1,744 matches
-
Earhart, Tracy Eberhard participă la acest voiaj încărcat de sunete și de culori. Labirintul în care pătrunde Corto nu seamănă cu nimic din ceea ce gentilomul rătăcitor a văzut până acum. Copleșit de referințe culturale și înțesat de capcane, un labirint armonic, el nu poate fi străbătut decât de pelerinul ce se hrănește din ciupercile magice ce șterg granițele dintre prezent și trecut. Luxuriantă și feroce, lumea subterană a lui Pratt este populată de apariții miraculoase și grotești. O rasă de călugări
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
de la tropice. Ca și Corto, Pratt este tentat să se abandoneze acestui pământ hrănit de vrajă și de ploaie, lăsând în urmă Europa și cartezianismul ei. În Bouche Dorée, Pratt pune ceva din propria sa structură de mag ce reunește, armonic, Estul și Vestul sub semnul visului neîngrădit. Spre această Brazilie populată de fantasme și de ban diți-revoluționari din sertăo recoboară Pratt, odată cu La macumba du gringo. Prin acest text ce evocă teribilul ethos răzbunător din Samba avec Tir Fixe, Pratt
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
1812, despre seria ipergeometrică, unde se dau criterii de convergență - preocupare oarecum nouă pentru acea verme; 2) cel din 1808, de astronimie, despre modificările seculare, unde media aritmetic-geometrică e introdusă ca proces convergent de calculare a perioadei funcțiunilor eliptice (cazul armonic: al integralei lemniscatei). Sunt contribuții de primul ordin, dar nu pe ele se bazează gloria de teoretician al funcțiunilor, a lui Gauss, și nici pe manuscrise mai mult sau mai puțin complete, de felul fragmentelor de teoria numerelor din 1834
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
obicinuia să umple marginile libere ale cărților sale. Astfel, se pare, Gauss era în posesia intergării ecuațiilor diferențiale cu coeficienți raționali, admițând ca integrală particulară seria ipergeometrică; deținea principalele trăsături ale teoriei funcțiunilor eliptice, cel puțin limitate la cazul remarcabil, armonic, cu înmulțire complexă, al lemniscatei; din 1798, cunoștea descompunerea funcțiunilor eliptice în produse infinite sau reprezentarea lor sub formă de câturi de serii tetha! Fără îndoială, e excesiv. Ne găsim în fața unui cult organizat al gloriei lui Gauss, de către lumea
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
Junia În cârciume igrasioase. Amici, Cadențe De târziu orologiu... O haină, pe gust, Să părăsim Necunoscutul Leviathan. * ESTETIC URBAN Orașul seara... Șantiere în repaos. Și firme scrise Din becuri înstelate. Orașul seara... Pe o piață Cu sclipiri de fier Claxon, armonic, a sunat. Foburgul Cu bachice dorinți, Și cugetări De opere văzute, Orașul seara... Din statica uitării, - Destul frumos, Destul departe. * MERIDIAN Sezonul verii s-a finit De serenadele albastre... De reverii ascunse-n astre... - Poema care s-a sfârșit. Sezonul
Plumb. Cu voi. Scântei galbene. Stanțe burgheze by George Bacovia [Corola-publishinghouse/Imaginative/295560_a_296889]
-
ce caracterizează mediul ρ și v. Intensitatea sonoră se exprimă în W/m2. c) Timbrul este o altă calitate a sunetelor. El diferențiază sunete cu intensități și frecvențe egale emise de instrumente diferite. Această diferențiere se datorează intensității și frecvenței armonicelor care însoțesc sunetul fundamental. Reamintim că sunetul cu frecventa cea mai joasă emis de un corp reprezintă sunetul fundamental și este însoțit de o serie de sunete superioare (armonice). Aceste sunete superioare determină timbrul sunetului emis de un instrument. Experimental
Acustică muzicală by Aurora Agheorghiesei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/343_a_615]
-
