271,809 matches
-
de parabolă despre relațiile cu străinii. Dionis este jucat de un indian, al cărui corp slab amintește neverosimil de antica sculptură grecească, preotul ne apare interpretat de un magrebian cu puternic accent franțuzesc, iar, pe de altă parte, Pentheus, regele, apare ca un personaj lipsit de fantezie, cu toată agitația părului cărunt și gesturilor dictatoriale. Deoarece întreaga echipă defilează în fața publicului ca un fel de cortegiu sau taraf de lăutari, o orchestră în stilul ansamblului “Ciocîrlia”, nu este greu de ghicit
Trei încercări de-a petrece timpul la Berlin by Matei Chihaia () [Corola-journal/Journalistic/13556_a_14881]
-
îmblînzită nici de corul cu măști, care interpretează, cu puternic accent german, versiunea grecească originară a corurilor. Farmecul levantin al teatrului călător suferă destul de grav, deoarece plouă în draci și este frig ca totdeauna vara la Berlin. În fața mea a apărut un grup de copilași din cartier, fără părinții lor. O fetiță se întoarce către mine ca să spună: “nu-i așa că ai venit pentru întîia oară?” Ei văd piesa a treia oară și vor să revină și mîine. Înțeleg că, pentru
Trei încercări de-a petrece timpul la Berlin by Matei Chihaia () [Corola-journal/Journalistic/13556_a_14881]
-
du-te acasă, mă aprobă prietena ei durdulie, care, cu fața lată și roză, venită în papuci și ciorapi plini de noroi, înfățișează tradiția neaoșe. Băiețașul, încă și mai mic, care le însoțește, se trădează, vrînd să-mi povestească “filmul”. Apare un “cerb” (Dionis în chip de taur), se aud tunete și se vede fum, totul ca să înspăimînte spectatorii, apoi regele se deghizează în femeie și dansează ca un nebun... Stai, te rog, nu-mi spune sfîrșitul, că mă plictisește, și
Trei încercări de-a petrece timpul la Berlin by Matei Chihaia () [Corola-journal/Journalistic/13556_a_14881]
-
o luptă politică îndelungată, de fapt se proiectase să fie dărîmată fără mare vîlvă și fără mai multe cheltuieli, pentru a se reînălța vechiul palat prusian, conform deciziei senatului berlinez. Ruinele acestuia fuseseră dinamitate după război încît reconstrucția fidelă ar apărea ca o afirmare simbolică a identității germane, pentru care nici un preț nu poate fi considerat exagerat. Nu îndrăznesc, de altfel, să scriu cît va costa această reconstrucție monarhică, deși mi-am notat cifra astronomică. Ghidul care ne-a condus - nu
Trei încercări de-a petrece timpul la Berlin by Matei Chihaia () [Corola-journal/Journalistic/13556_a_14881]
-
poezia universală? Mai ales că, în clipa de față, deoarece am uitat cărțulia cu informațiile necesare în tren, nu mai pot reproduce titlurile poemelor, nici numele autorilor. Îmi amintesc vag de moderator, poet și membru al academiei, Adolf Muschg, care apare chiar fotografiat într-o istorie literară. Vorbește inteligibil și cumpătat, folosind un limbaj cultivat, literar chiar, cum se cuvine unui scriitor consacrat. Bănuiesc că și-a pregătit un cuvînt de prezentare pentru fiecare oaspete, dar fiind un tip fin și
Trei încercări de-a petrece timpul la Berlin by Matei Chihaia () [Corola-journal/Journalistic/13556_a_14881]
-
era libanez și auzise de numele lui. “La Beirut nu mă cunoaște nici un taximetrist pe nume !” a mărturisit întristat moderatorul. La care, eu, autorul acestor rînduri, adaug: nici eu, șoferul fără clienți care vrea să-și gareze mașina în centru. Apare, în public, un băiat în maiou negru. “În sfîrșit, un tînăr!” șoptește fata necunoscută lîngă care m-am așezat, deoarece chipul ei proaspăt și spiritual - văzut cu alt prilej, de care nu-mi amintesc, cînd mi-a rămas tot necunoscută
Trei încercări de-a petrece timpul la Berlin by Matei Chihaia () [Corola-journal/Journalistic/13556_a_14881]
-
