1,902 matches
-
c-ai venit și să nu mă faci să-mi pierd timpul cu tine, că te trimit imediat jos, în arest, și acolo o să vezi tu cum se întreabă. Petre se uită îngrozit la conu Costache, iar jumătatea rămasă din arătător îi zvâcnea. — Ce să sbun? — Tot, să-mi spui tot ce mi-ai ascuns data trecută. Ce-ai luat de la băiatul ăla și de ce, și dacă tu l ai împușcat! Nu, nu io, să trăiți, că io nici nu mi
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
apus prin geamul închis de pe coridor la ultimele lumini trimise de astrul zilei, lumini ce se reflectau numai pe ramurile din vârf ale plopilor sau ale altor arbori înalți, înșirați de-a lungul terasamentului. Tatăl îi făcu semn cu degetul arătător, ceea ce însemna să se apropie și să ocupe locul din fața lui. Gestul era însoțit de câteva cuvinte aproape șoptite, pentru a nu deranja în special cele două persoane: mamă și fiică care la rândul lor discutau ceva între ele cu
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
grizonant în formă de buclă și doi ochi uimiți, fără cearcăne și fără pungi, pe jumătate închiși, ce îl oprise subit din mers. Deoarece nu se așteptase la o asemenea surpriză, la început tresări, apoi zâmbi emoționat și, cu degetul arătător de la mâna dreaptă ațintit spre ea, ca și cum ar fi avut un revolver în mână, exclamă: Să nu spui că nu ești Gladiola! Nici prin cap nu-mi trece așa ceva. Dacă ai ști ce speriată sunt, nu uimită ci speriată în
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
Fabrica de cărămidă, uita extrem de repede ora la care pleca de acasă și mai ales unde trebuia să ajungă. Se debusola, dar oameni de bunăcuviință îl aduceau acasă fie pe jos, fie cu mașina. Karin-tante zâmbea și-l apostrofa cu arătătorul, în glumă, zicând: S-ar putea să mă superi, generale. Și el îi răspundea: Pe regina mea niciodată. De data aceasta, Epa era îmbrăcat cu pardesiul bej căptușit cu mesadă, pe care-l primise de ziua lui, în urmă cu
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
aibă altfel de curiozități. Zice, aproape prietenos: "Care unchi?"... Nu mă grăbesc. Stau pe îndelete de vorbă cu nea Onuț, mă consult, pun tot felul de întrebări suplimentare și, după o vreme, fac semnul sugerat de prietenul meu drag. Așez arătătorul pe o direcție vecină, foarte, foarte aproape de Dumnezeu... Stilații fac schimb de priviri. Eu, stăpân pe situație; de spaimă... Profundul se trezește primul din buimăceală și se așază cu zâmbetul între ironie și bunăvoință: "Unchiul are un nume?"... Of, al
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
lor măslinii și de propria-i neștiință În privința a ceea ce se Întâmpla. Îl Întrebă pe dr. Czinner: — De ce zâmbiți? Și speră să audă că el găsise o cale de-a scăpa cu toții, de-a prinde expresul, de-a da Înapoi arătătoarele ceasornicului. — Nu știu, spuse el. Zâmbeam? Asta poate pentru că sunt din nou acasă. Pentru o clipă, gura lui deveni serioasă, apoi căzu iarăși Într-un zâmbet pierdut, iar ochii lui, care priveau Încoace și-ncolo prin ochelarii Înghețați, păreau umezi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
ușă. Era îmbrăcată în „cearșaful-tunică“, la care nu mai renunța decât ca să doarmă, prins în talie cu fâșia roșie care alcătuia înainte singura ei podoabă. Când ajunse lângă ea, îi adresă un zâmbet ușor, îi lovi blând pieptul cu degetul arătător și îi spuse: — Tu... Piá... Păru surprinsă și se bucură. Se arătă pe sine cu degetul și repetă: — Piá... Apoi, îi lovi blând pieptul și spuse: Tu... Banana... — Banana o fi taică-tău! „Banana“! Dacă îți spun că sunt banană
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
lipsiți de scrupule... „Conservarea începe prin Educație.“ și câtă vreme nu vom înțelege adevărul acestei devize și atât timp cât Omenirea nu va învăța că în mâinile ei se află destinul lumii, nu vom reuși nimic. Făcu o pauză și lovi cu arătătorul tăblia ordinară a grosolanei mese de lemn. Problema cu care ne confruntăm acum va deveni în anii următori problema de bază a speciei noastre. Guvernele vor trebui să intervină în mod serios și să ia măsuri severe. Dacă n-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
cap. Vreți să puneți bazele unei noi civilizații? — De ce nu...? Cáceres zâmbi ironic. Dumneavoastră sunteți primii care ați pus mâna pe arme în apărarea unui alt concept de libertate și de drepturi ale omului și ale pământului. Se lovi cu arătătorul în piept. De ce nu pot fi eu primul care transformă această ideologie într-o platformă politică? — Pentru că nu cred că va servi la obținerea voturilor, lăsă el ușor să-i scape vorbele. Și la urma urmelor, pe dumneavoastră vă interesează
