6,475 matches
-
situații aduc un plus de înțelegere față de relatările și interacțiunile verbale, s-au dezvoltat o serie de tehnici nonverbale, dintre care mai practicate sunt: Genograma transcrie grafic istoria familiei pe parcursul mai multor generații (până la trei-patru), sub forma unui fel de arbore genealogic. Membrul familiei care realizează genograma se situează pe sine și ceilalți în interiorul familiei de origine și, prin aceasta, în sistemul parental și de descendență mai larg. În reprezentarea grafică figurează și date pe care clientul le consideră relevante pentru
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
Dora d’Istria, semnat de Nely Cornea, și câteva cronici literare. Ion Gorun recenzează volumul Poezii de Al. Vlahuță, iar Nerva Hodoș drama istorică Vlaicu Vodă de Al. Davila. G. Coșbuc traduce sfârșitul cântului XIII din Odiseea. Alți colaboratori: Ecaterina Arbore, Elena Poenaru, D. Popovici, Ana Conta Kernbach, Elena A. Densușianu, Vasile Pop, Lia Măgură (Lia Hârsu), C. Demetriad, D. Teleor, Al.A. Hodoș, Maria Dragu, Haralamb G. Lecca, Ion Dragoslav. I.H.
REVISTA NOASTRA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289241_a_290570]
-
în franceză din Ion Creangă (povestirea Moș Ion Roată și Unirea), Barbu Delavrancea (un fragment din drama Viforul), I. Al. Brătescu-Voinești (povestirea Puiul). Tot aici apar note de călătorie ale Elenei Văcărescu, pagini memorialistice despre Pușkin aparținând lui Zamfir C. Arbore și fragmente din romanul Haiducul de Bucura Dumbravă. La secțiunea de critică, pe lângă recenziile de la rubrica „Bibliografie”, sunt publicate și o serie de comentarii folcloristice semnate de Mihail Solca, Ion Peretz, Jules Brun. Alți colaboratori: Teodor T. Burada, N. Iorga
REVUE DE ROUMANIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289277_a_290606]
-
să-și valorizeze calitățile scriitoricești în Corabia de piatră (1988), povestea vieții unui aviator, roman ce surprinde tocmai prin ineditul subiectului ales. Deși acuzat de proletcultism și amintit în special pentru implicarea sa în omagierea lui Nicolae Ceaușescu (reportajul-eseu Un arbore pentru eterna primăvară), R., un „creator de atmosferă și de personaje consistente” (Laurențiu Ulici), e totuși un prozator notabil. SCRIERI: Exilul pisicilor, București, 1969; Ultimul monac, Iași, 1973; Focul rece, București, 1973; Pietrele acestei case, București, 1975; Mansarda colibei, Iași
RUDEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289396_a_290725]
-
întâi, dragoste la vârsta a treia (2001), care cuprinde, totuși, multe versificări facile, ori, în fine, disponibilitatea umoristică, epigramatică din Imaginara paranghelie (2002). SCRIERI: Baladă pe rug, București, 1971; Motive istorice, București, 1973; Cercul perfect, București, 1979; Ștefăniță-Luminiță, București, 1981; Arborele de sânge, București 1986; Cartea cu ferestrele deschise, București, 1988; Coșmarurile din carcera comună, București, 1992; Dragoste la vârsta întâi, București, 1994; Revelații sacre, vol. I, București, 2001, vol. II, pref. Pan M. Vizirescu, Bacău, 2003; Dragoste la vârsta întâi
SAIOC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289436_a_290765]
-
clasiciste, S. se alătură generației „Daciei literare” în elogiul înălțat patriei și trecutului eroic, prezent în poezie și în câteva articole (Suceava și Alessandru cel Bun în secolul al XV, Domnul Moldovei, marele Ștefan al VI și bravul său hatman Arbore), ca și în critica latinismului (Științi filologice și istorice), dar, mai ales, în accentul pus pe sensul patriotic al literaturii. SCRIERI: Povestea povestelor, Iași, 1843; Muza românească. Compuneri originale și imitații din autorii Europei, I, îngr. Theodor Codrescu, Iași, 1868
STAMATI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289847_a_291176]
-