reper pe care anevoie îl vor putea ocoli pe viitor criticii și exegeții operei lui Constantin Brâncuși. Reprezintă și ultima lui întâlnire cu imaginea devenită celebră din Orgoliu, piesă aflată la Muzeul de Artă din Craiova. În al doilea rând, apare pentru întâia dată o anumită poziție a capului care avea să devină un leit-motiv în reprezentarea de către Brâncuși a unor personaje feminine: capul modelului ușor înclinat se sprijină pe o mână (în acest prototip - pe podul palmei drepte). Motivul avea
Un bronz de Brâncuși complet necunoscut by Barbu Brezianu () [Corola-journal/Journalistic/13563_a_14888]
-
a chestiunii dimensiunii duble a omului și a culturii. M. C. - În încheiere, o întrebare tradițională: care sînt proiectele dumneavoastră actuale, care vă sînt cărțile în lucru din domeniul imaginii și al imaginarului? J. J. W. - În luna mai a apărut la P. U. F. un volum cu titlul Imaginarul, simetric cu volumul mai vechi Imaginația, în care clarific problemele pe care le-am evocat acum și în care acord un anume loc și imaginarului românesc. Apoi, în anii următori, mă
Jean-Jacques Wunenburger: „Prea multe imagini ucid imaginația” by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13536_a_14861]
-
și cea mai regulată: cu infinitivul în -a, cu infixul -ez la prezent indicativ și conjunctiv. Verbul e totuși destul de șocant: nu are justificarea unor înrudiri latine (că a accesa), nici simplitatea pronunției și a scrierii (că a printă); dimpotrivă, apare că un element evident străin, marcat de prezența unei litere specifice (w), prezentînd dificultăți de pronunție (doi diftongi în două silabe succesive, tipici pentru engleză, dar - în sine sau prin secvență în care apar - mai puțin pentru română) și mai
„A downloada” by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13574_a_14899]
-
a scrierii (că a printă); dimpotrivă, apare că un element evident străin, marcat de prezența unei litere specifice (w), prezentînd dificultăți de pronunție (doi diftongi în două silabe succesive, tipici pentru engleză, dar - în sine sau prin secvență în care apar - mai puțin pentru română) și mai ales cu o marcată diferența între scriere și pronunțare. Dificultățile formale nu au avut însă efect în fața puterii uzului: verbul este extrem de folosit pentru a denumi o operație esențială pentru navigatorii în Internet - transferarea
„A downloada” by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13574_a_14899]
-
o adaptare morfologica a termenului englez: „Download-ul se va face prin intermediul unui program numit Audiogalaxy Satellite” (daytona.go.ro); pluralul, previzibil, e în -uri: „secțiunea de download-uri, prin care orice utilizator va putea downloada programe” (gdwd.ase.ro). Evident, cuvîntul apare și în transcrieri fonetice - în stilul glumeț-relaxat și parodic al jargonului juvenil - „Pe de altă parte, parcă aș daunloada și io niscaiva desctopuri mishto” (forum.alpinet.org); „Deocamdată am pus acolo la grămadă poznele făcute la rafting, ca să le poate
„A downloada” by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13574_a_14899]
-
forum). În ultimul exemplu, adaptarea fonetica și grafică e în contrast cu specificitatea gramaticala a supinului. Că de obicei, română nu procedează altfel decît celelalte limbi romanice; sînt numerose atestările unui verb similar în italiană, unde alături de calcul curent scaricare („a descarcă”) apare și downloadare, conjugat fără ezitări: „Beh, e così sia, downloadiamo, downloadiamo” (= „să downloadăm”) (soundlite.it); „noi downloadiamo (=„downloadăm”) gratis” (dotcoma.it); „downloadate s= „downloadați”ț îl nuovo player!” (oggettiweb.it). Chiar în franceză, în ciuda substitutului oficial, clar dominant - télécharger -, nu
„A downloada” by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13574_a_14899]
-
Nicolae Manolescu Domnule Marian Stanciu, Fiind plecat din țară, am citit cu oarecare întîrziere scrisoarea dv. din nr. 30. De aceea și a mea va apărea cu oarecare întîrziere, probabil mai spre începutul toamnei. Încerc să vă răspund pe rînd la întrebări.Facultatea de Litere are tot atîta viitor cît au studenții ei. Nu de ea, ci de ei depinde acest viitor. Dacă fiul dv. e
