2,792 matches
-
cu lumea noastră, lume în care Timpul era prizonier al Metaforei. Vara s-a sfărâmat și ca un puzzle piesele ei s-au împrăștiat. Deasupra întinderii domnea liniștea acelei clipe. Fulgi de cristal au început a perdelui văzduhul, frunze de aramă acopereau pământul, iar florile parfumate pecetluiau poteca ce ducea către un univers greu de mister, universul lui „A fost odată...”. Cum pășeam stingheră pe pământul umed m-au îmbrățișat întrebări neînțelese și ajungând la poarta „celui dintâi vis al anului
Antologie: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a. In: ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
de armă și mâner, arăta ca o adevărată mitralieră, făcuse rost și de o curea cu care și-o atârna de gât, avea un buzdugan la cingătoare făcut dintr-o halteră, pe antebrațe cele două apărătoare bătute-n ținte de aramă îi ajungeau până la coate, pe lângă buzdugan mai atârnându-i la șold și un ditamai cuțit cu mâner negru, eu până atunci nu mai văzusem așa ceva, arăta foarte războinic, ajungând lângă cască, și-a desprins plosca de la cingătoare și a turnat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2148_a_3473]
-
aceasta se transformase să-i devină soție. Îi căzu la piept de parcă nu l-ar fi văzut chiar În ajun și-l trase după ea În cabina mare, lambrisată cu lemn de mahon, care strălucea blînd În lumina aplicelor din aramă. Dacă ar fi fost după ea, n-ar mai fi ajuns În veci la cabina dublă. Dar lui Christian Îi plăcea să nu se grăbească. Îi plăcea s-o privească. S-o simtă. S-o amușine. Spunea că era preludiul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
eu ezit să-l condamn fără drept de apel pe Eliade pentru trecutul său legionar, fiindcă adeziunea sa reprobabilă a avut loc Înainte ca Garda de Fier să-și dea adevărata măsură. Dar Îl condamn totuși, fiindcă organizația Își dăduse arama pe față, inclusiv prin asasinate odioase. Când spun că ezit să-l condamn fără drept de apel, nu spun că Îl absolv. Am În vedere doar contextul istoric și identitatea lui Eliade din anii 1930-1940: tânărul universitar, publicist și prozator
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
erau numerotate: unu, doi, trei, patru... Înaintam pe hol, în lumina albă care venea de nicăieri și am văzut lângă un perete o masă pe care erau două sticluțe cu lichid colorat și trei chei: una de argint, una de aramă și una de aur. Am luat cheile și am început să caut ușile pe care trebuiau să le deschidă. Cheia de argint se potrivea la o ușă pe care scria mare „M”. Înăuntru era o grădină fermecată, toată în alb
Poveste la gura sobei. In: ANTOLOGIE:poezie by Sabina Turcu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/246_a_696]
-
de argint se potrivea la o ușă pe care scria mare „M”. Înăuntru era o grădină fermecată, toată în alb și negru. Florile erau mari și albe, iar trunchiurile negre ale copacilor se conturau frumos sub crengile argintii. Cheia de aramă se potrivea la ușa pe care era desenată litera „A”. Când am deschis-o, am zărit cu uimire o mulțime de cuști goale, ruginite, unele peste altele, iar pe două dintre ele se mai zăreau încă etichetele de la Zoo. Cu
Poveste la gura sobei. In: ANTOLOGIE:poezie by Sabina Turcu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/246_a_696]
-
Trif, clasa a VII-a Școala Gimnazială „Gheorghe Lazăr” Zalău județul Sălaj profesor coordonator Iacob Diana Toamna își așterne covorul de frunze ruginii peste lume și zilele cenușii îndeamnă la visare. De departe răsună pădurea, ca un clopot vechi, de aramă și lanurile de porumb îi răspund cu un foșnet subțire și dulce, răspândind miros de bucate proaspete. Într-o astfel de zi, bunicul meu, care nu este chiar un bunic deoarece nu are barbă albă și lungă și nici nu
Luminătorii neamului. In: ANTOLOGIE:poezie by Tudor-Alexandru Trif () [Corola-publishinghouse/Imaginative/246_a_695]
-
slăbeau o clipă, îl potopeau ca un tăvălug...purtându-l numai la Vasilica... Era demult, demult... într-o zi de toamnă, iși aminti bătrânul Iorgu, înainte de Sf. Cuvioasă Parascheva... Seara se lăsase răcoroasă. Copacii, din care se scuturaseră aproape întreaga aramă a frunzelor, sunau uscat la fiecare adiere de vânt. Iorgu, foarte tânăr pe atunci, stătea culcat pe spate, cu tristețea și singurătatea lui, și aștepta, aștepta și nu știa ce. Când, o bătaie în ușă îl făcu să tresară și
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
dovezi materiale autohtone (menționate pe situri în tabel): unelte casnice din os și lut (străpungătoare, fusaiole decorate și nedecorate, greutăți de lut - pl. XIV), unelte meșteșugărești-arme din metal (dăltițe, împungător-pilă, scoabă, amnar, cuțite, vârf de săgeată și un fragment din aramă de la un petic de cazan - pl. XV), obiecte de port din os și metal (pandantiv os, fragmente de la aplice, o placă de cataramă bizantină cu decor, două ace, un pandantiv de harnașament și un ac de la o fibulă - pl. XVI
