KorAP: Find »[drukola/base=aristocrație & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...62 63 64 ...85 >

2,123 matches

Corola-publishinghouse/Science/286162_a_287491

literatură și societate, deopotrivă, în raport cu Europa Occidentală, în spațiul nostru instituția c.l. apare târziu. Dacă istoria literaturii române reține funcționarea sporadică și restrânsă numeric a saloanelor literare, ea este în orice caz, până la revoluția de la 1848, apanajul exclusiv al aristocrației. Saloane și serate literare frecventează și susțin Gh. Asachi, V. Alecsandri, M. Kogălniceanu, C. Negruzzi, Al. Russo, C. Negri, D. Bolintineanu, N. Bălcescu ș.a., dar chiar și după 1848, atare practici mondene gravitează tot în jurul marilor familii, ca Văcărescu, Golescu

CENACLU LITERAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române (2004) [Corola-publishinghouse/Science/286162_a_287491]
Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740

marchează această realitate prin adjectivarea cuvântului, reluând o formulare din Proclamația de la 1848: "Românul s-a născut boieribil"60. Să încercăm să intrăm în detaliile acestei relații între condiția "boierească" și capacitățile colective. Temă constantă în opera lui Heliade Rădulescu, aristocrația apare ca principalul motor al renașterii României. Nu o dată se lamentează: "Eu unul mă plâng că nu se mai vede pre nicăiri o adevărată aristocrație [...]. Aristocrația în sine, în adevărata sa însemnare, este sănătatea întăritoare a celor mai bune republice

Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
acestei relații între condiția "boierească" și capacitățile colective. Temă constantă în opera lui Heliade Rădulescu, aristocrația apare ca principalul motor al renașterii României. Nu o dată se lamentează: "Eu unul mă plâng că nu se mai vede pre nicăiri o adevărată aristocrație [...]. Aristocrația în sine, în adevărata sa însemnare, este sănătatea întăritoare a celor mai bune republice. Ea naște eroii și înțelepții, ea produce adevărații cetățeni, ea susține statele"61. La ce se referă când vorbește despre "aristocrați"? Heliade Rădulescu nu are

Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
relații între condiția "boierească" și capacitățile colective. Temă constantă în opera lui Heliade Rădulescu, aristocrația apare ca principalul motor al renașterii României. Nu o dată se lamentează: "Eu unul mă plâng că nu se mai vede pre nicăiri o adevărată aristocrație [...]. Aristocrația în sine, în adevărata sa însemnare, este sănătatea întăritoare a celor mai bune republice. Ea naște eroii și înțelepții, ea produce adevărații cetățeni, ea susține statele"61. La ce se referă când vorbește despre "aristocrați"? Heliade Rădulescu nu are în

Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
națiunea și cu resursele ei. De aceea boierii sunt "reprezentativi". Heliade Rădulescu nu îi tratează ca o clasă, constituită prin drepturi ereditare și definită prin păturile sociale pe care le domină, ci mai degrabă ca un decupaj particular al populației. Aristocrația numește constituirea în corpul social a unei mase superioare în care se difuzează în mod egal o putere. E o figură potentă a poporului român, modul în care Heliade Rădulescu își reprezintă facultatea creatoare. Politic, e o reprezentare a unei

Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
As; așadar, G.A.-scu va să zică după limba întortochiată: Ghindă As De și după limba creștinească "As de ghindă"111. E limpede la ce fenomen social se referă Heliade Rădulescu. Scriitorii sunt oameni noi. Ei nu fac parte din vechea aristocrație, ci dintr-o nouă elită. Calitățile lor nu se transmit ereditar, în virtutea unei continuități de sânge marcate printr-un nume de familie sonor. Literatura mobilizează o forță a individului de a-și crea un destin prin propriile puteri și numele

Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
și numele în -escu, semn al unei noi populații orășenești legată de profesii, nu de moșii, atestă capacitatea de a se inventa pe sine. Heliade Rădulescu suspectează această creație a unei noi elite, fără să militeze totuși pentru o adevărată aristocrație în litere, emanată de vechea clasă boierească. Cum subliniază în Echilibru între antiteze, autoironic de această dată, toți autorii români sunt într-un fel sau altul inventați: "De unde în fine evgheniși bieții Cogălniceni, Alecsandri, toți bieții în -eni și în

Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
sens un document din 1823 sigilat cu pecețile boierilor Țării Românești în Hrisovul. Buletinul Școalei de Arhivistică, publicat de Aurelian Sacerdoțeanu, vol. II, București, 1942. 65 Se întâmplă aici ceea ce Antoine Compagnon constata în analiza surselor ideologice ale antimodernității: o aristocrație e investită cu atributele democrației. În Evul Mediu, nevoia nobililor de a-și face recunoscute drepturile în fața autorității regelui a dus la instaurarea unui regim al egalității care să permită expresia liberă a voinței fiecăruia. E primul individualism recunoscut politic

Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808

alta. Astfel starea țăranilor a devenit robie. Cu asemenea chip, Domnii și câțiva boieri, care compuneau Guvernul, dispuneau în folosul lor, de toate stările obștești și particulare. Clasa de mijloc și cultivatorii de pământ, robiți prin acțiunile prevaricatoare ale înaltei aristocrații, erau aruncați în sărăcie și în ignoranță; nici o instituție binefăcătoare, nici pentru educațiune, nu s-a arătat în această epocă de activitate generală; și o țară atât de bogată, prin producțiunile națiunii, înfățoșa spectacolul unei impustieri peste tot locul." În

VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA (2010) [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243

depășirea tradiționalei opoziții, de sorginte lovinesciană, dintre forțele „reacționare“ și cele „progresiste“. Istoria intelectuală a Junimii poate fi gândită excluzând recursul la stigmatul aplicat gândirii conservatoare occidentale și autohtone. Conservatorismul nu poate fi redus la o ideologie destinată apărării claselor aristocrației. El este, iar junimismul nu face excepție, o viziune asupra naturii umane și a comunității, viziune fondată pe valorile opuse programatic radicalismului născut la 1789. Junimismul și pasiunea moderației duce mai departe o încercare a autorului de a schița o

Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir (2013) [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
paginile de memorii. Disciplina centralizării operează implacabil și Bucureștiul absoarbe energia critică a unei întregi provincii. Junimea își conservă, până la capăt, chiar și în exilul bucureștean, aura care nu poate fi disociată de aceea a Moldovei istorice. În combinația de aristocrație și eleganță ironică, în aliajul de sincronizare naturală cu Occidentul și cultivare a tradițiilor familiale și comunitare este recuperabilă amprenta moldovenească a grupării junimiste. Simbolic, atunci când Maiorescu însuși rememorează, la 1890, întro pagină din Critice, fizionomia peisajului junimist, tonul se

Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir (2013) [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
și Carp, ca atâția dintre contemporanii lor, sunt obsedați de identificarea acelui parcurs al modernizării care să per mită evitarea traumelor anului 1789. Redați unui mediu occidental al circulației ideilor, junimiștii încetează să mai apară drept simple voci ale claselor aristocrației. Interogațiile lor sunt ecoul interogațiilor unei întregi epoci. Contextualizarea este pasul metodologic fără de care complexitatea intelectuală a junimismului nu poate fi sesizată. În cele din urmă, modelul de evoluție junimist, spre a relua sintagma lui Keith Hitchins, este dominat de

Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir (2013) [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
previzibil, de forțele conservatoare. De la Barbu Catargiu la Lascăr Catargiu, ele sunt definite, ideologic, de ostilitatea implacabilă față de ideile novatoare. Exponente ale „reacțiunii“, elementele conservatoare refuză egalitatea politică și nutresc visurile restaurației boierești. Recrutânduși politicienii exclusiv din bazinul social al aristocrației, ei sunt destinați să frâneze drumul României către occiden talizare și luminile civilizației. Partid al egoismului de clasă, ei dispar, după 1918, striviți de carul triumfal al progresului istoric. Oricât de grotescă și de maniheistă în contururile ei, această lectură

Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir (2013) [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
pp. 41-43.</ref> Notațiile din Istoria contimporană... sunt și o meditație, nu lipsită de amărăciune, asupra dificultății de a fi conservator: refuzând, cu egală vigoare, elanul utopic revoluționar și încremenirea „reacțiunii“, junimismul acționează întrun spațiu public dominat de impulsul demonizării aristocrației. De aici, tentația de a asocia moderația liberal conservatoare cu preocuparea apărării privilegiilor defuncte. Viziunea junimistă, în dicțiune maioresciană, este una la nivelul căreia egalitatea în fața legii și progresul constituțional sunt elemente centrale. Critica ideologică privește doar către viitorul care

Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir (2013) [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
în România de astăzi? Lasă că și în trecut o boierime vremelnică, legată de înaltele funcții ale Statului (cel puțin în Muntenia), nu se putea asemăna cu nobilimea statornică din alte țări; dar în fapt Constituțiunea noastră actuală a înlăturat aristocrația hereditară, și nu există la noi partid politic care să tindă a o introduce în viitor.<ref id=”1”>Ibidem, p. 45.</ref> Dinasticismul este, în această economie a pedagogiei moderației, un obiectiv ce se subsumează maturi zării dezbaterii publice

Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir (2013) [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
civilizației, opunânduse, cu egală putere, domniei privilegiului de naștere și domniei mulțimii. În descrierea pe care Maiorescu o pune în pagină putem recunoaște timbrul liberal conservator. Desprin derea de trecut este posibilă doar prin impunerea unui etos asociabil cu „o aristocrație a talentului, a muncii oneste și averii“.<ref id=”1”>Titu Maiorescu, Discursuri parlamentare, vol. I (1866-1876), ed. îngrijită, studiu introductiv, note și comentarii de Constantin Schifirneț, Editura Albatros, București, 2001, p. 241.</ref> În absența acestei clase de mijloc

Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir (2013) [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
de încrederea oarbă în rațiune. Textele lui Rosetti oferă imaginea remarcabilă a întâlnirii dintre nostalgie, critica raționalismului politic și un simț al lucidității care relevă imposibilitatea întoarcerii în trecut. Sacrificarea tradiției și îmbrățișarea necritică a transplantului instituțional sunt imputabile unei aristocrații naționale care își trădează misiunea de a fi gardian al trecutului. Educația occidentală a tinerilor dă naștere, în termeni eminescieni, unei generații care nu aspiră decât la reproducerea rapidă și definitivă a unui model de civilizație universal prin excelență. Atenția

Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir (2013) [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190

majoritatea activităților publice. Un altul ar fi atitudinea elitelor otomane și ale Vechiului Regim francez față de activitățile economice, privite ca nedemne. De aici a rezultat „neacceptarea liderilor comerciali și industriali în cercurile înalte ale societății, care erau accesibile numai unei aristocrații formate din cei care făcuseră carieră ca mari proprietari de pământ sau înalți oficiali guvernamentali. Dorința de a-și vedea familiile ajunse la cele mai înalte niveluri ale societății i-a determinat adesea pe întreprinzătorii de mare succes să-și

[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
sensul unor preocupări nonantreprenoriale, mai acceptabile social în cercurile spre care aspirau ei. Astfel de societăți se privează de marile dinastii industriale și comerciale, care se pot dezvolta și menține în țări ca Statele Unite, unde nu există înalte niveluri ale aristocrației la care să aspiri. în societățile care, practic, își sterilizează propriii oameni de afaceri poate apărea nu numai o lipsă de spirit întreprinzător, dar și o pierdere în capitalul de investiții, atunci când capitaliștii puternic înclinați spre economisire și reinvestire devin