emise de instrumente diferite. Această diferențiere se datorează intensității și frecvenței armonicelor care însoțesc sunetul fundamental. Reamintim că sunetul cu frecventa cea mai joasă emis de un corp reprezintă sunetul fundamental și este însoțit de o serie de sunete superioare (armonice). Aceste sunete superioare determină timbrul sunetului emis de un instrument. Experimental s-a constatat că timbrul unui sunet depinde numai de numărul, înălțimea și intensitatea armonicelor. De exemplu, sunetele având cca. 6 armonice au un timbru plăcut. II.5. Surse
Acustică muzicală by Aurora Agheorghiesei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/343_a_615]
-
un corp reprezintă sunetul fundamental și este însoțit de o serie de sunete superioare (armonice). Aceste sunete superioare determină timbrul sunetului emis de un instrument. Experimental s-a constatat că timbrul unui sunet depinde numai de numărul, înălțimea și intensitatea armonicelor. De exemplu, sunetele având cca. 6 armonice au un timbru plăcut. II.5. Surse sonore a. Sunete muzicale O oscilație periodică, adică un sunet muzical, se poate descompune într-o serie de oscilații sinusoidale sau tonuri muzicale (serie Fourier) : Deoarece
Acustică muzicală by Aurora Agheorghiesei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/343_a_615]
-
însoțit de o serie de sunete superioare (armonice). Aceste sunete superioare determină timbrul sunetului emis de un instrument. Experimental s-a constatat că timbrul unui sunet depinde numai de numărul, înălțimea și intensitatea armonicelor. De exemplu, sunetele având cca. 6 armonice au un timbru plăcut. II.5. Surse sonore a. Sunete muzicale O oscilație periodică, adică un sunet muzical, se poate descompune într-o serie de oscilații sinusoidale sau tonuri muzicale (serie Fourier) : Deoarece urechea omenească nu este sensibilă la defazajele
Acustică muzicală by Aurora Agheorghiesei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/343_a_615]
-
nu este sensibilă la defazajele oscilațiilor componente (G. S. Ohm), spectrul sunetului (amplitudinile An în funcție de frecvență) este suficient pentru a caracteriza sunetul, adică două sunete cu același spectru dau aceeași senzație auditivă. Timbrul sunetului este determinat de prezența și intensitatea armonicelor. b. Zgomote Zgomotele sunt sunete aperiodice, cu amplitudine variabilă neregulat. Ele nu mai au un spectru de linii, ci un spectru continuu dat de integrala Fourier: unde graficul densității spectrale sau densității de amplitudine a (ω) dă spectru continuu. Prin
Acustică muzicală by Aurora Agheorghiesei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/343_a_615]
-
nu mai au un spectru de linii, ci un spectru continuu dat de integrala Fourier: unde graficul densității spectrale sau densității de amplitudine a (ω) dă spectru continuu. Prin urmare, orice oscilații este până la o urmă o suprapunere de oscilații armonice, cu spectru de linii sau spectru continuu. SURSE SONORE Orice corp material care vibrează poate servi ca sursă sonoră, deoarece produce unde elastice în mediul înconjurător. Ne vom opri, pe scurt, asupra mecanismului de producere a sunetelor de către câteva tipuri
Acustică muzicală by Aurora Agheorghiesei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/343_a_615]
-
astfel o frecvență joasă, necesară, fără a fi nevoie să se lungească prea mult coarda (ceea ce ar însemna o creștere a dimensiunilor instrumentului). Lungimea corzii vibrante poate fi exprimată în funcție de lungimea de undă a undelor staționare corespunzătoare sunetului fundamental și armonicelor, astfel în care n ia valori din șirul numerelor naturale (1, 2, 3, 4, 5 ...). Frecvențele corespunzătoare acestor lungimi de undă sunt: Se poate spune că într-o coardă vibrantă, a cărei lungime este l, pot forma unde staționare numai
Acustică muzicală by Aurora Agheorghiesei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/343_a_615]
-
coardă vibrantă, a cărei lungime este l, pot forma unde staționare numai acele oscilații care au lungimile de undă date prin relațiile de mai sus. νf reprezintă frecvența cea mai joasă și se numește frecvență fundamentală iar ν1, ν2 . . , νn armonice superioare . Se observă că νf =nνn-1 adică frecvența fundamentală este un multiplu întreg al frecvenței armonicelor superioare. Aceste armonice formează o serie armonică. Se observă ușor că pentru n = 1 se obține frecvența νf adică frecvența sunetului fundamental, pentru n