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
unelte de os și metal: străpungătoare os (5), cuțite (4), dăltițe (2), ace fier (2), câte un exemplar din următoarele obiecte: amnar, împungător-pilă, scoabă, vârf de săgeată (fier) și un obiect de măcinat cereale (cuarțit). c) obiecte de port din aramă, bronz, fier și os: aplice (2), fibule (2) și câte o cataramă și un pandantiv din os. d)obiecte diverse din lut, piatră și bronz: fusaiole de lut (12), cute (4), greutăți din lut (2), tipare piatră (2) și câte
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
cu oseminte masculine (7). Fuseseră depuse vase ceramice, modelate la mână și la roată, decorate cu linii orizontale sau vălurite, arme (cuțite, pumnale, vârfuri de săgeți), obiecte de podoabă (cercei, inele de metal sau din os, brățări, pandantive din bronz, aramă și argint, mărgele din piatră ori din sticlă multicoloră) și vestimentare (catarame și nasturi globulari). Obiectele casnice (amnare, cute, ace, cârlige, fusaiole) încheie gama diversității inventarului funerar din cimitirul de la Brănești. Potrivit trăsăturilor antropologice și a similitudinilor cu alte necropole
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
întâlnită în majoritatea cazurilor, morții fiind așezați pe spate, uneori întinși pe împletituri vegetale, de nuiele (Bârlad-Parc), cu mâinile pe lângă corp. Excepție de la regulă face mormântul de la Pogonești, unde resturi osteologice umane s-au găsit depuse într-un cazan de aramă (deformat de presiunea pământului), lucrat prin batere și nituire (pl. LXXVI/1a, b), împreună cu alte obiecte (o zăbală din fier și două aplice din foițe de aur, ornamentate cu motive geometrice, obținute prin presare - pl. LXXI/7, 8; LXXIII/2a
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
și patru aplice) sau de podoabă (cinci pandantive globulare și patru verigi de la cercei de tâmplă). Pe lângă aceste piese s-au mai găsit și obiecte diverse, necesare efectuării diferitelor operațiuni zilnice: un amnar, un nucleu de silex, un cazan de aramă, fragmente din os sau din metal, ultimele din componența arcurilor și a unei găleți din lemn (pl. LXXI-LXXVI). Diversitatea și analogiile acestui material funerar denotă încadrarea cronologică a necropolei și mormintelor izolate (creștine și păgâne) în secolele X-XI. Singura excepție
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
altă ordine de idei, moneda măruntă din bronz, care circula în mod curent în Imperiul Bizantin, a fost întrebuințată și de locuitorii provinciilor nord-dunărene, pentru operații de schimb, ea neavând valoare intrinsecă. Spre deosebire de aceste regiuni, în spațiul pruto-nistrean, moneda de aramă bizantină a cunoscut cea mai largă circulație (reprezintă 69% din totalul emisiunilor izolate), pentru secolele V-XII, iar tezaurele monetare (în număr de șase) conțineau circa 600 de monede. Moneda din bronz, cel mai frecvent descoperită izolat, s-a găsit
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
din două vergele (pl. LXXIII/2a, 2b). Asemănări cu acest exemplar, îndeosebi în privința tijei, găsim la Șabalat - Sadovoe (Bălți, Basarabia), Subbotița (Serbia), Przemyśl (Polonia), Babič (Croația), Kamenka (Ucraina) și Tiszabezdéd (Ungaria). Foarte rare, în inventarele mormintelor turanice, sunt vasele de aramă, precum cel de la Pogonești (pl. LXXVI/1a, b), care reprezintă un unicat. Diferit de căldările din lut și specific secolelor IX-XIII, acesta prezintă similarități cu un cazan din tezaurul de la Plopu - Prahova. Dintre piesele de podoabă se remarcă pandantivele-clopoței, piriforme
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
Vaslui, exceptând emisiunea de la Salcia-Umbrărești (Galați), iar din punct de vedere al cronologiei, cele mai multe corespund secolelor X-XI. Spre deosebire de arealul bazinului, unde ca însemn pecuniar s-a folosit moneda din bronz, în spațiul pruto-nistrean descoperirile numismatice denotă faptul că moneda din aramă a fost intens utilizată, reprezentând circa 69% din totalul emisiunilor izolate. În cazul tezaurelor, cele șase de pe teritoriul pruto-nistrean însumează aproximativ 600 de emisiuni și sunt de circa patru ori mai multe decât cele două tezaure din bazin. Alături de monede
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