Adam, a părut mai puțin „făcut”, lipsit de schematismul și de cvasitendenționismul primului, dar și mai puțin original. Familiare le erau cititorilor atât tabloul mediului provincial, cel al târgului moldav, cu apele sale stagnante, cât și personajele principale - judecătorul Sandu Arbore, tip pasiv, incapabil de rezistență la acțiunea nefastă din afară, ale cărei efecte le discerne însă lucid, cu detașare, și bovarica Tina, fascinată de „lumea bună” care își petrece timpul pe transatlantice, în marile restaurante ori cazinouri, „lume” descoperită ei
STAN-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289855_a_291184]
-
cu detașare, și bovarica Tina, fascinată de „lumea bună” care își petrece timpul pe transatlantice, în marile restaurante ori cazinouri, „lume” descoperită ei de romanele senzaționale ale lui Adam Adam. Reține atenția înregistrarea plină de finețe, din perspectiva naratorului-personaj Sandu Arbore, a progresiei sentimentului față de Tina, de la camaraderia protectoare la iubirea fierbinte, înfrângând inhibiții firești (legate de marea diferență de vârstă, de relațiile vechi, amicale cu familia ori de opinia lumii), dar pusă tocmai atunci în imposibilitatea de a se împlini
STAN-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289855_a_291184]
-
este faptul că motivul profund al neîmplinirii rămâne nedeterminat, în egală măsură putând fi vorba de un sentiment neîmpărtășit, de un accident fatal (întâlnirea Tinei cu cinicul scriitor Adam Adam) sau de un contratimp ori de o neînțelegere. Dacă Sandu Arbore are astfel unele afinități cu Sandu, personajul lui Anton Holban, Tina o anticipează destul de mult pe Otilia lui G. Călinescu. Romanul se resimte însă din cauza precipitării autorului, a neaprofundării analizei, ceea ce ar explica și schimbarea registrului de la o carte la
STAN-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289855_a_291184]
-
Luria - în fond un mag și maestru spiritual, a cărui „sectă” e învestită cu misiunea de „a recupera condiția primordială a omului” - descoperă că pomii înfloriți fac parte din același regn cu oamenii și că din cartea sa îngropată crește arborele primordial. Toate aceste viziuni și revelații au ca finalitate dobândirea libertății și a salvării - temele ultime ale scriitorului, care impun astfel și o lectură anagogică a romanelor. În această etapă a evoluției personajelor pătrunde în literatura lui S. fantasticul, al
STANCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289861_a_291190]
-
nediferențiate: un singur text, de fapt un discurs continuu, produs al dicteului automat parcă, nestructurat, doar fracturat în segmente cu titluri arbitrare, unele deplin incoerente prin elipsă și absența punctuației: Peisagiu firul de vânt o piatră, Peisagiu soldații vântul, Peisagiu arbore genealogic, Peisagiu oră ipsilon. În Peisagiu nostalgie, dedicat „celui cu plete Romanticul”, e introdus un acrostih compunând numele Perpessicius. Cel puțin un text include sensuri sociale, vorbind în titlu de „mulțimi” și „pâine”, iar apoi de „mulțimile mugind / cu vântul
STAMATU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289850_a_291179]
-
certaminis (Cîntă, o, limbă a mea, lupta din glorioasa bătălie) și e inspirat din al nouălea din Imnurile zilei compuse de Prudentius; „bătălia” la care se referă Venantius este înfruntarea dintre Adam și Cristos, dintre păcat și mîntuire, dintre lemnul arborelui din Paradis și lemnul crucii. Cel de-al doilea începe cu versul Vexilla regis prodeunt (Iată că se arată însemnele Regelui) și este compus după schema imnului ambrozian: sînt imnuri care au fost apoi folosite în mod curent în slujbele
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
