1,618 matches
-
și să se spele cu ea. Pentru omul legat (impotență): să caute scai voinicesc de care face măciuci sus și pe ei În jos țin apă În foi (frunze), să fiarbă și să bea. BOLI ȘI LEACURI POPULARE: FĂRĂ DESCÂNTARE! Arșiță, firbințeală (temperatură): se face bolnavului o baie, fierbând În apă cu dârmoz, frunze de nuc și năjiță sau numai cu frunze de nuc. Bătătură : se scot de la o ceapă pielițele subțiri, iar partea cărnoasă se coace la foc mic, se
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
Farcin: cârtiță. Alcoolism: beție. VII. Boli de piele Polihidroză: asudarea mâinilor, asudarea picioarelor. Urticarie: blândă, spuzeală. Acnee: coșuri, funigei, zgăbunțe. Eczemă: bube dulci, zgaibe dulci. Impetigo: pecingine, cur de găină, rofii, spurcat, lișai. Zona Zoster. Herpes Zoster: foc viu. Herpes: arșiță, spuzeală. Furunculi: furnicei, bube, buboaie, zgaibe, imă, copturi, apostime. Scabie: râie, fudulie, boierie, răpănaș, corosta. Erizipel: brâncă, orbalț, roșață, foc viu, bubă neagră. Antrax. Pustulă malignă: dalac, cărbune, bășică rea, bubă rea, bubă neagră, armurar, talan, vrăjmașa, spurcat, pripit. Phtiriază
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
a doua silabă): amar, fierar, ghețar, olar, primar, răsar, bărbat, măsea, mărgea etc.; (c) cuvinte trisilabice: dactilice (cu accent pe antepenultima silabă) arie, albie, gratie, grație, sabie, lacrimă, flacără, marmură, papură, daună, gaură, arbore, margine, abure, fagure, foarfece, șoarece, aripă, arșiță; amfibrahe (cu accent pe penultima silabă) afară, aramă, această, atare, aproape, albastru, secară, bucată, fereastră, sprânceană, luceafăr, mioară, nepoată, vioară, cărare, căldare, văpaie, cetate, dreptate, cutare; anapeste (cu accent pe ultima silabă) aurar, armăsar, argintar, furnicar, împărat, turturea, guturai; (d
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
parfumul seducției, creat în 1979 de Jean-Paul Guerlain. Parfum cu o savoare orientală de fructe și flori - trandafirul și zambila, alături de floarea-pasiunii, lemn de santal și arome balsamice -, un parfum al feminității, care își degajă mireasma obsesivă mai ușor în arșița nopții. CAPITOLUL 5 PARFUMURILE ȘI RANDAMENTUL UMAN Tot mai mulți cercetători în domeniul parfumurilor au testat efectele acestora asupra sistemului nervos și a comportamentului diferitelor persoane, atât femei, cât și bărbați. S-a stabilit că la pătrunderea lor în organism
Aromaterapia, magia parfumului, cromoterapia şi meloterapia : terapii alternative by VIOLETA BIRO () [Corola-publishinghouse/Science/373_a_651]
-
este slab productiv, locuitorii făcând un efort substanțial în fiecare an pentru îngrășarea naturală a acestuia. ("...că aicea în sat se lucrează pământul acesta de munte, ori poate fără nici un rost.... ăăă...toată vara merg și lucră, stau acolo în arșița aia și toamna merg să cumpere porumb și grâu din piață. Pământul nostru e un pământ destul de sărac. Fânețele sunt la o distanță de 2-3 km, drumuri greu accesibile...deci oamenii trăiesc prin eforturi mari", O.I, 35 de ani
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
ocupație de timp liber aceasta fiind o importantă sursa de venit. "Sunt oameni destul de harnici, eu așa îi văd, că aicea în sat se lucrează pământul ăsta de multe ori fără rost...toată vara merg și lucră, stau acolo în arșița aia și toamna merg să cumpere porumb și grâu din piață. Pământul nostru este un pământ destul de sărac. Și ei totuși îl lucră cu niște eforturi enorme. Fânețele sunt la o distanță de 2-3 km, drumuri greu accesibile.. .deci trăiesc
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
