3,682 matches
-
a lungul întregului secol al VII-lea un asalt al popoarelor riverane ale Imperiului, asalt în urma căruia acesta va rămîne mai mic, teritorial vorbind, și metamorfozat din punct de vedere cultural. Dacă Africa recucerită și prosperă așa cum ne-o dovedește arheologia rămîne, politic, în sfera bizantină, politica religioasă a împăraților suscită, însă, aici, puternice rezistențe. Heraclius și succesorii săi vor, într-adevăr, să impună o doctrină de conciliere între monofizism și ortodoxia fixată Ia Chalkedon. Nu se mai vorbește de natura
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
bune calități în prelucrarea metalelor și înlocuirea, în sfîrșit, a plugului fără avan-tren cu plugul cu citit metalic și cu comană. Specialiștii în istorie medievală care-și fundamentează analiza nu numai pe texte, dar și pe date mai recente de arheologie, palinologie (studiu al polenului), pe examinarea turbăriilor și pe istoria climei, se străduiesc să demonstreze că majoritatea parametrilor sînt, în fond, incerți. Potcoava, cuțitul de plug asimetric, furnalul cu ardere internă există deja în Boemia, Moravia și Silezia în secolele
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
în "imaginarea" națiunii române. Odată fixată această relație intimă dintre comunitatea actuală și trecutul ei, memoria istorică (imaginară sau reală) a devenit o axă centrală în definirea identității naționale și bază a revendicărilor de ordin politic. Ceea ce poate fi numită "arheologia istoriografică a trecutului", prin care românii și-au "excavat" memoriile colective ale originii, a fost procesul care a catalizat cristalizarea unei identități specifice. Săpăturile istoriografice și lingvistice au fost, după cum vom vedea, mijloacele prin care națiunea română a fost "descoperită
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
trecutul, românii și-au articulat o memorie colectivă care a stat la baza construirii unei identități naționale înzestrată ulterior cu o platformă naționalistă al cărei nucleu revendicativ a fost ideea unirii politice a românilor într-un singur stat-națiune. Desigur, prin "arheologia istoriografică a trecutului", cărturarii români au "descoperit" artefacte îngropate în trecut din care, printr-un efort imaginativ motivat ideologic, au edificat proiectul națiunii române. Procesul de elaborare a memoriei colective este catalizat, astfel, de ceea ce am putea numi "descoperirea imaginativă
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
care se cuprindea și istoria românilor (Urechia, 1892, p. 280, Regulamentul șcólelor din 1832, §68). • Învățăturile complementare, cu o durată de trei ani, organizate numai la București. Printre disciplinele predate se numărau retorica, geometria și algebra, fizica, chimia, logica, morala, arheologia, precum și limbile elină și latină. • Cursurile speciale, cu durata de trei ani, erau alcătuită din trei discipline: cursul legilor, cursul de matematică aplicată și cursul de agricultură. • Cursurile slobode, se organizau doar la București, în afara sistemului format din cele patru
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
aritmetică: regula de trei de toate speciile; învățături despre măsuri Din istoria cronologică: istoria de la urzeala lumii până la Hristos Din religie: istoria sfântă Umanioară (clasa a I-a) Anul VII Retorica Sintaxul ornat al limbii latine și analiza autorilor retori Arheologia egiptenilor, grecilor și a romanilor Principiile algebrei practice Geografia Franței, Belgiei, Olandei, Spaniei, Portugaliei, Angliei; după aceea a Americii și Australiei Din istoria cronologică de la Hristos până la Carlos Din religie, învățătura moralei creștinești Limba elenă, începuturi și partea etimologică Umanioară
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
construcțiile ideologice ale națiunilor moderne legitimează ideea că aceste două mituri fundaționale sunt, în fapt, universalii mitoistorice ale ideologiei naționaliste. Corifeii Școlii Ardelene, deschizând șantierul istoriografic și aventurându-se în căutarea purității limbii române prin angajarea într-un soi de arheologie lingvistică, au forjat structurile mitice care au furnizat traversele centrale ale conștiinței istorice românești. Acestea sunt variațiuni românești ale miturilor transculturale ale originii comune și ale permanenței istorice. În versiunea Școlii Ardelene, mitul originii comune este turnat în matrița latinității
