23,942 matches
-
de la Manama a emis pretenții în mod constant asupra orașului Al-Zubarah (situat pe coasta nord-vestică a Qatarului), aflat până în 1937 sub stăpânirea familiei domnitoare al-Khalifa din Bahrain, originară din acest oraș qatarez. Toate cele trei dispute au fost soluționate prin arbitrajul Curții Internaționale de Justiție de la Haga în 2001, care a hotărât menținerea insulelor Hawar și Qit’at Jaradah sub suveranitatea Bahrainului, iar a insulelor Janan și a orașului Zubarah în posesia Qatarului, fapt ce nu a eliminat starea de tensiune
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
condominium asupra Sudanului. Yemen - Eritrea - fără a avea frontieră terestră comună, ci doar proximitate maritimă, cele două state au avut un scurt conflict în 1996 generat de competiția asupra insulelor Hanish din Marea Roșie, stăpânite de Yemen și revendicate de Eritrea. Arbitrajul Curții Internaționale de Justiție de la Haga a acordat în 1998 Yemenului dreptul de posesiune asupra celei mai mari părți a arhipelagului, iar Eritrea a primit insulele periferice din sud vestul arhipelagului, decizie acceptată de ambele părți. Libia - Sudan - relațiile conflictuale
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
de 912 km. este unul dintre cele mai „fierbinți” arii frontaliere africane de la periferia lumii arabofone. Începând din 1995 problema delimitării frontierei în regiunile Badme, Bure și Tsorona-Zalambessa s-a acutizat, generând între 1998-2000 un sângeros război. Hotărârea Curții de Arbitraj de la Haga din 2002 privind delimitarea frontierei a fost acceptată de ambele părți, dar nefinalizată în totalitate pe teren nici până în prezent. Sudan - Etiopia - “permeabila” frontieră comună de 1.606 km. prin care pătrund dintr-un sens în altul membrii
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
lei • Nicolae Titulescu, Walter M. Bacon, 320 pag., 52.000 lei • O istorie a istoriografiei române, Frederick Kellogg, 192 pag., 25.000 lei • România în secolul al XX-lea, Stephen Fischer-Galați, 42.000 lei Colecția ISTORIE ȘI DIPLOMAȚIE • Al doilea arbitraj de la Viena, Cornel Grad, 256 pag., 64.000 lei • Chestiunea Dunării, Nicolae Iorga, 332 pag., 80.000 lei • La capăt de drum, Marcel Petrișor, 206 pag., 35.000 lei • Ocazia pierdută, Alexandru Cretzianu, 294 pag., 38.000 lei • Pactul Ribbentrop-Molotov
Europa comuniştilor by José Gotovitch, Pascal Delwit, Jean-Michel De Waele () [Corola-publishinghouse/Science/1433_a_2675]
-
Națiunilor 7. Au fost mai multe motive oficiale ale acestui refuz, date publicității de către Statele Unite ale Americii. În primul rând se spunea că americanii nu-și pot asuma obligația de a apăra integritatea teritorială a altor state, de a supune arbitrajului sau deciziilor luate la Geneva, politica lor, decât cele adoptate prin legile și prin voința statelor americane . Statele Unite ale Americii cereau introducerea în Pactul Ligii Națiunilor, a “Doctrinei Monroe“, precum și a prevederii potrivit căreia americanii vor avea posibilitatea de a
Titulescu și Liga Naţiunilor Trei momente semnificative by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1670_a_2912]
-
în care se stipula obligația membrilor ei “să respecte și să apere, împotriva oricărei agresiuni exterioare, integritatea teritorială și independența politică existentă a tuturor statelor membre.” . Conform Pactului Societății Națiunilor, mijloacele și procedeele care trebuiau folosite în cazul conflictelor, erau: arbitrajul; respectarea unui termen de 3 luni după darea sentinței sau întocmirea raportului de către Consiliu; ruperea legăturilor comerciale și financiare cu statul agresor; aplicarea unor sancțiuni economice și financiare, Consiliul putând stabili, de asemenea și sancțiuni militare, în urma votului unanim al
Titulescu și Liga Naţiunilor Trei momente semnificative by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1670_a_2912]
-
nu voia “ca un arbitru să poată decide că ceea ce țăranul posedă, nu posedă cu titlu definitiv și că aest țăran are de restituit mâine o parte a pământului pe care-l posedă astăzi”. Refuzul guvernului român de a admite arbitrajul Curții Permanente de Justiție Internațională a determinat Consiliul Ligii Națiunilor să convingă cele două părți să recurgă la soluția negocierilor directe. În ziua de 27 mai 1923, delegații guvernului horthyst, contele Emerick de Csaki și Ladislau Gajzagő și delegatul României