romană venită dinspre vest și sud-vest, care contribuie la ridicarea economică și la întărirea gradului de valorificare a cadrului natural. Legătura dintre populația autohtonă și mediu se deduce și din frecvența mare a topicelor legate de aria pădurilor, ca runc, arșiță, curături, poiană etc. Din feudalism, așezările încep să fie atestate documentar. Condițiile Evului Mediu au contribuit la fărâmițarea așezărilor umane și la dese schimbări de vetre. Din categoria satelor vechi, din secolul XIV-XV, amintim: Runcul, Mădârjac, Scânteia, Strunga, Glodeni, Țibana
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
de aici”. Pe indicator mai scria că, pentru a umple pompa, era nevoie de toată apa din vas. Pete al nostru era Într-o mare Încurcătură. Pe de o parte, ar fi putut să bea apa și să-și astâmpere arșița. Totuși, dacă o făcea, cel care ar fi venit În urma lui nu ar mai fi putut să-și potolească setea. Pe de altă parte, dacă ar fi turnat lichidul În pompa aceea veche și ruginită și nu ar fi reușit
[Corola-publishinghouse/Science/1890_a_3215]
-
securizant ca lunca. Imensitatea, pustietatea Bărăganului deprimă pe poet: „Pe cea cîmpie lungă a cărei tristă zare Sub cer, În fund, departe, misterios dispare, Nici casă, nici pădure, nici rîu răcoritor, Nimic nu-nveselește pe bietul călător. Pustietatea goală sub arșița de soare În patru părți a lumei se-ntinde-ngrozitoare, Cu iarba-i mohorîtă, cu negrul ei pămînt, Cu-a sale mari vîrtejuri de colb ce zboară În vînt. De mii de ani În sînu-i dormind, zace ascunsă Singurătatea mută
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
sîrmoasă și, deasupra tuturor, o cumpănă de fîntînă ca gîtul unui struț, semn al unei precare fertilizări (umanizări) a pustiului. O. poetică, Încă modestă, se prefigurează aici: o poetică a carbonizării, o reverie a pustietății: „focul verii”, „pustietatea goală sub arșița de soare”, „iarba mohorîtă”, „mari vîrtej de colb”. PÎnă și singurătatea se mineralizează: „mută, sterilă, nepătrunsă”, ea zace ascunsă de mii de ani În pămînt. Este o singurătate geologică, pietrificată. După ce lasă imaginației materiale inițiativa În prima parte a poemului
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
interior. Un relief straniu al pustiului spiritual în care rătăcim cu toții. Existența prenatală htonică ce ființa a priori de magică atingere invocată de Eliade este reactivată de scriitorul Aurel Brumă cel puțin într-un dublu sens. Mai întâi prin Copilul Arșiței 58, un arhetip din prima noastră specie cosmică, telurică. Apoi prin acel misterios- ,,țipăt subțire al Dealului din nopțile fără de lună". El îi atrage irezistibil și-i captivează total pe oamenii locului. Bietele făpturi din noroaiele comunei Guguete ies noaptea
[Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
a dat ordin ca bătrînul nostru Sammy... Ă Samuel Enderby, acesta e numele corabiei mele, îi tăie vorba căpitanul ciung, adresîndu-se lui Ahab. Continuă, băiete! Ă ...a dat ordin ca bătrînul nostru Sammy să vireze spre nord, ca să scape de arșița cumplită de la Ecuator. Dar asta n-a ajutat la nimic, deși eu am făcut tot ce mi-a stat în putință - rămîneam nopți întregi lîngă dînsul, îi prescriam un regim foarte sever... Ă A, foarte sever! exclamă pacientul. Apoi, cu
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
fenomenele de aridizare din zonă se extind treptat în toată Câmpia Română. Aceste fenomene s-ar putea agrava, mai ales în situația în care, la nivel planetar, pentru următoarele perioade se estimează încălzirea progresivă a atmosferei, cu accentuarea fenomenului de arșiță și de diminuare a condițiilor de precipitații. 3. Situația pădurilor și perdelelor forestiere din zonă În zona de câmpie din județele Mehedinți, Dolj, Olt și Teleorman, puternic afectată de secetă în ultimele două decenii, ponderea suprafeței de pădure este de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/159656_a_160985]