de Ceaikovski! CĂUTÂND, CE? Sunt pași înainte și pași înapoi Sunt priviri înainte și priviri înapoi Ne balansăm între astăzi și ieri Căutînd ce? Un petec de lumină, O coajă mai caldă de pâine Un prieten, o femeie nurlie Un arbore de aur Un vis amețitor Mereu vrem ceva Ce n-am avut și poate, în veci nu vom avea! E viața care nu stă pe loc Mintea care n-are tihnă Sufletul nesătul de joc... TOTDEAUNA Totdeauna ne lipsește ceva
LIRICE (3) de HARRY ROSS în ediţia nr. 1906 din 20 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381301_a_382630]
-
o tematica variată, evidențiind preocuparea tot mai acută a autorului pentru problematică socială (Cântecul mașinii, Cerul muncii, Elevatorul etc.). Nu lipsesc temele etern umane (Iubirea, Credința) sau exteriorizarea senzațiilor (Convalescenta, Ascetism). În proza de după primul război mondial - trilogia autobiografica Petru Arbore (1924), românele Glasuri în surdina (1927) și Prieteniile lui Miron (1934) - R. și-a ilustrat mai accentuat concepția umanitarist-pacifistă, pe care o slujește toată viața. În Petru Arbore e urmărit, în trei etape (Întâile năzuinți, Izvoarele interioare și Prăbușiri creatoare
RELGIS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289169_a_290498]
-
senzațiilor (Convalescenta, Ascetism). În proza de după primul război mondial - trilogia autobiografica Petru Arbore (1924), românele Glasuri în surdina (1927) și Prieteniile lui Miron (1934) - R. și-a ilustrat mai accentuat concepția umanitarist-pacifistă, pe care o slujește toată viața. În Petru Arbore e urmărit, în trei etape (Întâile năzuinți, Izvoarele interioare și Prăbușiri creatoare), destinul unui personaj reflexiv, care împrumuta multe elemente din biografia romancierului. Absolvent al Facultății de Arhitectură, Petru Arbore e constrâns de împrejurări să construiască, împotriva voinței sale, o
RELGIS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289169_a_290498]
-
concepția umanitarist-pacifistă, pe care o slujește toată viața. În Petru Arbore e urmărit, în trei etape (Întâile năzuinți, Izvoarele interioare și Prăbușiri creatoare), destinul unui personaj reflexiv, care împrumuta multe elemente din biografia romancierului. Absolvent al Facultății de Arhitectură, Petru Arbore e constrâns de împrejurări să construiască, împotriva voinței sale, o uzină de armament în preajma războiului din 1914-1918, ceea ce declanșează o adevărată dramă lăuntrica pe tema contradicției dintre idealuri și realitate. Prăbușirea interioară este însă depășită, transfigurându-se într-un elan
RELGIS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289169_a_290498]
-
japoneze, Iași, 1918; Literatura războiului și era nouă, București, 1919; Coloana printre ruini, București, 1921; Principiile umanitariste, București, 1922; ed. (Die Grundsätze des Humanitarismus), Viena, 1925; Umanitarismul și Internațională intelectualilor, pref. Georg Fr. Nicolai, București, 1922; Peregrinari, București, 1923; Petru Arbore, I-III, București, 1924; Umanitarism și socialism (în colaborare cu Lothar Rădăceanu), București, 1925; Melodiile tăcerii, București, 1926; Poezii, București, 1926; Umanitarismul biblic, Iași, 1926; Glasuri în surdina, București, 1927; ed. (Miron-le-Sourd (Voix en sourdine), tr. S. Pavès, pref. Ștefan
RELGIS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289169_a_290498]
-
lui Joseph Kerkhoven, pref. trad., București, 1935; Romain Rolland, [Articole, note și scrisori despre URSS], în Romain Rolland și Uniunea Sovietică, București, 1945; Ludwig Berghoff, Bălul leproșilor, introd. C. I. Parhon, pref. trad., București, 1947. Repere bibliografice: Octav Botez, „Petru Arbore”, VR, 1924, 12; Lovinescu, Ist. lit. rom. cont., III, 207-209; Călinescu, Cronici, I, 96; Perpessicius, Opere, ÎI, 270-272, VI, 226-227, XII, 334, 504-505; Lovinescu, Ist. lit. rom. cont., 127, 295; Constantin Șăineanu, Noui recenzii, București, 1930, 112-115; Călinescu, Ist. lit.
