9,963 matches
-
lui Eliade e deasupra celorlalte: „Eliade îi respectă pe toți. Își umple pipa încă o dată din belșug. Manevrează tot felul de pungulițe. Într-una își scutură scrumul. Din alta scoate cu două degete tutunul auriu. Apoi, cu degetul mare, astupă, apăsând în hornul pipei tutunul. Nu aprinde imediat și ascultă în poziția preferată, cu pumnul sub bărbie, ca un copil în fața unui miracol. Cucerit ca un credincios ce nu se îndoiește de existența lui Dumnezeu, ci așteaptă să se arate. Apoi
Un document interior by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6572_a_7897]
-
Brașov, unde se și petrece, să zic așa, acțiunea, în noiembrie ’34. Versuri răsfirate pe patru jumătăți de coală încă o dată împăturite, puse pe hărtie împrăștiat, citeț, dar fără nici o linie ori eleganță, cu un creion care se ferește să apese. Nimic nu zgîrie, în această mărturisire de-o frapantă banalitate, în fond, dar avănd claritatea, în surdină, a rugăciunilor inimii. „Ceasuri băteau, șapte, din turnuri ascuțite și... catolice/ clopotele bisericilor din Brașov/ iar eu trezit din măduva adîncă a lemnului
Întoarcerea la viață by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/6578_a_7903]
-
acalmie ascunde un pericol neașteptat. Este o privire dilatată de angoasă asupra teritoriului inamic care-i înconjoară pe soldații americani. Regizoarea a reușit să redea tocmai această alternanță dintre momentele de așteptare abulică sau încordată și momentele de acțiune efectivă, apăsând pe viteze diferite, acelerând ca să oprească brusc cu o explozie, sau făcând din explozie un spectacol lent ca apoi să-l pulverizeze. Kathryn Bigelow a prins acest stacattonevrotic care dizolvă ca un acid țesutul fiecărei clipe. Într-un fel, Oscarul
Cele ce mor și cele ce dor by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/6457_a_7782]
-
om cu mânecile suflecate, chiar dacă activismul lui e din sfaturi. Îmi iau libertatea de a întineri grafia textului, arătân-du-l, vai, în stricta lui actualitate: "De mai mulți ani societatea noastră se învârtește într-un cerc vicios; un rău mare ne apasă, cătăm cu toții izvorul acelui rău, fiecare îl vedem în deosebite locuri, după punctul de vedere în care ne punem; îl vedem în regulament, în convențiune, în pozițiunea noastră geografică, în lună și în soare, nimeni însă nu a căutat să
Un trecut prea apropiat by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/6497_a_7822]
-
semnele lui. Mafiotul scoate pistolul și îl lipește de tâmpla contabilului. -Mai întreabă-l o dată, zice el. Speriat, contabilul îi face semne avocatului: -Banii sunt îngropați în grădina din spatele casei vărului meu din Queens. -Zice că nu ai curaj să apeși pe trăgaci, traduce avocatul.
