1,588 matches
-
the World În a Man-of-War, ne vorbește despre exuberanța și zelul pe care americanii le-au simțit, știindu-se un popor ales, destinat pentru lucruri mărețe. El scrie: Noi, americanii, suntem un popor ales, distinct - Israelul timpului nostru, noi purtăm arca libertăților lumii. Cu 70 de ani În urmă, am scăpat din sclavie și, În afară de primul drept din naștere - am Îmbrățișat un continent al Pământului -, Domnul ne-a dat nouă, ca moștenire viitoare, vastele domenii ale păgânilor politici, care vor veni
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
În urmă, am scăpat din sclavie și, În afară de primul drept din naștere - am Îmbrățișat un continent al Pământului -, Domnul ne-a dat nouă, ca moștenire viitoare, vastele domenii ale păgânilor politici, care vor veni și se vor așeza În umbra arcei noastre, fără vărsare de sânge. Dumnezeu a predestinat, iar omenirea așteaptă mult de la rasa noastră, simțim lucruri mărețe În sufletele noastre.7 Mulți americani continuă să se vadă drept popor ales, iar America - drept pământul promis. Ei cred că America
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
a profesat avocatura, preferând o slujbă modestă, de funcționar în Ministerul Muncii și Prevederilor Sociale. Mutat în 1935 la Craiova (fusese numit inspector-șef al PTT), va contribui la editarea revistei „Condeiul” (1938-1942). În 1937 îi apăruse o carte de poeme, Arca lui Noe, distinsă cu Premiul Fundației pentru Literatură și Artă, acordat în același an și lui Emil Botta, pentru volumul Întunecatul April. Continuă, la intervale mari, să publice versuri și traduceri (poeme din Paul Verlaine, R. M. Rilke, Paul Valéry
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289877_a_291206]
-
S. se distinge prin pasiunea cu care a urmat, în poezie, „aproape de sine”, dar reducând totul la esențe, drumul către sunetul pur, evocator al unei „necesare Lipse”: hieratica ordine spirituală. El poate fi considerat, în fapt, autorul unei singure cărți, Arca lui Noe, un volum concentrat și original prin aliajul de intelectualizare și arhetipal, tendințe mai dificil convergente. Aici o reală „putere de ideație” și imaginea rară coexistă cu legenda și mitul. Poetul, el însuși un singuratic - chiar dacă, în 1923, în cadrul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289877_a_291206]
-
lumea-I cum a fost nainte de-a o face.)/ Din inima-I, de soare, o rază își desface/ Și Noe-atunci visează măsurile precise” (Ars poetica). Visul vieții mântuite prin puritate, pe modelul paradigmei simbolice, mitic-arhetipale a lui Noe, figura arcei, „în întreaga-i neștirbire”, vas al Graalului, ori aspirația (și abordarea) de tip spiritual și ascensional nu sunt noutăți în poezie, ele suprapunându-se unor imemoriale patterns, activate, la noi, succesiv, de Ion Heliade-Rădulescu, Al. Macedonski, Ion Barbu, iar mai
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289877_a_291206]
-
literaturii române de la origini până în prezent a lui G. Călinescu, în capitolul rezervat dadaiștilor, suprarealiștilor și hermeticilor), poetul este, în esență, un romantic. Definitorie, la el, este înfruntarea contradicțiilor proprii naturii omului, a unui dualism funciar: perechile de animale din arcă arată sufletul și trupul în dezunire (Talazuri înlăuntru); cele două „părți” ce nu se cunosc, evocate în poemul Spațiu viu („Mă naște/ Lumina ochiului care cunoaște. Mă dezmiardă/ Mai mult ochii care-au să mă piardă”), adeveresc ruptura dintre intellectus
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289877_a_291206]
-
pe ape./ Frunză necăzută-n toamnă! Trunchiu-adânc, fără grămezi/ Verzi, de inimi, la picioare, sângerii. În loc de pleoape,/ Două, numai, niciodată veștejind. Ca să nu vezi,/ Veșnic, Lumea, Ți-ajutară. Una ți-ai pierdut-o. Poate / Porumbelul s-o aducă ...” (Viața din arcă). Rarele recăderi în discursivitatea întâlnită în primele meditații ale lui S. nu știrbesc unitatea acestei cărți, în care propensiunea către idee („aridele poteci ale Duhului”) și dezbaterea interioară sunt organic absorbite în mit. Desprins de patosul înfruntărilor, Poemul sistemului solar