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
o dată statornicită în inconștient, suportă inalterabilă, orice bombardament al conștiinței" (p. 107). După ce așază acești stabilopozi conceptuali pentru o filosofie generală a culturii, Blaga culisează spre specificarea matricei stilistice înscrise în cutele spirituale ale duhului românesc. Săpând prin mijloacele unei arheologii filosofice, Blaga găsește "nucleul iradiant" al matricei stilistice românești subzistând învelit în coconul culturii folclorice în care s-a revărsat spiritul țărănesc. Această matrice reprezintă identitatea cu sine însuși a românismului în cursul veacurilor; ea constituie permanența și puterea noastră
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
Casei Școalelor. Foucault, M. (1980). Truth and power. În C. Gordon (Ed.). Power/Knowledge: Selected Interviews and Other Writing 1972-1977 (pp. 109-133), New York: Pantheon Books. Foucault, M. (1998). Ordinea discursului: un discurs despre discurs. București: Eurosong & Book. Foucault, M. (1999). Arheologia cunoașterii. București: Univers. Gallagher, T. (2004). Furtul unei națiuni. România de la comunism încoace. București: Humanitas. Geertz, C. (1994). Primordial and Civic Ties. În J. Hutchinson și A. Smith (coord.), Nationalism (pp. 29-24). Oxford: Oxford University Press. Gellner, E. (1983). Nations
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
cele universitare. Atunci a început un soi de "academizare a învățământului de partid"11. În 20 februarie 1970 se creează Academia de Științe Sociale și Politice (ASSP). În componența acesteia au fost preluate cadre de la Academie, Filiala Iași, Institutul de Arheologie "A. D. Xenopol" Iași și Centrul de Științe Sociale din Iași. Cu care dintre acestea ați colaborat în 20 de ani? D.T.: După absolvire, prin '75-'76, am fost selectat să particip la un curs postuniversitar la Academia "Ștefan Gheorghiu". A
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
au dăinuit, fiind expuse distrugerii ca efect al apelor și salinității solului. Babilonul, fructul muncii umane de 15 secole, aparține tuturor popoarelor și tuturor națiunilor. Planuri pentru reconstituirea multor construcții principale ale Babilonului au fost făcute de mult timp de arheologii germani care au consacrat 17 ani excavării Babilonului, înaintea Primului Război Mondial. Este oportun ca toate statele participante la această activitate până acum să întreprindă măsuri pentru reconstrucția principalelor clădiri ale Babilonului pentru ca fosta grandoare a orașului să poată fi admirată. Este
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
calitatea povestitorului", că cele două mii de pagini de cronică a istoriei recente sunt puse sub un titlu modest și nepretențios. Cele patru volume Pagini din diplomația României au fost apreciate în "Analele Academiei Oamenilor de Știință români", seria Istorie și Arheologie, volumul 3, de dl. profesor doctor George C. Potra, membru corespondent al Academiei Oamenilor de Știință din România. Coordonatori ai acestor volume sunt ambasadorii Dr. I. M. Anghel, Dr. Lucian D. Petrescu și Dr. Valeriu Tudor, iar contribuitori cu numeroase
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
p. 89 și urm. 150 Horst Glassl, Das Österreichische Einrichtungswerk in Galizien, Wiesbaden, 1975, p. 149. 151 Mihai-Ștefan Ceaușu, Emil I. Emandi, Aspecte din evoluția economico-socială și urbană a orașului Suceava în anii 1774-1786, în "Anuarul Institutului de Istorie și Arheologie "A. D. Xenopol"", XXV/1, Iași, 1988, p. 75-96. 152 Gheron Netta, Expansiunea economică a Austriei și exploatările ei orientale, București, 1930, p. 15-132; N. Iorga, Istoria comerțului cu Orientul, București, 1939, p. 137-149. 153 Mihai-Ștefan Ceaușu, Emil I. Emandi, Aspecte
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
precum și studiile publicate de N. Grămadă, Sătenii și stăpânii în Bucovina. 1775-1848, în "Anuarul Muzeului Bucovinei", seria II, an I-II, Cernăuți, 1944, p. 10 și urm.; I. Dîrdală, Desființarea boierescului în ținutul Sucevei, în "Anuarul Institutului de Istorie și Arheologie "A.D. Xenopol"", IX, Iași, p. 221-223. 181 Alfred Peyersfeld, Das Fronwesen in der Bukowina, în "Jahrbuch des Bukowiner Landes Museums", XIX/1911, Czernowitz, 1912, p. 32-33. 182 DJAN Suceava, colecția Documente, pachet XXVI, doc. nr. 11/1796. 183 DANIC București