Bancul Zilei: Un șef al Mafiei află că este furat de contabil by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/63795_a_65120]
-
Gulag?" Iar răspunsul e aproape invariabil: „Nu ne interesează. Nu eram născuți pe vremea aceea. Este problema generației voastre". Eu însă merg pe mâna lui Dostoievski: „Toți suntem vinovați de toate"! Și dacă nu vom simți răspunderea pentru trecutul care apasă pe umerii noștri, acest trecut odios se poate repeta oricând. Din acest motiv, este nevoie de o responsabilitate istorică. Deși nu sunt catolic, eu am o mare admirație pentru părintele Vojtila, Papa Ioan Paul al II-lea, primul Papă care
Evgheni Evtușenko „Eu însumi sunt o parte din Rusia“ by Ștefan Dimitriu () [Corola-journal/Journalistic/6380_a_7705]
-
blană» sau în podea, doar în depășiri" (vwforum.ro); „calcpedala la blană" (daciaclub.ro) etc. Exemplele de mai sus arată că formula la blană este echivalentă cu la podea, descriind pur și simplu situația în care pedala de accelerație este apăsată („călcată") la maximum. Nu e nicio îndoială că în acest context substantivul blană are sensul popular, de „scândură": nu atât pentru că s-ar produce (cum observa cineva, în glumă), o identificare între mașină și căruță (e drept că Dicționarul limbii
„La blană“ by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6391_a_7716]
-
o ducă până la capăt așa cum dorea - mă refer la oameni, nu la soartă. Este definitoriu pentru deschiderea și echilibrul opiniilor capitolul care adună „reflecții și confesiuni" despre diferite subiecte (talent, mod de viață, public, povara marilor succese care obligă și apasă, scena lirică bucureșteană de care era atât de atașat, menirea unui director de teatru, încredea în tineri, etc.). Și pentru că nu putea să lipsească o trăsătură caracteristică „personajului" Spiess, paragraful despre dragostea lui de viață, de natură, de îndeletnicirile simple
Un premiu pentru o carte de excepție by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/6394_a_7719]
-
cu ambele picioarele de trunchiul arborelui și zgrepțăna scoarța subțire cu un aer iritat, grăbit. Matelotul Houston luă în cătarea puștii spinarea slabă a maimuței. Ridică țeava cîteva grade și ținti spre mîna maimuței. Fără să stea deloc pe gînduri, apăsă trăgaciul. Maimuța se lipi de arbore, de-părtîndu-și dramatic brațele și picioarele, după care, întinzîndu-și ambele brațe spre spate, ca și cînd ar fi încercat să se scarpine, se prăvăli la pămînt. Matelotul Houston o privi îngrozit cum se zvîrcolește acolo
Denis Johnson - Arborele de fum by Mircea Pricăjan () [Corola-journal/Journalistic/6412_a_7737]
-
seară la Pro TV. Horia Brenciu a regretat o decizie luată în timpul celei de-a patra ediție a noului sezon a concursului, cu audiții pe nevăzute, motiv pentru care și-a cerut iertare. "Monica, am greșit, iartă-mă! Trebuia să apăs butonul, am avut un moment de pierdere, dar pot să-ți iau numărul de telefon ca să-mi spui exact ce melodie vei cânta data viitoare. Să cânți ceva cu push, ca să mă faci să mă întorc", a încercat Brenciu să
Brenciu, măcinat de regrete la Vocea României: "Am greşit! Iartă-mă!" by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/63203_a_64528]
-
știință de la Universitățile Princeton, Harvard și de Warwick au făcut o serie de experimente. Ei au determinat oamenii cu venituri reduse să se gândească la problemele lor financiare. Subiecții au obținut rezultate slabe în mai multe teste de cogniție, fiind apăsați de o încărcare cognitivă echivalentă cu ratarea unei nopți de somn. Cu alte cuvinte, sărăcia a impus o povară mentală echivalentă cu pierderea a 13 puncte de IQ, adică o diferență cognitivă similară celeia observate între adulții normali și alcoolicii
Cum afectează sărăcia creierul omului? Studiu tulburător by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/63472_a_64797]
-
Mircea Mihăieș S-au împlinit, în 18 decembrie, cinci ani de la condamnarea, în Parlamentul României, a regimului comunist. Ilegitim și criminal, blestemul care a apăsat asupra României vreme de aproape o jumătate de veac era denunțat, prin vocea șefului statului, pe baza Raportului final elaborat de Comisia prezidențială pentru analiza dictaturii comuniste în România, comisie condusă de profesorul Vladimir Tismăneanu. Iremediabil naivi, unii dintre noi