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289877_a_291206]
-
sugestii încețoșat esoterice. Primul sonet, Culegătorii, cel mai descărnat - pe măsura esențelor ultime -, e o incantație a luminii, a Soarelui. Dar și speculația sinuoasă, și rigoarea, împinsă la extrem, a formelor fixe rămân străine de fervoarea căutărilor de altădată (din Arca lui Noe), care, susținute de substanțialul fond arhetipal al miturilor „salvării”, dobândeau o amplitudine a resemantizării lirice în acord cu eternul omenesc, cu șanse reale de a-l reprezenta pe autor și dincolo de îndreptățita mențiune istorico-literară cuvenită numelui său. SCRIERI
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289877_a_291206]
-
miturilor „salvării”, dobândeau o amplitudine a resemantizării lirice în acord cu eternul omenesc, cu șanse reale de a-l reprezenta pe autor și dincolo de îndreptățita mențiune istorico-literară cuvenită numelui său. SCRIERI: Îngerii pământului (în colaborare cu Nicolae Mihăescu), București, 1931; Arca lui Noe, București, 1937; Poemul sistemului solar, București, 1942; Arca lui Noe, îngr.și pref. Ovidiu Cotruș, București, 1974. Repere bibliografice: Ștefan Stănescu, în Antologia poeților tineri, îngr. Zaharia Stancu, București, 1934, 217-221; Vlaicu Bârna, „Arca lui Noe”, RP, 1937
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289877_a_291206]
-
cu eternul omenesc, cu șanse reale de a-l reprezenta pe autor și dincolo de îndreptățita mențiune istorico-literară cuvenită numelui său. SCRIERI: Îngerii pământului (în colaborare cu Nicolae Mihăescu), București, 1931; Arca lui Noe, București, 1937; Poemul sistemului solar, București, 1942; Arca lui Noe, îngr.și pref. Ovidiu Cotruș, București, 1974. Repere bibliografice: Ștefan Stănescu, în Antologia poeților tineri, îngr. Zaharia Stancu, București, 1934, 217-221; Vlaicu Bârna, „Arca lui Noe”, RP, 1937, 5 850; Dan Petrașincu, Emil Botta și Ștefan Stănescu, VL
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289877_a_291206]
-
Nicolae Mihăescu), București, 1931; Arca lui Noe, București, 1937; Poemul sistemului solar, București, 1942; Arca lui Noe, îngr.și pref. Ovidiu Cotruș, București, 1974. Repere bibliografice: Ștefan Stănescu, în Antologia poeților tineri, îngr. Zaharia Stancu, București, 1934, 217-221; Vlaicu Bârna, „Arca lui Noe”, RP, 1937, 5 850; Dan Petrașincu, Emil Botta și Ștefan Stănescu, VL, 1937, 11; Cioculescu, Aspecte, 187-189; Horia Stamatu, „Arca lui Noe”, BVS, 1937, 79; C. Fântâneru, „Arca lui Noe”, U, 1937, 206; Edgar Papu, „Arca lui Noe
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289877_a_291206]
-
București, 1974. Repere bibliografice: Ștefan Stănescu, în Antologia poeților tineri, îngr. Zaharia Stancu, București, 1934, 217-221; Vlaicu Bârna, „Arca lui Noe”, RP, 1937, 5 850; Dan Petrașincu, Emil Botta și Ștefan Stănescu, VL, 1937, 11; Cioculescu, Aspecte, 187-189; Horia Stamatu, „Arca lui Noe”, BVS, 1937, 79; C. Fântâneru, „Arca lui Noe”, U, 1937, 206; Edgar Papu, „Arca lui Noe”, GR, 1937, 8-9; Ovidiu Papadima, Scriitorii, 252-257; Lovinescu, Ist. lit. rom. cont., 181; Ștefan Stănescu, în 13 poeți. 13 poezii de dragoste
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289877_a_291206]
-
poeților tineri, îngr. Zaharia Stancu, București, 1934, 217-221; Vlaicu Bârna, „Arca lui Noe”, RP, 1937, 5 850; Dan Petrașincu, Emil Botta și Ștefan Stănescu, VL, 1937, 11; Cioculescu, Aspecte, 187-189; Horia Stamatu, „Arca lui Noe”, BVS, 1937, 79; C. Fântâneru, „Arca lui Noe”, U, 1937, 206; Edgar Papu, „Arca lui Noe”, GR, 1937, 8-9; Ovidiu Papadima, Scriitorii, 252-257; Lovinescu, Ist. lit. rom. cont., 181; Ștefan Stănescu, în 13 poeți. 13 poezii de dragoste, cu 13 portrete de Neagu Rădulescu, București, 1937