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
turci la aproape 10 metri adâncime, căptușite cu cărămidă roșie și care pornesc de la periferia Brăilei, oprindu-se tocmai la malul Dunării. Tot subsolul Brăilei este brăzdat de astfel de tunele, aici ele numindu-se „hrube”. În istorie și în arheologia locală au fost denumite „hrubele Brăilei”. Tata mi-a făcut un fel de corespondență cu „catacombele Parisului,” ori ale Romei, Varșoviei, Berlinului. Sute de ani s-au bătut romanii, turcii și rușii ca să cucerească frumoasa cetate de la Dunăre. Soliman Magnificul
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]
-
doamna profesoară ni-l prezintă în forma unor amintiri de suflet, dar lasă deschisă poarta sufletului domniei sale și pentru debutul unor copii talentați. Pentru doamna profesoară Mariana Coteț Botezatu, scrisul reprezintă un proces de cunoaștere și autocunoaștere, un gen de „arheologie” a propriului tău trecut. Sunt multe aspecte din existența doamnei profesoare pe care evident le descoperim acum, însă un lucru îmi certifică ceea ce știam, intuiam și apreciam în egală măsură!
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]
-
sălbăticia stâncilor!! N-a fost posibil, pentru că n-am prins momentul când toaca bate și foarte puțin am mers pe jos, parcurgând drumul cu autocarul. Această cetate mănăstirească este unică în lume, datorită peisajului pietros, impunător în care este construită. Arheologii autohtoni și străini susțin că acest complex de stânci de la Meteora provine dintr-o veche deltă a unui râu care se vîrsa în adânca parte a mării care de mii de ani acoperea tot câmpul tesalian. Acolo unde încep primele
7 zile ?n Grecia by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84081_a_85406]
-
și exactă istorie a unei lungi perioade din existența celei mai vechi scene românești. Profesoara Sorina Bălănescu, de la Academia de arte Iași, a avut răbdarea dârză să scotocească sumedenie de colecții gălbejite, scoțând la lumină printr-un demers ținând de arheologia culturală cronici teatrale la fel de uitate ca și reprezentațiile cărora le-au fost dedicate. Cartea înmănunchează 124 de cronici, alături de interviuri, portrete ale unor mari actori, sinteze privind ansamblul unor stagiuni. Încă în 1955, N. Barbu a avut realul curaj de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
-se toate acele metode, tehnici și practici specifice, considerate necesare pentru a obține maximum de informații referitoare la patrimoniul arheologic din zona cercetată. ... (6) Toate etapele cercetării arheologice se realizează numai pe baza unui proiect aprobat de Comisia Națională de Arheologie și se vor finaliza prin rapoarte ce cuprind datele esențiale pentru justificarea metodei și tehnicilor folosite, a resurselor utilizate, precum și a concluziilor la care s-a ajuns. ... (7) Etapele de diagnostic, săpătură sau supraveghere arheologică pot fi necesare în următoarele
ORDONAN��A nr. 43 din 30 ianuarie 2000 (**republicată**)(*actualizată*) privind protecţia patrimoniului arheologic şi declararea unor situri arheologice ca zone de interes naţional*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126827_a_128156]
-
5), pentru siturile aflate în zone de interes arheologic prioritar, siturile clasate în grupa A din Lista monumentelor istorice și pentru toate investițiile, cu excepția locuințelor particulare aflate în alte zone, rapoartele de cercetare se trimit spre aprobare Comisiei Naționale de Arheologie. ... (6) Certificatele de descărcare de sarcina arheologică emise în lipsa aprobării Comisiei Naționale de Arheologie sunt nule de drept. ... Articolul 7 În cazul lucrărilor prevăzute la art. 2 alin. (1) lit. e), persoanele fizice sau juridice, de drept public ori privat
ORDONAN��A nr. 43 din 30 ianuarie 2000 (**republicată**)(*actualizată*) privind protecţia patrimoniului arheologic şi declararea unor situri arheologice ca zone de interes naţional*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126827_a_128156]
-