SCRISORI CATRE EDITORIALIST by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/13585_a_14910]
-
pus ghilimelele, fiindcă noțiunea de greșeală este relativă în aprecierile criticilor. Poate că ar trebui să folosim alt cuvînt. Opinia „corectă” e aceea pe care talentul unuia sau mai multor critici o impune la un moment dat. În raport cu această „normă” apare greșeala. Cînd „norma” se schimbă, greșeala devine, eventual, corectitudine. Cam așa se întîmplă. În fine, autorii țin seama în felul lor de opiniile criticilor. Glumind, aș spune că țin seama mai ales de opiniile favorabile. Dar e greu de stabilit
SCRISORI CATRE EDITORIALIST by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/13585_a_14910]
-
șotii, niciodată în criză de inspirație, a cărui ironie, bonomă, dar tăioasă, a impus printre colegi un respect dublat de teamă. Discipol spiritual declarat al lui nenea Iancu, confundat adesea cu Mircea Ionescu Quintus, după cum singur mărturisește, Ștefan Cazimir, a apărut în viața politică românească de după decembrie 1989 - întîi în glumă, apoi din ce în ce mai în serios - odată cu fondarea Partidului Liber Schimbist, formațiune politică plină de haz și adînci subînțelesuri la dinamica, adesea contradictorie, a unei vieți politice autohtone care tocmai redescoperise farmecul
Hazul vremii noastre by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13566_a_14891]
-
prin bună dispoziție, relaxare și (uneori) bagatelizare, presiunea (adesea) prea ridicată din cele două camere (parlamentare). Metoda era simplă și mai întotdeauna eficientă. Pe fundalul unor dezbateri excesiv de încinse, degenerate uneori pînă la nivelul injuriilor și al atacurilor la persoană, apărea la tribună, diafan, președintele PLS, care rostea cel mai adesea, niște versuri improvizate, pline de haz, dar nu lipsite de un anumit tîlc în contextul dezbaterilor respective. Ele readuceau instantaneu în sală buna dispoziție generală, iar discuțiile puteau continua pe
Hazul vremii noastre by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13566_a_14891]
-
criticului a unui „copil simpatic, candid, cu un guler alb, evazat, cu privirea visătoare, cu vorba domoală și legănată”, care se declară „teozof” și care scrie o poezie „religioasă”. Ștefan Cazimir pune însă acest text în relație cu un altul, apărut în revista „Flacăra” în anul 1977, în care un autor contemporan se mărturisea: „(...) la cincisprezece ani (...) m-am dus la Lovinescu să-i citesc poezii de inspirație religioasă. (...) Purtam pantaloni scurți și o cămașă albă, cu gulerul răsfrînt...” Este clar
Hazul vremii noastre by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13566_a_14891]
-
despre noua limbă de lemn. Cu dicționarul într-o mînă și joarda ironiei în alta, simpaticul profesor pune întotdeauna lucrurile la punct, chiar dacă uneori mai sare peste cal, precum în cazul articolului Ceaușescu disident. Pornind de la definirea cuvîntului „disident” așa cum apare ea în Dicționarul de neologisme („persoană ale cărei păreri, opinii, sînt deosebite de cele ale majorității”), autorul face următorul raționament: „...devine limpede că folosirea termenilor disident și disidență pentru persoanele sau grupurile care s-au opus regimului totalitar reprezintă o
Hazul vremii noastre by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13566_a_14891]
-
contribuția lui N. Ceaușescu la versurile tricolorului - n.n.), dar destul de puternic ca să și-o impună” (p. 120) este reprodusă prin procedeul copy/paste și la pagina 245. Subtila demonstrație despre cei trei C pe care se baza regimul Ceaușescu (clanul-clica-camarila) apare, exact în aceeași formulare la pagina 98, dar și la 147, spre a nu mai vorbi de vrăjitoarea „reprezentantă a minorității majoritare”, „care a făcut facultatea la Djuna” (vezi paginile 136, 155 și 220). În pofida greutăților de tot felul cu
Hazul vremii noastre by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13566_a_14891]
-