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289877_a_291206]
-
Vlaicu Bârna, „Arca lui Noe”, RP, 1937, 5 850; Dan Petrașincu, Emil Botta și Ștefan Stănescu, VL, 1937, 11; Cioculescu, Aspecte, 187-189; Horia Stamatu, „Arca lui Noe”, BVS, 1937, 79; C. Fântâneru, „Arca lui Noe”, U, 1937, 206; Edgar Papu, „Arca lui Noe”, GR, 1937, 8-9; Ovidiu Papadima, Scriitorii, 252-257; Lovinescu, Ist. lit. rom. cont., 181; Ștefan Stănescu, în 13 poeți. 13 poezii de dragoste, cu 13 portrete de Neagu Rădulescu, București, 1937, 45-47; [Vintilă Horia], Medalion liric, PRV, 1938, 1
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289877_a_291206]
-
poeți. 13 poezii de dragoste, cu 13 portrete de Neagu Rădulescu, București, 1937, 45-47; [Vintilă Horia], Medalion liric, PRV, 1938, 1 071; Vasile Damaschin, Ștefan Stănescu, SE, 1939, 375; Vintilă Mihăescu, Fragmente de critică literară, București, 1939, 269-273; Dragoș Vrânceanu, „Arca lui Noe”, CML, 1940, 40; Călinescu, Ist. lit. (1941), 820, Ist. lit. (1982), 905; Pompiliu Constantinescu, „Arca lui Noe”. „Poemul sistemului solar”, VRA, 1942, 673; Mihai Niculescu, „Poemul sistemului solar”, UVR, 1942, 46; Ion Șugariu, „Poemul sistemului solar”, RFR, 1943
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289877_a_291206]
-
liric, PRV, 1938, 1 071; Vasile Damaschin, Ștefan Stănescu, SE, 1939, 375; Vintilă Mihăescu, Fragmente de critică literară, București, 1939, 269-273; Dragoș Vrânceanu, „Arca lui Noe”, CML, 1940, 40; Călinescu, Ist. lit. (1941), 820, Ist. lit. (1982), 905; Pompiliu Constantinescu, „Arca lui Noe”. „Poemul sistemului solar”, VRA, 1942, 673; Mihai Niculescu, „Poemul sistemului solar”, UVR, 1942, 46; Ion Șugariu, „Poemul sistemului solar”, RFR, 1943, 2; Ovidiu Cotruș, Ștefan Stănescu. Rememorări, F, 1969, 2; Ion Caraion, [Ștefan Stănescu], RL, 1969, 17; Micu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289877_a_291206]
-
campanie pentru generalul Boulanger în 1887 și apoi va încerca în 1899 să-l antrenze pe generalul Roglet într-un marș pe Elysée în numele unui proiect republican antiparlamentar, Déroulède contribuie la formarea unui sentiment populist al națiunii care transcende politica. "Arca sfîntă"281, care este armata pentru adepții patriei tradiționale, va înceta încetul cu încetul de a mai fi respinsă de către susținătorii națiunii cetățenești, "naționalismul militar" fiind și-așa destul de ridicol, împodobit cu haina tricoloră a patriotismului de paradă de la 14
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
108-115; Cristea, Faptul, 223-228; Popescu, Cărți, 135-138; Crohmălniceanu, Pâinea noastră, 226-230; Culcer, Serii, 184-190; Voicu Bugariu, Analogon, București, 1981, 181-185; Dobrescu, Foiletoane, II, 93-100; Moraru, Semnele, 209-213; Tomuș, Mișcarea, 247-250; Simuț, Diferența, 142-145; Ciobanu, Opera, 236-240; Gheorghiu, Reflexe, 22-28; Manolescu, Arca, III, 233-241; Laurențiu Ulici, Confort Procust, București, 1983, 209-211; Liviu Petrescu, Roman și intertextualitate, ST, 1984, 12; Manea, Contur, 53-56; Titel, Cehov, 187-190; Condurache, Portret, 23-25; Iorgulescu, Prezent, 219-221; Braga, Sensul, 173-178; Cristea, Fereastra, 251-257; Holban, Profiluri, 287-298; Rotaru, O
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289687_a_291016]
-
care reprezintă frontonul și cercul sau rozeta. Aceste elemente sunt prezente pe osuare, fațadele mormintelor, monede (una dintre ele bătută de Filip, tetrarhul din Gaulanitide din timpul lui Isus) și epitafe artistice. Una dintre cele mai comune trăsături este prezența Arcei Torei (care conține sulurile Scripturilor), deasupra căreia apar frontonul arcuit și cercul. Cercetătorii au remarcat că arta ebraică funerară a integrat deseori reprezentări influențate de templul lui Irod, pictate frecvent cu frontoane arcuite și cerc sau rozetă. În săpăturile din