Condamnarea comunismului by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/5014_a_6339]
-
privește el pe Virgil Flonda și pe Constantin Chiriac. Cum se transferă anii și amintirile în masivitatea unuia sau în pălăria jerpelită a celuilalt, a uscatului. Cum detaliul susține toată pledoaria unei uriașe lecții de actorie și de viață. Cum apasă experiențele comune, și fidelitățile, și trădările pe ochi, pe cuvînt, pe ghete, pe jobene, pe rîs, pe plîns. Cum Beckett tace împreună cu Purcărete, cu Chiriac, cu Flonda, cu mine. Cum pianul cîntă tristețea absurdului sau, dimpotrivă, pune pe clape cea
Caut luna pe cerul de la Bogota by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/4770_a_6095]
-
ureche. Mâine n-ar mai ști nimeni cine ești. (Scurtă pauză). Pe o fraieră de la firma mea din Bagdad au violat-o 7 dintre șefii ei. Unul după altul. Închipuie-ți ce ți-ar face ție. (Pauză.) Fii atentă! Doar apăs pe butonul ăsta și vorbesc la telefon. (Pauză.) Poți să-mi aduci o cafea? (Pauză.) Te rog? CHELNERIȚA se pregătește să-l servească. Chiar în clipa aceea intră pe ușă regele Leopold al II-lea al Belgiei (1835-1909), bucuros din
Esteve Soler - Contra democrației by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/4771_a_6096]
-
dă G. Călinescu este acela de narațiuni fondatoare ale spiritului național în latura lui de universalitate. Nu acesta este sensul din cărțile lui Boia și Djuvara. Ei, de altfel, resping miturile ca pe niște contrafaceri de natură ideologică a istoriei, apăsând pe caracterul lor de utopie inversă. Spre deosebire de miturile descrise de Călinescu, acestea nu sunt opera unor poeți, ci a unor istorici naționaliști, care interpretează evenimente sau acte ale unor personalități într-o manieră tendențioasă și „avantajoasă”. În acest al doilea
Miturile istoriei literare by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/4777_a_6102]
-
că de vină este situația tot mai tensionată din peninsula Scandinavă, unde tot mai mulți oameni încep să aibă atitudini xenofobe față de imigranți, pentru că aceștia se înmulțesc nestăvilit. În acest haos extremist este uimitor că doar un singur european a apăsat pe tragaci pentru a exprima frustrarea față de indiferența și ipocrizia clasei politice europene în fața islamizării și imigrației ilegale care pun in pericol întreaga civilizație și cultura europeană", a postat Urban pe blogul personal. Citește și:
Corina Creţu: PDL îşi arată admiraţia faţă de extrema dreaptă () [Corola-journal/Journalistic/47993_a_49318]
-
detaliu, liniile de forță ale scrisului Sandei Cordoș. (Începând cu prima, și de altfel cea mai cunoscută carte a ei, Între revoluție și reacțiune, din 1999, revăzută și adăugită în 2002.) Atât de bine încât concluzia, din categoria celor care apasă și obligă, se justifică fără rest. După Goldiș, Lumile din cuvinte „dincolo de a reconfirma un critic serios și profund, o recomandă pe Sanda Cordoș drept cercetătorul cel mai în măsură să dea o sinteză a imaginarului literar românesc (deopotrivă intim
Completări facultative by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4690_a_6015]
-
fluturași. Președintele PDL Cluj, deputatul Daniel Buda, a condamnat "atacul murdar" la care ar fi recurs PNL și PSD. Sunt surprins de atacul murdar al celor de la PSD și PNL care nici măcar nu au curajul să își asume responsabilitatea fluturașilor, apăsați de povara obiectivelor pentru care nu au reușit să atragă niciun ban în Cluj. Este vorba despre Autostrada Transilvania, centurile de ocolire, sala polivalentă, linia de tramvai. Cetățenii Clujului știu că aceste obiective au fost realizate prin efortul celor de la
"Împreună falimentează Clujul", fluturaşi împotriva lui Boc şi a lui Tişe, în cutiile poştale din Cluj () [Corola-journal/Journalistic/47038_a_48363]
-