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
Doar ce am spus. În curând, Omenirea va trebui să caute noi drumuri, care nu vor fi nici în tehnologie, nici în călătoriile interplanetare. În fața crizei ecologice și de resurse care se apropie, rămân doar patru soluții... ridică mâna cu arătătorul în sus. Prima: Să ridici din umeri și să te împaci cu dispariția speciei, pentru că generațiile viitoare vor fi cele care vor dispărea, și nu noi... desfăcu acum degetul mijlociu. A doua: Să refuzi să admiți dovezile, ascunzându-ți capul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
Îl ascultă vag plictisit, din cînd În cînd soarbe din cafea, apoi din politețe intervine cu o Întrebare: — Ei, bine, dar nu Înțeleg unde vrei să ajungi? Algazi e vădit iritat de detașarea superioară a interlocutorului său. Bate ritmic cu arătătorul În masă și se silește să vorbească Încet, nereușind decît să-și accentueze răgușala. Îți repet, mon cher, că problema Îmbolnăvirii cuvintelor e chiar mai gravă decît crimele săvîrșite În văzul lumii. Doctrina oficială se insinuează aproape imperceptibil În cuvinte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
-l rostea. Asta m-a dus cu gândul la scheciul ăla vechi al lui Peter Cook: N-am absolut nimic cu piciorul tău drept. Problema e că nici tu n-ai. — Vreți să spuneți că sunt nebun? Randle ridică degetele arătătoare. — Ai o leziune, asta ai. Oamenii suferă în fiecare zi mii de feluri de leziuni. S-a întâmplat doar ca leziunea pe care ai suferit-o tu să nu fie una... de natură fizică. A ocolit cuvântul mentală. S-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
Asta s-a întâmplat în Grecia. Un accident pe mare. Inexpresiv. — E ceva care îți sună cunoscut? Nimic. — Nu. Toate astea m-au făcut brusc să mă simt foarte rău. Stupid, inuman și bolnav. M-am frecat la nas cu arătătorul și degetul mare. Am ridicat privirea. M-am uitat în altă parte. Când le-am rostit, întrebările au fost violente și usturătoare; două întrebări alese prostește și la întâmplare dintre mii de altele. — Cine era ea? Cu ce se ocupa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
cum surpriza îmi trimite un șoc electric spre țeastă - ce se întâmpla de fapt. Am scos telefonul mobil din buzunarul pelerinei și am mijit ochii la ecranul verde, luminat: <<Apel>> Răspunzi? 12 Fragmentul becului (Partea a doua) Clio își lăsă arătătorul și degetul mare să alunece în jurul piciorului paharului ei cu bere Amstel. — Întrebarea e, zise ea, de ce să nu vrei un hamac? — Păi... — O... Dumnezeule... mare! sări ea cu replica ei favorită din Totul despre sex. Ești așa de demodat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
putut. Îți lăsa impresia unui soi de autopsie. GRIJĂ. SURPRIZĂ. SUSPICIUNE. DEMNITATE. — Asta-i tot? — Asta-i tot. Mă simțeam mic, slab. — Mie mi-a spus că un ludovician i-a făcut asta. Scot nu răspunse din prima; își atinse arătătorul și degetul mijlociu cu degetul mare, de câte două ori pe fiecare în parte. Era un soi de tic ce o ajuta să gândească, însă părea să mai însemne ceva. Ca un dinam care acumulează energie. — Îmi pare rău, zise
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
făcu, nu răbufni. În oala aceea sub presiune, ceva cedă. Fidorous își scoase ochelarii cu rame groase și-i frecă meticulos cu mâneca halatului. Bătrân și ostenit, acum că furia dispăruse, își strânse rădăcina nasului cu degetul mare și cel arătător înainte să-și pună ochelarii la loc. — Ei bine, spuse el încet. Da, încuviință Scout. Mi s-a părut că era mai bine să tac. — Ei bine, repetă Fidorous, uitându-se în jur și părând să observe pentru prima dată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
nu va fi cel căutat, va ieși din cabina telefonică și se va lăsa păgubaș. În definitiv, poate că la mijloc nu fusese decît o amăgire, din pricina tulburării ce-l cuprinsese În atelierul de croitorie al lui Cost... Degetul lui arătător formă, În silă, combinația devenită familială: B.A.T. 271... și care cifră Încă? Rowe Își șterse fața cu mîneca hainei și completă numărul. PARTEA A PATRA Un om Întreg CAPITOLUL I SFÎRȘITUL CĂLĂTORIEI „Chiar trebuie să fac asta? Și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