Acustică muzicală by Aurora Agheorghiesei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/343_a_615]
-
lungimile de undă date prin relațiile de mai sus. νf reprezintă frecvența cea mai joasă și se numește frecvență fundamentală iar ν1, ν2 . . , νn armonice superioare . Se observă că νf =nνn-1 adică frecvența fundamentală este un multiplu întreg al frecvenței armonicelor superioare. Aceste armonice formează o serie armonică. Se observă ușor că pentru n = 1 se obține frecvența νf adică frecvența sunetului fundamental, pentru n = 2 se obține a doua armonică pentru n = 3 — a treia armonică ș.a.m.d. Fiecare
Acustică muzicală by Aurora Agheorghiesei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/343_a_615]
-
date prin relațiile de mai sus. νf reprezintă frecvența cea mai joasă și se numește frecvență fundamentală iar ν1, ν2 . . , νn armonice superioare . Se observă că νf =nνn-1 adică frecvența fundamentală este un multiplu întreg al frecvenței armonicelor superioare. Aceste armonice formează o serie armonică. Se observă ușor că pentru n = 1 se obține frecvența νf adică frecvența sunetului fundamental, pentru n = 2 se obține a doua armonică pentru n = 3 — a treia armonică ș.a.m.d. Fiecare dintre frecvențele relației
Acustică muzicală by Aurora Agheorghiesei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/343_a_615]
-
mai sus. νf reprezintă frecvența cea mai joasă și se numește frecvență fundamentală iar ν1, ν2 . . , νn armonice superioare . Se observă că νf =nνn-1 adică frecvența fundamentală este un multiplu întreg al frecvenței armonicelor superioare. Aceste armonice formează o serie armonică. Se observă ușor că pentru n = 1 se obține frecvența νf adică frecvența sunetului fundamental, pentru n = 2 se obține a doua armonică pentru n = 3 — a treia armonică ș.a.m.d. Fiecare dintre frecvențele relației de sus corespunde la
Acustică muzicală by Aurora Agheorghiesei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/343_a_615]
-
particulă a coardei se mișcă sinusoidal, toate particulele având aceeași frecvență de oscilație. Din cele de mai sus reiese că există o infinitate de moduri normale, fiecărui mod normal corespunzându-i o frecvență caracteristică. Comparând coarda vibrantă cu un oscilator armonic simplu, format dintr-un resort elastic fixat la o extremitate, la cealaltă extremitate punând un corp de masă m, constatăm o deosebire fundamentală, acesta din urmă având numai un singur mod normal și deci o singură frecvență. Să presupunem că
Acustică muzicală by Aurora Agheorghiesei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/343_a_615]
-
corp de masă m, constatăm o deosebire fundamentală, acesta din urmă având numai un singur mod normal și deci o singură frecvență. Să presupunem că scoatem coarda vibrantă din poziția de echilibru, astfel ca deformarea ei să corespundă uneia intre armonice, după care o lăsăm liberă. Evident, coarda va vibra cu frecvența armonicii 16 respective pro-ducând un sunet, cu această frecvență, care se propagă în mediul ambiant. în momentul când se lovește o coardă de țambal sau pian, vibrația acesteia, care
Acustică muzicală by Aurora Agheorghiesei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/343_a_615]
-
16 respective pro-ducând un sunet, cu această frecvență, care se propagă în mediul ambiant. în momentul când se lovește o coardă de țambal sau pian, vibrația acesteia, care se propagă, cuprinde pe lângă frecvența fundamentală și o serie de frecvențe corespunzătoare armonicelor superioare. Se spune că în acest caz are loc o suprapunere (superpoziție) de moduri normale, ceea ce înseamnă că, simultan, coexista mai multe moduri de mișcare și frecvențe, iar deplasarea unui punct al corzii este dată de suma deplasărilor care se