s-arăt ce bine-n ea aflai/ voi spune ce mi-a scos în cale soartea” Eta Boeriu: „Spre-amiaza vieții noastre muritoare/ ajuns, într-o pădurentunecoasă/ mă rătăcii pierzând dreapta cărare./ Nu-i chip să spun, căci prea cumplit m-apasă/ și mă-nfioară gândul ei, ce cruntă/ mă-mprejmuia, ce-adâncă și stufoasă./ Nici moartea în durerea ei n-o-nfruntă/ dar până-a spune ce mi-a fost spre bine, / de celelalte, amintire, cântă” În traducerea lui Marian Papahagi este
Transparentă, aspră, vie: traducerea Infernului în hermeneutica lui Marian Papahagi by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/4720_a_6045]
-
traducător, o vastă și complexă cultură; din acest punct de vedere traducerea lui Marian Papahagi fiind o reușită „virilă” (comparabilă, în opinia sa, cu unele nivele ale perfecțiunii atinse în această artă de către Coșbuc, asupra comparației cu traducerea din Coșbuc apăsând și comentariile Doinei Condrea-Derer). Nu în ultimul rând, în această scurtă privire asupra incitantei traduceri a lui Marian Papahagi își are locul foarte adevărata părere a conducătoarei dezbaterii, Smaranda Bratu-Elian, privind locul traducerilor în cultura contemporană: ele dau pulsul lecturilor
Transparentă, aspră, vie: traducerea Infernului în hermeneutica lui Marian Papahagi by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/4720_a_6045]
-
Soarta-mi cu a mulțimii aș vrea să o unesc: Dacă numai asupra-mi nu poți s-aduci vreun bine, Eu râz de-a mea durere și o disprețuiesc. După suferiri multe inima se-mpietrește; Lanțul ce-n veci ne-apasă uităm cât e de greu; Răul se face fire, simțirea amorțește Și trăiesc în durere ca-n elementul meu. Dar aș vrea să văz ziua pământului vestită, Să răsuflu un aer mai slobod, mai curat, Să pierz ideea tristă, de
Ce așteptați de la anul 2012? by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/4962_a_6287]
-
Ioanide, romanul lui G.Călinescu, a fost interzis, nu mult după apariția lui în 1953, pentru că nu prezenta în tușe destul de apăsate critic Mișcarea (legionară, firește). S-ar fi gândit de două ori înainte de a-i reproșa lui Bellow că apasă prea tare asupra trecutului gardist al lui Mircea Eliade. Totul nu este însă doar o problemă de atitudine ideologică. E vorba de o confuzie între realitatea presupusă a sta la baza romanului și caracterul esențialmente fictiv al acestuia ca operă
Ravelstein și bietul Ioanide by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/4396_a_5721]
-
Nici de tot simplu, nici tocmai subtil. Florea se cam codește, exersând o artă pe care Moromete o va duce la perfecțiune. În cele din urmă, își pune în gând un lucru, musai de împlinit înaintea tuturor treburilor care-l apasă și care, iarăși, tipic pentru profilul țărănesc pe care-l reprezintă, sunt nenumărate. Țăranul lui Preda se naște (și moare...) ocupat, permițându-și, însă, luxul să amâne și să zeflemisească urgențele. Așadar, Florea Gheorghe se hotărăște să scoată calul din
Care pe care by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/4406_a_5731]
-
planul acesteia, de testimoniu fidel al umanului), structurilor organice li se atribuie încrengături mecanomorfe, fețe geometrice. Avem a face cu încă un contrast fertil, avînd alura unui baroc scientizant: „Turnurile de aur și cruci/ se nalță pînă spre bolți/ și apasă pe creier ca marea// sub ștucaturi cuiburi/ de rîndunici mecanice purtate/ pe giroscoape și stadii”(În cap castel). Sau atît de provocator mecanicist: „Rărunchii s-au blocat în grunji de sare/ toate șuruburile mecanismului sînt/ ruginite/ electronii stau în metanii
O poezie a contrariilor by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/4407_a_5732]
-
o neliniște crescândă, tremurul ușor al sânilor, sub bluza învechită, clătinându-se ritmic în timp ce freca. Se duse la sobă și se întoarse cu cafetiera și o farfurie cu pâine prăjită. În timp ce îi servea cafeaua, simți niște sâni tari și țepeni apăsându-l insistent pe spate. Nu făcu nici o mișcare până ce nu se desprinse de el. Apoi ea îl privi o clipă, din celălalt capăt al mesei, cu fixitatea blândă a ochilor săi mari și întunecați, ca și cum încerca să descifreze, pe chipul
JULIÁN RÍOS - Cortegiul umbrelor () [Corola-journal/Journalistic/4411_a_5736]