A din Lista monumentelor istorice și pentru toate investițiile, cu excepția locuințelor particulare aflate în alte zone, rapoartele de cercetare se trimit spre aprobare Comisiei Naționale de Arheologie. ... (6) Certificatele de descărcare de sarcina arheologică emise în lipsa aprobării Comisiei Naționale de Arheologie sunt nule de drept. ... Articolul 7 În cazul lucrărilor prevăzute la art. 2 alin. (1) lit. e), persoanele fizice sau juridice, de drept public ori privat, precum și ordonatorii principali de credite ai autorităților și instituțiilor publice au obligația sa finanțeze
ORDONAN��A nr. 43 din 30 ianuarie 2000 (**republicată**)(*actualizată*) privind protecţia patrimoniului arheologic şi declararea unor situri arheologice ca zone de interes naţional*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126827_a_128156]
-
în relația cu proprietarii imobilelor, terenurilor sau ai construcțiilor din zonele cu patrimoniu arheologic și din zonele în care se evidențiază descoperiri arheologice; ... d) eliberează autorizația de săpătură arheologică sistematica, prin compartimentul sau de specialitate, în urma consultării Comisiei Naționale de Arheologie; ... e) eliberează autorizațiile de diagnostic, săpătură arheologică preventiva și supraveghere arheologică, prin compartimentul sau de specialitate, în condițiile prezentei ordonanțe; ... f) actualizează standardele și procedurile arheologice și urmărește respectarea acestora și a Regulamentului săpăturilor arheologice din România; ... g) instituie, prin
ORDONAN��A nr. 43 din 30 ianuarie 2000 (**republicată**)(*actualizată*) privind protecţia patrimoniului arheologic şi declararea unor situri arheologice ca zone de interes naţional*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126827_a_128156]
-
asigura actualizarea acestuia; ... m) finanțează sau cofinanțează, împreună cu autoritățile și instituțiile publice, cu persoanele fizice ori juridice de drept privat interesate, cercetarea patrimoniului arheologic, conform strategiei proprii ��n acest domeniu; ... n) asigura editarea și publicarea anuală de către Comisia Națională de Arheologie a Cronicii cercetărilor arheologice, precum și a altor publicații de specialitate; ... o) organizează și finanțează anual sesiunea națională de rapoarte arheologice. ... Articolul 13 Serviciile publice deconcentrate ale Ministerului Culturii și Cultelor îndeplinesc, în domeniul protejării patrimoniului arheologic, următoarele atribuții: a) urmăresc
ORDONAN��A nr. 43 din 30 ianuarie 2000 (**republicată**)(*actualizată*) privind protecţia patrimoniului arheologic şi declararea unor situri arheologice ca zone de interes naţional*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126827_a_128156]
-
de descărcare de sarcina arheologică, conform prevederilor prezentei ordonanțe; ... e) anunță politia și jandarmeria cu privire la fiecare descoperire întâmplătoare, așa cum este ea definită în prezenta ordonanță, în vederea organizării pazei și/sau a supravegherii zonei respective. ... Articolul 14 (1) Comisia Națională de Arheologie funcționează ca organism științific de specialitate, fără personalitate juridica, cu rol consultativ în domeniul patrimoniului arheologic, pe lângă Ministerul Culturii și Cultelor. ... (2) Comisia Națională de Arheologie este formata din specialiști în domeniu, care își desfășoară activitatea în institutele de profil
ORDONAN��A nr. 43 din 30 ianuarie 2000 (**republicată**)(*actualizată*) privind protecţia patrimoniului arheologic şi declararea unor situri arheologice ca zone de interes naţional*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126827_a_128156]
-
organizării pazei și/sau a supravegherii zonei respective. ... Articolul 14 (1) Comisia Națională de Arheologie funcționează ca organism științific de specialitate, fără personalitate juridica, cu rol consultativ în domeniul patrimoniului arheologic, pe lângă Ministerul Culturii și Cultelor. ... (2) Comisia Națională de Arheologie este formata din specialiști în domeniu, care își desfășoară activitatea în institutele de profil arheologic, muzee, precum și în alte instituții. ... (3) Comisia Națională de Arheologie propune aprobarea, prin ordin al ministrului culturii și cultelor, a programelor naționale de cercetare, a
ORDONAN��A nr. 43 din 30 ianuarie 2000 (**republicată**)(*actualizată*) privind protecţia patrimoniului arheologic şi declararea unor situri arheologice ca zone de interes naţional*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126827_a_128156]