schimbă poziția continuând s-o lingă, mângâindu-i totodată sânii. Simțind că sfârcurile i se Întăresc, Își Înălță capul. — Continuă, te rog..., Îl rugă ea. El Își Îndreptă capul pentru a sta mai confortabil și Îi mângâie clitorisul cu degetul arătător. Buzele mici Începeau să i se umfle. Copleșit de fericire, i le linse cu lăcomie. Christiane scoase un geamăt. Preț de o clipă, Bruno revăzu vulva slabă și zbârcită a mamei lui; apoi amintirea se șterse, continuă să-i maseze
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
-mi, asistam, vă jur, la un adevărat cadril al formelor, de la Emanuelle 3 Încoace nici un muritor nu Întâlnise un asemenea rafinament. Pe lângă Amy a mea, Jenna Jameson se dovedea o plăpumăreasă nepricepută, iar Nicole Sheridan o biată reumatică, degetul ei arătător trăgea tigheluri perfecte pe piele, apoi medita puțin asupra năsturașilor și ridicăturilor Întâlnite pe traseu și, când era gata să dispară Într-unul dintre pliurile ființei ei perfecte, hopa!, revenea la suprafață ca un pescăruș săltându-se deasupra valurilor. O
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
stătea lipit de joculețul său, și nu Call of Duty, Freedom Fighters sau Age of Empires, pe care până și von Clausewitz le-ar fi jucat până la epuizare, ci arhaicul Minesweeper. Respectivul general ajunsese În IAD deoarece, În timp ce dezamorsa cu arătătorul mii de bombițe pe câmpul minat al desktopului, ordinele sale aiuristice din viața reală făcuseră ca un detașament de geniști să i se alăture cu grație lui Dumnezeu. Ultima bolgie era rezervată cazurilor aproape lipsite de speranță. Vedeai cum, În spatele
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
Second Life, de pildă, doi portoricani care se simțeau atât de vii În existența lor fictivă, Încât dezvoltaseră până și acolo o adicție teribilă pentru calculator. Lipsiți de fluxul megabiților, păreau niște pacienți În stadiul terminal, decuplați de la aparate. Degetele arătătoare și cele mediane de la mâna dreaptă le pulsau spasmodic pe brațele scaunelor, ca și cum, fără mouse, s-ar fi transformat În antenele unor gândaci pipăind bezna. Membrii unui chatroom stăteau așezați În cerc, privindu-se unii pe ceilalți, cu expresiile unor
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
în spatele uneia, pe care scria „Vicepreședinte” un ins așezat pe scaun. Cu aer absorbit, își deșirase în față fluierele de la picioare, cu pantalonii suflecați peste genunchi și labele băgate în colțuni. Părea că le supraveghează. Icnind cu satisfacție, deodată repezi arătătorul în ceva ce părea agil. Pe piciorul gol, degetul începu să danseze de andăratelea pînă ce, blagoslovind îndesat, insul captură prada, frecîndu-și degetul gros pe buric. Abia cînd am început să simt în pantaloni foiala am înțeles ce se întîmpla
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
la bătrânețe, plin de coșuri pe tot corpul - cel puțin acolo unde se vede - și cu tendința de a se înroși la față, întrezărește marea lui șansă, e ceasul al doisprezecelea, și își înfige chiar acum acul sub unghia de la arătătorul stâng. Au! Sophie zâmbește albă ca lâna pudrată cu înălbitor Fewa. Rainer se miră că e vorba tocmai de Schwaiger pe care în rest îl interesează numai ciocolata. Acesta e palid ca pânza de sac și spune doar au, ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
niște dinți ascuțiți de animal de pradă, buzele i se desfac, apare o limbă umedă, cel mai bine e s‑o faci puțin pe retardatul, asta sporește încrederea și imprudența față de străini. Cavalerul închipuit face un gest urât cu degetul arătător, care îi semnalează Annei într‑un mod echivoc - aș vrea să intru acolo, care‑i soluția, ce păcat că suntem într‑un mijloc de transport în comun, presați ca sardelele în cutie, mai bine ar fi dacă ne‑am afla
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
Cașiș pentru ultima oară. Dar el nu știa asta. Venise treaz și combătea puternic: - Chestia cu autocolantele poate fi ceva bun. Dar nu-i destul. Cât o s-o putem susține? Vreau să zic: fără să ne plictisim. Își plimba degetul arătător pe masă, urmărindu-i cu privirea itinerariul ocolit. Cașiș e un sfios. Așa cred. - Ar trebui ca asta să fie numai una dintre acțiuni. Trebuie să ne mai gândim și la altceva. Adică, mi se pare frumos ce-mi Închipui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1895_a_3220]