iată exteriorizarea scriptico-debordantă a entuziasmului domniei sale apropo de capodopera bistrițencei Bradea (precedentul fiind creat, nu?, de alt bistrițean, Rebreanu...), virtuala revoluționatoare joycistă a romanului românesc și posesoarea premiilor enumerate mai sus: „așteptăm de mai bine de zeci de ani (?!), să apară o nouă proză, o altfel de proză în literatura română. Ce am recoltat între timp? Paginile inerțiale ale tehnologismului narativ de școală optzecistă.” da, așa e, vai de capul și de recolta noastră! „Suntem ca niște nou-născuți. Iată, acum, o
Un debut... fulminant? by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/13599_a_14924]
-
țara mea descătușată.” Fascinat de traiectoria propriei vieți, vibrarea lui Aron Cotruș pe cunoscutele deja, noi spații, determinate geografic, congestionează febre în înțelesul numelor orașelor peste care a trecut îndărătnicia neliniștilor și demersurilor temerare ale poetului. Rezervor de informație, documentele apar așa cum sunt chemate la masa de date în ediția realizată de Alexandru Ruja, ca ansamblu de netă evidență, miraj, animată emulație în câștigarea faptelor, complementare puncte de orientare în fatalitatea, și de ce nu, fantezia cronologiei. Rețin din studiul introductiv, în
Stăruința pe document by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/13596_a_14921]
-
vedere, dintr-un mediu destul de bine cunoscut, poate fi, în variabile proporții, o norocoasă lovitură, precum și/sau o capcană la adresa spiritului critic, acela care pune nota reușitei artistice, în primul rând. Singurătatea alergătorului de cursă scurtă, romanul d-nei Gina Sebastian-Alcalay, apărut la Editura Albatros, este, la doar simpla ochire, un titlu polemic, răspunzând altuia, de largă circulație, dar cu grăuntele său enigmatic. La lectură, romanul se dovedește un amplu dosar al existenței unei femei, soție, văduvă, amantă, în dragostea de mamă
Pe portativul a trei meridiane by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/13613_a_14938]
-
fam. Pleșoianu, Valerica Popazu, Veronica Porumbacu, fam. Proca, moșierul Rădulescu, Mihail Sadoveanu, fam. Stanca, fam. Suțu, Constantin Tănase, fam. Tătărescu, Păstorel Teodoreanu, Sorana Țopa, Grigore Vasiliu-Birlic, Eva Vântu, Coco Vidrașcu, Petrișor Viforeanu, Ion Voicu, George Vraca, Maria Zagor ș.a., toți apar în evocările Doamnei Stoicescu, resuscitând o lume apusă, cu gălăgia și can-can-urile ei, cu întreaga distincție și strălucire. O relație specială a avut Profira Stoicescu și cu Principesa Martha Bibescu. Dr. Stoicescu îl îngrijea pe Principele George-Valentin, iar soțiile stăteau
Enigmatica doamnă R... by Filip-Lucian Iorga () [Corola-journal/Journalistic/13594_a_14919]
-
încă proaspete în memorie, iar din gazete nu dispăruseră cu totul articolele de tipul „cine ești dumneata și ce ai făcut în ultimii cinci ani, domnule X?”. Toată lumea se căznea să producă probele unui trecut fără pată și peste noapte apăreau tot felul de „jurnale” și „scrieri de sertar” care indicau drept disidenți anticomuniști și eroi ai revoluției niște oameni despre a căror existență nu știuse nimeni sau, mai rău, despre care se bănuiau lucruri prea puțin onorabile. Pe acest fond
Pitoresc și filozofie by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13590_a_14915]
-
ori Alexandru Paleologu. Andrei Pleșu merge și aici cu un pas mai departe decît predecesorii săi teoretizînd chiar rostul operelor alcătuite din fragmente într-un text cu nuanțe de artă poetică: „Cea mai adecvată expresie scrisă a efortului spiritual îmi apare a fi fragmentul. Pentru că fragmentul singur, numai el, respectă procedura intimă a gîndirii. Gîndim intermitent: intermitent la propriu, dată fiind incapacitatea noastră structurală de a păstra în act reflexivitatea (pe o unică temă) dincolo de intervalul cîtorva ceasuri (...). Pînă și înțelepciunea
Pitoresc și filozofie by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13590_a_14915]