Acustică muzicală by Aurora Agheorghiesei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/343_a_615]
-
totdeauna, un ventru de amplitudine, iar la cel fix un nod. Pe acest principiu funcționează mult populara drâmbă (sau drâng), instrument primitiv întâlnit în toată Europa și Asia. In cazul vergilor, plăcilor și membranelor, sunetele parțiale nu mai sunt sunete armonice, deoarece frecvențele lor nu se mai succed după regula acestora din urmă. În practică, vibrațiile vergelelor sunt folosite în binecunoscutul diapazon, ca și în așa-numitul „trianglu", o lungă bară de oțel îndoită în forma unui triunghi echilateral , acționat cu ajutorul
Acustică muzicală by Aurora Agheorghiesei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/343_a_615]
-
În practică, vibrațiile vergelelor sunt folosite în binecunoscutul diapazon, ca și în așa-numitul „trianglu", o lungă bară de oțel îndoită în forma unui triunghi echilateral , acționat cu ajutorul unei baghete. Diapazonul emite un sunet aproape pur, adică practic neînsoțit de armonice, pentru că brațele lui, groase față de lungime, nu pot vibra parțial decât cu o foarte mică amplitudine. Emițând un sunet practic lipsit de parțiale care ar fi discordante, ca și în general la orice vergea vibrantă diapazonul poate fi considerat ca
Acustică muzicală by Aurora Agheorghiesei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/343_a_615]
-
rezultant să fie variabilă, nedeterminată. Nu totdeauna vergelele dau sunete nemuzicale. Cu anumite precauții constructive, întrebuințând un oțel dur bine călit și perfect calibrat, se obțin vergele subțiri și lungi, care dau sunete fundamentale intense bine intonate, cu parțiale chiar armonice. Asemenea vergele rectilinii sau îndoite în formă de spirală mare sunt folosite în ceasurile de perete (pendule), dând sunete plăcute, îndelung vibrante. Uneori vergelele sunt tăiate la lungimi astfel încât să dea sunete muzicale formând o succesiune melodică. De exemplu, în
Acustică muzicală by Aurora Agheorghiesei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/343_a_615]
-
4% zincr restul cupru), aliaj foarte dur și fragil, dar cu o puternică și bogată sonoritate. Studiul amănunțit al sunetelor clopotelor a arătat că lovitura limbii acestora dă naștere nu unei singure vibrații de bază, peste care s-ar suprapune armonicele respective, ci la mai multe sisteme vibratoare concomitente (fiecare cu armonicele lui), cărora le corespund note muzicale bine definite. Aceste note nu stau între ele în raporturi de dependență necesare, cum stau sunetele armonice, ci înălțimea lor depinde de o
Acustică muzicală by Aurora Agheorghiesei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/343_a_615]
-
o puternică și bogată sonoritate. Studiul amănunțit al sunetelor clopotelor a arătat că lovitura limbii acestora dă naștere nu unei singure vibrații de bază, peste care s-ar suprapune armonicele respective, ci la mai multe sisteme vibratoare concomitente (fiecare cu armonicele lui), cărora le corespund note muzicale bine definite. Aceste note nu stau între ele în raporturi de dependență necesare, cum stau sunetele armonice, ci înălțimea lor depinde de o serie de factori ca: — modul de proiectare a clopotului (curbele profilului
Acustică muzicală by Aurora Agheorghiesei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/343_a_615]
-
bază, peste care s-ar suprapune armonicele respective, ci la mai multe sisteme vibratoare concomitente (fiecare cu armonicele lui), cărora le corespund note muzicale bine definite. Aceste note nu stau între ele în raporturi de dependență necesare, cum stau sunetele armonice, ci înălțimea lor depinde de o serie de factori ca: — modul de proiectare a clopotului (curbele profilului, grosimea peretelui etc.); — modul de fabricare (turnarea, aliajul întrebuințat etc.); — corijările prin strunjire, care se fac după turnare și răcire pentru a obține
Acustică muzicală by Aurora Agheorghiesei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/343_a_615]