Titulescu și Liga Naţiunilor Trei momente semnificative by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1670_a_2912]
-
diferendul având un caracter pur politic nu poate fi dezbătut și rezolvat decât de Consiliul Ligii Națiunilor, fapt pe care contele Appony l-a constatat, susținând că singurul organ care are dreptul să interpreteze legislația internațională este Curtea internațională de arbitraj. Cu acest prilej, Nicolae Titulescu, care “era totdeauna în căutarea unor formule ce puteau să devină lozinci îndrumătoare” vizând inconsecvența contelui Appony privind competența Consiliului Ligii Națiunilor, l-a întrebat necruțător: “De ce Consiliul nu poate face în 1927 ceea ce putea
Titulescu și Liga Naţiunilor Trei momente semnificative by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1670_a_2912]
-
adoptarea unor măsuri foarte importante. S-a semnat o convenție pentru ajutorarea financiară a statelor membre, convenție la care au aderat 28 de state. Au fost aleși noi judecători ai Curții Permanente de Justiție Internațională și au fost acceptate clauzele arbitrajului obligatoriu de către marea majoritate a statelor membre, printre care și România. S-a stabilit data convocării Comisiei pregătitoare a Conferinței dezarmării. S-a reorganizat Secretariatul general de la Geneva. S-a hotărât convocarea Conferinței generale pentru limitarea fabricării stupefiantelor. S-au
Titulescu și Liga Naţiunilor Trei momente semnificative by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1670_a_2912]
-
rândul marilor puteri; Anglia a refuzat să-l semneze deoarece se temea ca flota sa să nu fie pusă la dispoziția Societății Națiunilor. “Protocolul de la Geneva” prevedea sancțiuni financiare, economice și militare împotriva statului care nu s-ar fi conformat arbitrajului; în acest fel acest document completa Pactul Societății Națiunilor. La 27 august 1928 a fost semnat, între Franța și Statele Unite ale Americii, la Paris, un alt document: Pactul Briand - Kellogg. În total, reprezentanții a 63 de state au semnat acest
Titulescu și Liga Naţiunilor Trei momente semnificative by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1670_a_2912]
-
IAR ACEASTĂ POSIBILITATE SE REALIZEAZĂ ÎN MĂSURA ÎN CARE DECIZIA A FOST DETERMINATĂ DE ENERGIA SUBLIMANTĂ, ADICĂ, DE ELANUL DE ARMONIZARE. VOINȚA LIBERĂ ESTE DETERMINAREA ESENȚIALĂ, AUTODETERMINAREA CARE TINDE SPRE ARMONIE ȘI SPRE BUCURIA OFERITĂ DE EA. Sentimentul de libertate nedeterminată sentimentul liberului arbitraj este o iluzie, produs eronat al unei abstracții teoretice făcute în privința singurei realități psihice, adică a deliberării intim motivante. Abstracția teoretică ignorarea deliberării care a precedat luarea deciziei intervine ulterior, atunci cînd sciziunea internă, conflictul de motive se află într-
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
pe temeiuri religioase sau de altă natură, sau dacă pacientul este minor sau irecuperabil, iar părinții sau reprezentantul legal refuză tratamentul. În afară de acest efort însă, medicul nu-și poate continua activitatea decât în prezența unei decizii a unei comisii de arbitraj de specialitate (conform art. 17 din Legea drepturilor pacientului nr. 46/2003), dacă lipsește consimțământul pacientului. Literatura de specialitate 1 precizează chiar solicitarea unor hotărâri judecătorești în acest sens, în funcție de specificul legislației altor state. Nu puține sunt acele situații când
MALPRAXISUL MEDICAL by RALUCA MIHAELA SIMION () [Corola-publishinghouse/Science/1374_a_2741]
-
părții vătămate de către asigurator, și eventual de către cadrul medical vinovat, în absența unui veritabil litigiu în instanță? și dacă da, în ce condiții poate avea loc această procedură? Are în vedere legiuitorul aplicarea unor prevederi legale în sensul medierii sau arbitrajului, cu specific medical? și ce se întâmplă dacă partea vătămată/reprezentantul său legal/ succesorii săi obțin compensarea prejudiciului și abia apoi încalcă mult râvnita confidențialitate? La fel, până la concurența căror sume urmează să poată fi acoperite prejudiciile produse? 2) în
