațiile" căreia se numără de exemplu faptul de "a diagnostica greva" -, există de mulți ani o dezbatere importantă plasată sub egida eticii. Astfel, în 1970, Asociația Americană de Antropologie, interzicând orice cercetare care nu putea fi făcută publică, frâna în mod considerabil etnologia în întreprindere; dar ea revenea asupra acestei linii de conduită în 1989, când accepta "proprietatea privată" a investigațiilor, reținând în același timp clauza de a nu
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
nu numai în societățile cu o veche industrializare, ci și în țările așa-zise în curs de dezvoltare. Acestea din urmă sunt într-adevăr locurile privilegiate ale unei cercetări interculturale de management, care își caută drumul în achizițiile teoretice ale antropologiei. Se pune astfel problema de a reflecta asupra adaptării modurilor de autoritate și a formulelor de comandament la specificitățile culturii locale, astfel încât să nu ne lovim de susceptibilități și să ne pierdem armonios în universul propriu actorilor 63. Mai global
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
o încurajare intelectuală în fața dificultăților metodologice intrinsece care impun, pentru a fi mai ușor stăpânite, înmulțirea studiilor riguroase în contexte culturale contrastante, permițând în același timp un progres în plan epistemologic și în cunoașterea realității sociale. Încleștări ideologice Problematici evolutive* Antropologia urbană care privește atât studiul cartierelor specifice, cât și modurile de excludere în cartierele periferice, grupurile etnoculturale marginalizate, rudenia, schimburile comerciale etc. s-a dezvoltat considerabil în Franța în ultimele două decenii. Trebuie recunoscut că, din punct de vedere comparativ
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
la dezbaterile ridicate de exemplu de microistorie, în care se confruntă, după J. Revel 66, partizanii unui "principiu de variație al scării" științific fecund celor care susțin teza întâietății microsocialului în ordinea cauzalității. La un alt nivel, tradiția metodologică în antropologie obligă prin urmare, când întreprinderea este construită ca obiect privilegiat, la evitarea riscului de a rămâne închis în ea, adică la surprinderea fenomenelor sociale care se manifestă în raporturile lor cu ansamblul câmpurilor de inserție ale actorilor și al învestirilor
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
care îl încastrează, înălțându-l în discursuri emfatice pozitive sau negative, și alegerea obiectelor de investigație antropologică par, în Franța, deosebit de complexe și de relaxate, mai ales dacă le comparăm cu cele care sunt în joc în anumite ramuri ale antropologiei nord-americane; de aceea, nu găsim aici niciun echivalent al "business anthropology" care să recomande fără niciun fel de ironie antropologilor să se înscrie în finalitățile întreprinderilor doritoare să-și ralieze serviciile specialiștilor în "identități etnoculturale" cu scopul unei mai mari
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
mai mari eficacități interne și delocalizate. Dacă ne putem felicita pentru absența unui asemenea curent, putem în schimb să ne punem întrebări în mod retrospectiv asupra raporturilor de rară proximitate și de frecventă distanță față de întreprindere puse în scenă de antropologii francezi. Ceea ce a fost desemnat drept "cultură a muncitorilor" a modelat totodată o tematică și, începând cu anii șaptezeci, i-a îndreptat pe unii antropologi spre universurile industriale ale terenurilor franceze, africane sau sud-americane, în cadrul identificării dihotomiilor de clasă reproduse
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
glorie ideologică, "cultura de întreprindere", menită să șteargă bipolarizările și tensiunile rezultând din dominările înscrise în muncă, i-a atras pe unii antropologi; odată cu acest recul, observăm apariția unei confuzii între utilitarismul unui gadget managerial și o problematică culturalistă a antropologiei, redusă, în acest context, la o formă foarte sărăcită și oferind pe deasupra aspectul unui miraj. Totuși, "culturalismul" aplicat întreprinderii și în special multinaționalelor a avut în Franța puțin succes printre antropologi, în locul său intervenind în acest domeniu disciplinele gestiunii, care
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
punctuale a centralității muncii în modurile de structurare societală. De fapt, desubstanțializarea rolului fondator al muncii se integrează cu ușurință în viziunile prospective în care precaritatea devine norma dominantă. La un alt nivel, care nu mai este utilitarist, ci teoretic, antropologia furnizează materiale pentru relativizarea imaginilor muncii și hegemonia ei în Occident în secolele XIX și XX pornind atât de la configurațiile economice, cât și de la cele simbolice și statutare. Dacă congruența "muncă statut identitate subzistență" nu poate fi așadar erijată în
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
pentru expulzarea din munca protejată și din salariat a unor fracțiuni din ce în ce mai importante ale populației. În fața realităților actuale ale întreprinderii și ale muncii ale căror împărțiri și redistribuiri necesare sunt invocate încontinuu pentru a exorciza înmulțirea "săracilor" de orice origine -, antropologia se poate deci simți interpelată la mai multe nivele, care se înscriu într-o filiație directă cu temele cutumiare. Construirea miturilor cu vocație universalizantă ale "mondializării economice" și ale pieței, reprezentările lor endogene infinite la diferite scări naționale și sociale
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]