implicit nu există trimitere la planșă). 145. Pogonești (comuna Pogonești), județul Vaslui a) Marginea de nord-est a satului: în 1970, cu prilejul unor lucrări agricole, pe panta cu vie a cetățeanului V. Nistor, s-a descoperit întâmplător un cazan din aramă, obținut prin batere și nituire, însă deformat datorită presiunii pământului și care conținea posibile resturi de oseminte umane (?), o zăbală din fier având la extremități două verigi sub forma literei D, precum și două aplice, lucrate din foițe de aur, decorate
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
întregul material a fost încadrat în secolele X-XI. Cercetare V. Palade, 1959; V. Palade și D. Gh. Teodor, 1970. Materialul se află în colecția Muzeului „Vasile Pârvan” Bârlad (zăbala cu verigile în forma literei D - nr. inv. 25295; cazanul de aramă - nr. inv. 5311). Bibliografie: Spinei 1974, p. 400, 407; Teodor 1978c, p. 108; Spinei 1985, p. 115; 199 (fig. 27/7, 8), 202 (fig. 30/7); 221 (fig. 49/1, 2, 5-6); Teodor 1997c, p. 130. 146. Umbrărești (comuna Umbrărești
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
bizară, ceva Îmi spunea că trebuie să plec, ceva mă oprea s-o fac, anulându-mi cumva voința. Ne-am așezat pe bancă și bătrâna a scos din traistă un crucifix. N-am văzut un altul mai frumos. Era din aramă bătură cu ciocanul, o tehnică veche, folosită de țiganii aurari. Răstignitul avea o expresivitate remarcabilă. Țiganca mi-a spus că-mi va dezvălui viitorul de pe crucifix, dar că trebuie să plătesc că altfel ele pierd darul ghicitului. De fapt, numai
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
calitate, în culori dulci de otavă, o acoperea. Peretele din fund era învelit într-un vast cașmir de care atârnau arme vechi: iatagane, pistoale cu mânere sidefate, o tolbă cu săgeți exotice. Pe o măsuță turcească, o mare tipsie de aramă ținea în mijloc un ibric oriental. Din tavan, deasupra sofalei, în dreptul marginii ei exterioare, atârnau nenumărate candele de argint de mărimi deosebite. Câteva scaune în X, încrustate cu sidef, erau risipite de-a lungul pereților pe care atârnau câteva mici
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
întinderea avea înfățișarea unui smârc, cu deosebirea că adevăratul heleșteu era mai întunecos și lucios. Smocurile rare de buruieni înfipte ca niște gheare întoarse în sus semănau cu ierburile din iconografia bizantină. Și, ca și acolo, un soare uriaș de aramă se lăsa înroșit pe zare. Priveliștea era sinistră și grandioasă. În apropierea heleșteului, pământul începu să se înnoroieze și să se crape în câteva mici râpe. Apa se întindea neagră, liniștită, sprijinindu-se în fund pe un pâlc de sălcii
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
crescîndu-și copiii cu guvernantă. Însă copiii nu se rușinau să vină la Agripina, unde de altfel părinții îi obligau să facă măcar o vizită anuală. Fetele râdeau și mâncau năut, amestecat cu alune, dintr-un fel de grea cupă de aramă. - Ce faci, Lili, ce mai faci, Lucia, ce faci, Lica? întrebăfamiliar, făcând semn cu mâna, Stînică, satisfăcut. - Bine, unchiule! Dar dumneata n-ai mai venit pe la noi. - Nu pot, dragă, se posomorî Stănică, viața mea trece prinmomente decisive. Ori, ori
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
și de broderii grele. Rafturile erau pline cu vase, pahare, ustensile de bucătărie chiar, cărora însă vechimea lor și materialul le dădeau aerul unor obiecte de lux sau cel puțin de muzeu. Într-adevăr, cratițele erau niște tingiri mari de aramă, cu capace conice ca niște scuturi. Numeroase tăvi de aramă, puse una într-alta, în ordinea mărimii, ibrice, căni, bizare piulițe, toate de aramă sau alamă, făceau din raft o vitrină de muzeu. Erau acolo, așezate în vrafuri, farfurii cu
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
ustensile de bucătărie chiar, cărora însă vechimea lor și materialul le dădeau aerul unor obiecte de lux sau cel puțin de muzeu. Într-adevăr, cratițele erau niște tingiri mari de aramă, cu capace conice ca niște scuturi. Numeroase tăvi de aramă, puse una într-alta, în ordinea mărimii, ibrice, căni, bizare piulițe, toate de aramă sau alamă, făceau din raft o vitrină de muzeu. Erau acolo, așezate în vrafuri, farfurii cu fine desene negre în tuș, semănând cu niște litografii. O
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
obiecte de lux sau cel puțin de muzeu. Într-adevăr, cratițele erau niște tingiri mari de aramă, cu capace conice ca niște scuturi. Numeroase tăvi de aramă, puse una într-alta, în ordinea mărimii, ibrice, căni, bizare piulițe, toate de aramă sau alamă, făceau din raft o vitrină de muzeu. Erau acolo, așezate în vrafuri, farfurii cu fine desene negre în tuș, semănând cu niște litografii. O serie înfățișa un soi de păuni zburători, amestecîndu-se cu fluturii în foile unor trandafiri
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]