[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
societățile care, practic, își sterilizează propriii oameni de afaceri poate apărea nu numai o lipsă de spirit întreprinzător, dar și o pierdere în capitalul de investiții, atunci când capitaliștii puternic înclinați spre economisire și reinvestire devin proprietari de pământ, imitând obișnuințele aristocrației de a cheltui excesiv”. în alte societăți, „capitalul uman negativ este sporit prin educație, așa încât cei care au urmat școli sau universități consideră o gamă largă de ocupații ca fiind sub nivelul lor. Măsura în care capitalul uman pozitiv generat

[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
eteristă `n țările române. 1821-1822”, Balcania, IV, 1945, pp. 3-408 (și separat `n volum). Interpretări românești. Studii de istorie economică și socială, București, 1947, 257 p. (cuprinde o serie de studii publicate anterior `n diverse publicații). Mihai Sorin Rădulescu, „Despre aristocrația românească `n timpul regimului comunist”, Miturile..., ed. cit., II: s`nt menționați P.P. Panaitescu, Gh. Bezviconi, D. Berindei, M. Berza, Maria Holban ș.a. Mihail P. Dan `n Revista istorică română, 1945, p. 116; ca și C. Racoviță, M.P. Dan a

[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
nvățăm`ntului, dosarele 652, 676, 682-683, 728-730 și 763/1946. ANIC, fond Ministerul de Interne, Direcția Administrației de Stat, dosar 64/1947, vol. I, ff. 38-39; Analele Româno-Sovietice, nr. 9, ianuarie-februarie 1948; broșura Muzeul Româno-Sovietic, București, 1950. M.S. Rădulescu, „Despre aristocrația românească `n timpul regimului comunist”, `n Miturile..., ed. cit., II, pp. 127-147. Vezi numerele din 1947-1949. `n 1948 Muzeul Româno-Rus (Sovietic) a fost premiat de Academie pentru activitatea de cercetare istorică. Vezi Ovidiu Bozgan, „Din istoricul Facultății...”, loc.cit. Alte

[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1712

administrativă și judecătorească a provinciei, provenea ca origine fie din răzeșime, fie era de origine fanariotă. Acești boieri care dețineau cea mai mare parte a avuției provinciei nu aveau la bază un statut și nici nu erau organizați după modelul aristocrației feudale europene (apusene). Această boierime nu avea mentalitatea, spiritul și nici tradiția aristocrației consacrate, păstrătoarea unor datini de sute de ani. “Spița neamului” nu se obișnuia a fi păstrată în arhivele de familie sau în cele publice. Puținele date genealogice

DUPĂ 200 DE ANI, DE LA RĂPIREA BASARABIEI.. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Gheorghe Moruzea (2015) [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1712]
de origine fanariotă. Acești boieri care dețineau cea mai mare parte a avuției provinciei nu aveau la bază un statut și nici nu erau organizați după modelul aristocrației feudale europene (apusene). Această boierime nu avea mentalitatea, spiritul și nici tradiția aristocrației consacrate, păstrătoarea unor datini de sute de ani. “Spița neamului” nu se obișnuia a fi păstrată în arhivele de familie sau în cele publice. Puținele date genealogice erau înscrise fie cu prilejul judecăților pentru moșii, fie pe ceasloave bisericești sau

DUPĂ 200 DE ANI, DE LA RĂPIREA BASARABIEI.. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Gheorghe Moruzea (2015) [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1712]
Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722

menținerea pârghiilor puterii în plan politic. Le Goff pune în evidență transformările din epocă 42: scăderea puterii nobilimii în urma declinului agriculturii; angajarea nobililor în activități comerciale; amestecul nobililor și negustorilor bogați într-o nouă clasă socială comună care va fi aristocrația; apariția burgheziei comerciale; pătrunderea comercianților bogați în rândurile nobilimii, mai ales prin intermediul căsătoriilor; achiziția de către negustori a unor domenii feudale; cumpărarea de către negustori și bancheri bogați a diplomelor nobiliare odată cu moșiile și senioriile achiziționate; transformarea marii burghezii comerciale într-o

Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]