RELGIS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289169_a_290498]
-
se înrudea, și de doctorul N. Russel, face să apară primul ziar socialist din Iași, „Basarabia” (1879). Se numără printre întemeietorii și primii colaboratori ai „Contemporanului” (1881-1888), trecând apoi la „Revista nouă” a lui B. P. Hasdeu. Împreună cu Z. C. Arbore și Șt. Basarabeanu (V. Crăsescu) va scoate „Amicul copiilor” (1891), iar singur va edita „Revista copiilor” (1896-1897), precum și o revistă umoristică, „Tămâia” (1902). În 1884 era în Belgia, la Universitatea din Liège, unde în 1887 obține diploma de doctor în
SPERANŢIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289825_a_291154]
-
Scriptură. Aceeași intenție de a oferi o biografie a Anticristului, cea mai completă cu putință, este întâlnită și la Hipolit. Chiril evită sistematic și intenționat acest subiect. În cateheza sa, adversarul eshatologic nu are nici origine terestră, nici nume, nici arbore genealogic, nici curriculum uitae. El apare ca „de nicăieri” și dispare brusc, ucis de „suflarea” adevăratului Cristos. Pentru a putea pătrunde „misterul” Anticristului‑cvasidiavol, trebuie să pornim de la un lucru esențial, și anume respingerea canonicității Apocalipsei. Iată fragmentul, din cateheza
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
un Letopiseț moldovenesc că pre acesta Ștefan vodă l-au otrăvit doamnă-sa”, deși episcopul Macarie, pe care ar fi putut să-l urmeze evocând conflictele Voievodului cu „iparhii și eghemonii și ipatii și satrapii și întreg sfatul” (hatmanului Luca Arbore [Arbure] - cel însurat cu Iuliana, fiica comisului Petre, i-a tăiat capul 116 - deși îi era prim sfetnic -, fapt pe care, înregistrându-l, Anonimul Bălenilor, informat că Arbore a pierit împreună cu Toader și Nichita, cei doi fii ai săi, îl
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
iparhii și eghemonii și ipatii și satrapii și întreg sfatul” (hatmanului Luca Arbore [Arbure] - cel însurat cu Iuliana, fiica comisului Petre, i-a tăiat capul 116 - deși îi era prim sfetnic -, fapt pe care, înregistrându-l, Anonimul Bălenilor, informat că Arbore a pierit împreună cu Toader și Nichita, cei doi fii ai săi, îl numește cruzie), vorbește despre o „boală”, „purtată în timp” de la întoarcerea din expediția în țara Românească, din care i s-a tras și sfârșitul vieții la Hotin, în anul
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Alexandru Iliaș să-i dea pradă sabiei pe ucigașii, din 1620, ai lui Gaspar Grațiani 191: pe marele postelnic Dumitru Goia (pe soția lui o chema Candachia 192) și pe hatmanul Vasile Șeptilici (însurat cu Tofana, strănepoată a lui Luca Arbore 193). I-a ucis și a poruncit ca trupurile să le fie aruncate în „ieșitoare”. Și Moise Vodă i-a pedepsit, în 1530, pe ucigașii lui Radu de la Afumați. îl omorâseră pe Domn Drăgan din Merișani (însurat cu Stana, nepoata
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
lui Alexandru Lăpușneanu de pe dvera de la Slatina (de fapt, sunt două - „cea mare” și „cea mică”), cu trăsături redate cu vizorea autenticului ce ține de o artă laică dezvoltată 284, Rada, doamna lui Vintilă Vodă, cu chipul brodat pe dvera „Arborele vieții”, dăruită de Domn Mănăstirii athonite Kutlumuz, alte multe chipuri de domni și de boieri cu soțiile lor demonstrează ușurința cu care artiștii români se descurcau atunci când trebuiau să figureze monumentalul, un monumental al ceremonialului (deci al convenției), da și
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
într-o compoziție de tip „nova plantatio”. Tot la structura „nova plantatio” apelează, pictându-i pe donatori, și miniaturiștii. în Slujebnicul copiat prin 1653-1654 (vezi la B.A.R. sul nr. 651), Matei Basarab și Doamna Elena sunt așezați în jurul arborelui vieții și înconjurați de mobile din stemă (crucea, soarele, luna). Producția de carte manuscrisă din epoca lui Matei Basarab a făcut ca portretele celor doi soți, mereu în costume de ceremonie, somptuoase, bogat brodate cu aur, să apară în multe
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]