-
3,0 Făurești 8,6 Sășcioara 10,1 ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── TOTAL VÂLCEA 65 comune 341 sate ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── VRANCEA Andreiașu de Jos Andreiașu de Jos 10,6 Fetig 8,5 Hotaru 7,9 Răchitașu 19,0 Andreiașu de Sus 10,1 Titila 11,1 Arșiță 1,9 Bârsești Topești 9,4 Bârsești 6,7 Biliești Biliești 52,1 Bălești Bălești 5,2 Bolotești Vitănești 5,0 Broșteni Broșteni 5,1 Pitulușa 17,5 Căpătanu 13,6 Boghești Bogheștii de Sus 14,7 Iugani 8,7
EUR-Lex () [Corola-website/Law/172771_a_174100]
-
ceai". După cum ușor se poate constata, un dar al regizorului este acela de-a contura un spectacol, în cîteva rînduri. Cuvintele au aici o încărcătură imagistică extraordinară! Au spațialitate! "Eroii nu știu să trăiască. Și undeva, în Africa, e o arșiță cumplită. Toaca bate și orele trec, toaca bate și orele vin. Această lume își conturează, surprinzător de firesc, sfîrșitul". Scrii cinci cuvinte și faci cu ele un spectacol clar, concis, tulburător. Nu este la-ndemîna oricui (mi-amintesc de Aureliu Manea
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
nu l-a născut nimeni. E-atît de strîmb, bietul de el, că te miri cum de nu se sinucide. Dar sinuciderea oricum nu intră în vederile lui. Nu știe ce-i. Așa că, de ani și ani, zilnic, pe ger, pe arșiță, se strecoară ca o caradașcă lovită spre trotuarele din zona Halei, trece-ntîi pe la birtulețul vînăt din colț, își umple ploscuța cu ceva de culoarea mercurului, se rostogolește-napoi pe tortuar, s-așază, își socate din mînecă mîna ciungă o cioată
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
a) producția bruta la unitatea de suprafață, umiditatea boabelor, iar după efectuarea analizei variantei producția relativa și semnificația diferențelor; ... b) însușiri fiziologice ca rezistența la iernare, capacitatea de regenerare în primăvară, rezistența la temperaturi scăzute, rezistența la cădere, frângere, seceta, arșiță, scuturare, la boli și dăunători și perioada de vegetație. ... (2) În scopul caracterizării cât mai complete a soiurilor aflate în examinare, în laboratoarele ISTIS sau în alte laboratoare de specialitate recunoscute se efectuează analize chimice pentru determinarea conținutului în principii
EUR-Lex () [Corola-website/Law/180024_a_181353]
-
insuportabile totul în jur, așa încât aveai senzația că te topești. Niciun zgomot nu se împotrivea căldurii toride. Pădurea cu copacii uriași stătea aplecată.În acest univers torid, urletul unei căprioare sfredeli depărtarea. Nu mi venea a crede că-n această arșiță o vietate mai poate totuși grăi. Cu pași repezi, mă apropiam de inima pădurii, iar zgomotul părea să se stingă treptat. O adiere de vânt ce dădu crengile tufișului laoparte, îmi dezvălui blănița moale, mătăsoasă a unei căprioare. O capcană
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
cu trăsătura [+ Personal]: Se doarme greu când ești îngrijorat, Se aleargă prea repede, Din cauza valurilor, se înoată greu etc. − privesc și clasa ergativelor nonreflexive cu subiect personal (Se moare din ignoranță, Se suferă mult în spitale 9, În zilele de arșiță se transpiră mult), așa cum se arată în GALR II: 146. În ceea ce privește reflexivul, Pană Dindelegan 2008e [2005e]: 164/161 în GALR II se arată că există verbe ergative și eventive cu reflexiv obligatoriu: Carnea se arde/se rumenește/se scumpește/se