MALPRAXISUL MEDICAL by RALUCA MIHAELA SIMION () [Corola-publishinghouse/Science/1374_a_2741]
-
ajungând să înțeleagă mai bine mecanismul soluționării diferendului și să ia, de multe ori, decizia de a renunța la instanță și de a apela, pe cale de consecință, la o variantă mai puțin brutală, îndelungată și costisitoare. Între acestea: concilierea, medierea, arbitrajul și, deseori, cel puțin ca etapă premergătoare a înaintării dosarului către instanță și în speranța evitării unei atare etape - revizuirea dosarului de către o comisie specializată de medici și juriști. Fiecare posibilitate prezintă particularități și efecte proprii, precum și posibilitatea participării unor
MALPRAXISUL MEDICAL by RALUCA MIHAELA SIMION () [Corola-publishinghouse/Science/1374_a_2741]
-
trebuie să depună o taxă care să acopere costurile apărării ocazionate de litigiu în ipoteza în care instanța competentă, la rândul său, va pronunța o astfel de soluție 1. și doctrina europeană 2 invocă atât concilierea, cât și medierea sau arbitrajul drept căi alternative de soluționare a conflictelor ocazionate de prestarea deficientă a serviciilor medicale. Aceste alternative extrajudiciare sunt văzute nu numai ca variante mai puțin traumatizante pentru medici, dar și mai avantajoase și utile pentru cei prejudiciați; față de rigiditatea și
MALPRAXISUL MEDICAL by RALUCA MIHAELA SIMION () [Corola-publishinghouse/Science/1374_a_2741]
-
dus la evitarea continuării încercărilor de a soluționa reciproc avantajos conflictele și în instanță. Variantele care prezintă cea mai mare siguranță, garanția legalității precum și, în consecință, posibilitatea de a valorifica eficient înțelegerea părților, se consideră a fi concilierea, medierea și arbitrajul, considerate proceduri parajudiciare atât pentru faptul că dețin o bază legală a practicii, cât și norme definite de funcționare. Concilierea constă în încercarea de a crea un consens, un echilibru între interesele părților în cauză, prin explicarea, prin intermediul persoanelor sau
MALPRAXISUL MEDICAL by RALUCA MIHAELA SIMION () [Corola-publishinghouse/Science/1374_a_2741]
-
succes deosebit și fără a se impune ca procedură preferată a părților confruntate cu iminența unui litigiu în temeiul malpraxisului medical, concilierea apare însă, în majoritatea sistemelor juridice în care operează asemenea modalități alternative de soluționare, ca etapă obligatorie înaintea arbitrajului. De asemenea, dacă părțile se înțeleg asupra întinderii prejudiciului și asupra modalităților efective de despăgubire, convenția încheiată ca rezultat al concilierii are valoarea unui document autentic, public și solemn. Împotriva unei astfel de convenții se poate înainta în instanță o
MALPRAXISUL MEDICAL by RALUCA MIHAELA SIMION () [Corola-publishinghouse/Science/1374_a_2741]
-
ivite între părți nu impune vreo obligație a acestora de a executa respectivul acord. Tocmai aceste aspecte diferențiază substanțial medierea de celelalte modalități extrajudiciare de soluționare a conflictelor, întrucât în cadrul concilierii, acordul poate fi propus de către consilier, iar în varianta arbitrajului, convenția are forță obligatorie, este executorie. În mediul sanitar, se preferă ca mediatori persoane familiarizate deja cu condițiile de prestare a serviciilor medicale și care cunosc, în principiu, eventualele argumente și puncte de vedere ale celor implicați, tocmai pentru a
MALPRAXISUL MEDICAL by RALUCA MIHAELA SIMION () [Corola-publishinghouse/Science/1374_a_2741]
-
procedură de ansamblu, depind mai puțin de trasarea unui cadru legal și mai mult de felul în care aceasta este percepută în plan social, de mediul cultural și de gradul în care o anumită societate este dispusă să o accepte. Arbitrajul sanitar, efectuat în cadrul tribunalelor arbitrale sanitare, este văzut ca instituție juridică prin care două sau mai multe persoane, dintre care cel puțin un cadru medical, soluționează conflictul rezultat ca urmare a prestării de servicii medicale, după o procedură legală prestabilită
MALPRAXISUL MEDICAL by RALUCA MIHAELA SIMION () [Corola-publishinghouse/Science/1374_a_2741]