Ultimele zile din viaţa lui Isus : ce s-a întâmplat cu adevărat by Craig A. Evans, N. T. Wright () [Corola-publishinghouse/Science/101017_a_102309]
-
pe un capăt și pe partea mai puțin terminată a osuarului) se află un cerc, după un model foarte asemănător cu ceea ce există deasupra intrării mormântului din Talpionul de Est. În fine, în arta sinagogală se găsesc picturi care înfățișează Arca Torei, completate cu fronton și cerc (sau rozetă). Exemple semnificative s-au găsit în arta care împodobește zidurile de la sinagoga de la Dura Europos, unde desenele fac în trimitere la templul din Ierusalim. Am trecut în revistă doar un eșantion din
Ultimele zile din viaţa lui Isus : ce s-a întâmplat cu adevărat by Craig A. Evans, N. T. Wright () [Corola-publishinghouse/Science/101017_a_102309]
-
se ridică împotriva lui Dumnezeu, dintr-un „păcătos” orgoliu intelectual. După ruptura de „Gândirea”, scoate revista „Saeculum” (1943-1944), unde răspunde criticilor aduse sistemului său. În anii războiului, publică ultima culegere de versuri, antumă, Nebănuitele trepte (1943) și piesa de teatru Arca lui Noe (1944). Apar de asemenea scrierile filosofice, care conțin expunerea sistemului speculativ al lui B., grupate în Trilogia cunoașterii (1943), Trilogia culturii (1944) și Trilogia valorilor (1946). Îndepărtat din învățământul universitar în 1948, este angajat ca bibliotecar la Biblioteca
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285754_a_287083]
-
magică, București, 1941; ed. pref. Zoe Dumitrescu-Bușulenga, București, 1992; Poezii, București, 1942; Opera dramatică, I-II, Sibiu, 1942; Religie și spirit, Sibiu, 1942; Știință și creație, Sibiu, 1942; Nebănuitele trepte, Sibiu, 1943; Trilogia cunoașterii, București, 1943; ed. 2, București, 1993; Arca lui Noe, Sibiu, 1944; Trilogia culturii, București, 1944; ed. 2, București, 1994; Discobolul, București, 1945; Trilogia valorilor, București, 1946; ed. 2, București, 1996; Despre conștiința filosofică, I-II, Cluj, 1947; ed. 2, îngr. Dorli Blaga și I. Maxim, pref. H.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285754_a_287083]
-
de scriitori se afirmă la sfârșitul secolului al XX-lea: David Ireland (Woman of the Future / „Femeia viitorului”), Thomas Kenneally (Bring Larks and Heroes / „Aduceți ciocârliile și eroii”; The Chant of Jimmie Blacksmith / „Cântecul lui Jimmie Blacksmith”; Schindler’s Ark/ „Arca lui Schindler”), Elizabeth Jolley (Miss Peabody’s Inheritence / „Moștenirea domnișoarei Peabody”), Gleda Adams (Dancing on Coral / „Dansând pe corali”), David Malouf (Remembering Babylon / „Amintirea Babilonului”) și Jill Kerr Conway (The Road from Coorain / „Drumul din Coorain”), și mai tinerii: Tim
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
fi cea mai veche carte cunoscută", o carte 17 "scrisă sau dictată de către Dumnezeu însuși". Unul dintre fragmentele tăblițelor cuneiforme din biblioteca lui Assurbanipal a fost consacrat povestirii potopului care încheie Epopeea lui Ghilgameș. Povestirea relatează și despre construirea unei arce (sau ladă: acesta este sensul literal al cuvântului latin arca) pentru salvarea umanității. Însă vinul exista de dinaintea cataclismului: Noe cel mesopotamian, numit Ut-Napiștin, afirma în Epopeea lui Ghilgameș că a oferit constructorilor arcei "zeama viței, vin roșu și vin alb
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
Ghilgameș. Povestirea relatează și despre construirea unei arce (sau ladă: acesta este sensul literal al cuvântului latin arca) pentru salvarea umanității. Însă vinul exista de dinaintea cataclismului: Noe cel mesopotamian, numit Ut-Napiștin, afirma în Epopeea lui Ghilgameș că a oferit constructorilor arcei "zeama viței, vin roșu și vin alb, și bere pe care să o poată bea precum apa fluviului". În schimb, în Biblie ( Facerea 9, 20-21), doar odată cu apariția lui Noe și a arcei lui de lemn care transporta toate animalele
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]