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
calcar: Vârful Rarău (1651m), Pietrele Doamnei (1634 m), Piatra Zimbrului (1627 m), Piatra Șoimului (1470 m) și Colții Tihăraei spre Vest; Popii (Popchii) Rarăului (1628 m) aproximativ în centrul p platoului; spre Est și Sud-Vest, Vârful Todirescu (1487 m) și Arșița Rea (1324 m). Microrelieful abruptului are un aspect ruiniform cu turnuri și piramide, clențuri, pereți și ho hornuri verticale. Masivul Rarău se integrează în peisajul Bucovinei printr-un relief semeț, generat pe seama dolomitelor și a insulelor de calcar tithonic, din
Zburătorii din amurg by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/91630_a_92914]
-
M. publică din 1947, când îi apar primele scrieri în revista „Octombrie”, iar editorial debutează în 1956, cu volumul Meleag nesupus, despre cel de-al doilea război mondial. Tematica aceasta o va preocupa și mai târziu, în povestirile Zile de arșiță (1966) și Tăcere și strigăt (1977). Tendința de a sparge clișeele și de a introduce soluții artistice proaspete este proprie și romanelor Cântecul își face cale (1961), unde, în dorința de a evita discursivitatea, autoarea imprimă discursului epic un elan
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287970_a_289299]
-
de dumitriță (1967). Publicistica și-a adunat-o în volumul Pașii vremii (1975). SCRIERI: Meleag nesupus, Chișinău, 1956; Prietenii mei, Chișinău, 1959; Cântecul își face cale, Chișinău, 1961; Zi de vară până-n seară, Chișinău, 1962; Revedere, Chișinău, 1964; Zile de arșiță, Chișinău, 1966; Taina vechiului conac, Chișinău, 1966; Flori de dumitriță, Chișinău, 1967; Cumpăna, Chișinău, 1970; Tăcere și strigăt. Zile de arșiță. Taina vechiului conac, Chișinău, 1972; Pașii vremii, Chișinău, 1975; Cumpăna. Cântecul își face cale, Chișinău, 1976; Tăcere și strigăt
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287970_a_289299]
-
1959; Cântecul își face cale, Chișinău, 1961; Zi de vară până-n seară, Chișinău, 1962; Revedere, Chișinău, 1964; Zile de arșiță, Chișinău, 1966; Taina vechiului conac, Chișinău, 1966; Flori de dumitriță, Chișinău, 1967; Cumpăna, Chișinău, 1970; Tăcere și strigăt. Zile de arșiță. Taina vechiului conac, Chișinău, 1972; Pașii vremii, Chișinău, 1975; Cumpăna. Cântecul își face cale, Chișinău, 1976; Tăcere și strigăt, Chișinău, 1977; Vârsta de argint, Chișinău, 1979; Scrieri alese, I-II, pref. Mihai Cimpoi, Chișinău, 1984; Recviem pentru Maria, Chișinău, 1986
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287970_a_289299]
-
Va crea Domnul pretutindeni pe muntele Sionului și pește locurile de adunare un nor în timpul zilei și fum și sclipire de văpăi de foc în timpul nopții, căci, peste toate, slavă va fi un acoperământ și un cort că umbrar împotriva arșiței ziua și ca adăpost și apărare de vijelie și de ploaie.” (Is 4,5-6) (t.n.) Partea a doua a Cărții lui Isaia vorbește în termeni similari despre revelarea slavei lui YHWH (40,5) și despre revelarea „brațului” lui (53
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
urmuzieni: "Cea mai mare plăcere a lui Algazy în afară de obișnuitele ocupații la prăvălie este să se înhame de bunăvoie la o roabă și urmat cam la doi metri de coasociatul său Grummer să alerge, în goana mare, prin praf și arșița soarelui, străbătând comunele rurale, în scopul unic de a aduna cârpe vechi, tinichele de untdelemn găurite și în special arșice, pe cari apoi le mănâncă împreună, după miezul nopții, în tăcerea cea mai sinistră..."113. În concluzie, și pe dimensiunea
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]