-
servicii medicale, după o procedură legală prestabilită, prin intermediul arbitrilor desemnați în mod voluntar de către părți și la a căror decizie acestea înțeleg să se supună, fie aceasta adoptată conform normelor juridice sau în echitate. Ca procedură de soluționare a litigiilor, arbitrajul sanitar presupune restabilirea și asigurarea echilibrului relației medic-pacient, fără a apela la forța de constrângere a statului, și reprezintă un evident progres atât pe plan juridic, cât și social; de asemenea, pacientul ajunge să înțeleagă că medicul în cauză nu
MALPRAXISUL MEDICAL by RALUCA MIHAELA SIMION () [Corola-publishinghouse/Science/1374_a_2741]
-
dorit, ambele părți pot colabora în vederea stabilirii modalității optime de soluționare a neînțelegerilor ivite, prin compensarea rezonabilă a prejudiciului suferit, și fără expunerea publică, stânjenitoare sau chiar traumatizantă uneori, cu efecte grave asupra carierei profesionistului. Ca natură juridică, doctrina prezintă arbitrajul - și în mod particular arbitrajul medical - ca instituție complexă, cu bază atât contractuală cât și jurisdicțională, întrucât pe parcursul procedurilor este evidențiată atât voința părților, care se reflectă în clauzele contractului supus dezbaterilor și în convenția arbitrală, cât și puterea de
MALPRAXISUL MEDICAL by RALUCA MIHAELA SIMION () [Corola-publishinghouse/Science/1374_a_2741]
-
în vederea stabilirii modalității optime de soluționare a neînțelegerilor ivite, prin compensarea rezonabilă a prejudiciului suferit, și fără expunerea publică, stânjenitoare sau chiar traumatizantă uneori, cu efecte grave asupra carierei profesionistului. Ca natură juridică, doctrina prezintă arbitrajul - și în mod particular arbitrajul medical - ca instituție complexă, cu bază atât contractuală cât și jurisdicțională, întrucât pe parcursul procedurilor este evidențiată atât voința părților, care se reflectă în clauzele contractului supus dezbaterilor și în convenția arbitrală, cât și puterea de decizie a arbitrilor precum și puterea
MALPRAXISUL MEDICAL by RALUCA MIHAELA SIMION () [Corola-publishinghouse/Science/1374_a_2741]
-
contractului supus dezbaterilor și în convenția arbitrală, cât și puterea de decizie a arbitrilor precum și puterea de lucru judecat a soluției adoptate de către aceștia, aspecte care nu se mai bazează însă pe voința părților, ci pe prevederile legii. Între avantajele arbitrajului, sunt reținute atât posibilitatea de a evita un proces penal, ipostază care sperie teribil, de fiecare dată, profesioniștii, dar și gradul ridicat de discreție și confidențialitate al procedurilor arbitrale, formalismul minim, flexibilitatea, celeritatea, posibilitatea că părțile să fixeze etapele propriu-zise
MALPRAXISUL MEDICAL by RALUCA MIHAELA SIMION () [Corola-publishinghouse/Science/1374_a_2741]
-
dimpotrivă, și au în vedere facilitarea accesului la justiție și prevenirea aglomerării excesive a instanțelor, în special în cauzele orientate pe dreptul familiei, pe drept penal, civil sau chiar în litigiile între autoritățile aministrative și persoane fizice. și concilierea și arbitrajul sunt încurajate deopotrivă. Datele recente arată astfel că doar Franța, Germania și Marea Britanie folosesc „tehnici de mediere“2 în încercarea de soluționare a litigiilor pe malpraxis medical. țările Scandinave au un procent scăzut de astfel de litigii în instanță întrucât
MALPRAXISUL MEDICAL by RALUCA MIHAELA SIMION () [Corola-publishinghouse/Science/1374_a_2741]
-
legea specială privind reforma în domeniul sănătății nu face nici un fel de referiri, însă prevederile de drept comun în materie - respectiv Legea nr. 192/2006 privind medierea și organizarea profesiei de mediator, precum și prevederile Codului de procedură civilă român privind arbitrajul, art. 340, 371, pot fi interpretabile și aplicabile și în contextul conflictual ocazionat de acordarea îngrijirilor medicale în mod necorespunzător. În materie de mediere, legiuitorul român o califică drept „modalitate facultativă de soluționare a conflictelor pe cale amiabilă, cu ajutorul unei terțe
MALPRAXISUL MEDICAL by RALUCA MIHAELA SIMION () [Corola-publishinghouse/Science/1374_a_2741]