22,132 matches
-
afectează presiunea arterială pe termen lung, decât dacă sunt afectate funcția renală sau ingestia de apă. Supraîncarcarea hidrică a organismului crește volumul extracelular, inclusiv volemia, fapt ce duce la retur venos crescut, cu creșterea debitului cardiac și deci a presiunii arteriale (fig. 47). La această secvență cauzală se adaugă o buclă bazată pe creștere de rezistență periferică prin fenomen generalizat de autoreglare tisulară a debitului sanguin local. In ce privește ingestia, sarea are efect mai puternic decât apa, deoarece creșterea ingestiei
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
prin acțiune asupra centrului setei, iar pe de altă parte crește reabsorbția renală de apă, datorită secreției crescute de hormon antidiuretic (ADH) determinate de stimularea osmoreceptorilor hipotalamici. Ambele căi duc la supraîncărcare hidrică a organismului. Contribuția renală la reglarea presiunii arteriale se bazează pe funcția excretorie, dar implică numeroase mecansime umorale intricate, cum sunt cele ce urmează. 13.3.2. Hormonul antidiuretic Hormonul antidiuretic (ADH, vasopresină), secretat în hipofiza posterioară, este eliberat de neuroni hipotalamici ca răspuns la stimularea osmoreceptorilor hipotalamici
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
în tubii distali și colectori, datorată formării (cAMP mediată) de pori în membrana apicală a celulelor epiteliale (prin inserția de noi molecule de aquaporină). Dacă mecanismul este activat de ingestia salină crescută, retenția hidrică poate duce în timp la hipertensiune arterială. In caz de ingestie hidrică crescută, fără exces de sare, secreția de ADH scade sub valorile bazale, permitând re echilibrarea hidrică, nu numai prin diureză presională, ci și prin scăderea reabsorbției de apă. Creșterea volemiei stimulează voloreceptorii atriali (de fapt
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
de lichide sărate și dulci, pentru prevenirea deshidratării și menținerea performanței generale (circulatorie și fizică, somatică). 13.3.3. Sistemul renină-angiotensină-aldosteron Renina este o enzimă secretată de aparatul juxtaglomerular renal (miocite netede modificate din peretele arteriolei aferente) la scăderea presiunii arteriale, de fapt la scăderea debitului și presiunii în arteriola aferentă. Ea transformă angiotensinogenul plasmatic în angiotensină I (decapeptid slab vasoconstrictor), care sub acțiunea unei enzime de conversie (din endoteliul vaselor pulmonare) se transformă în angiotensina II (octapeptid puternic vasoconstrictor), rapid
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
reabsorbției (prin scăderea presiunii în vasele peritubulare), creșterea reabsorbției de sodiu prin intermediul aldosteronului. Angiotensina II este un puternic vasoconstrictor, cu acțiune directă asupra miocitelor netede vasculare și indirectă, prin stimularea eliberării de noradrenalină din terminațiile simpatice postganglionare de la nivelul peretelui arterial. De asemeni, angiotensina II stimulează centrul setei, ingestia crescută de apă fiind încă un mecanism ce favorizează creșterea presiunii arteriale. Acțiunile majore ale angiotensinei II sunt mediate de receptori specifici de tip AT1. In ultimul timp s-au acumulat numeroase
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
acțiune directă asupra miocitelor netede vasculare și indirectă, prin stimularea eliberării de noradrenalină din terminațiile simpatice postganglionare de la nivelul peretelui arterial. De asemeni, angiotensina II stimulează centrul setei, ingestia crescută de apă fiind încă un mecanism ce favorizează creșterea presiunii arteriale. Acțiunile majore ale angiotensinei II sunt mediate de receptori specifici de tip AT1. In ultimul timp s-au acumulat numeroase date noi privind metabolismul angiotensinelor și mecanismul lor de acțiune. Aldosteronul este un hormon clasic, din categoria steroizilor, fiind secretat
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
la nivelul tubilor uriniferi, unde stimulează reabsorbția sodiului la schimb cu potasiul. Secreția de aldosteron este reglată prin mecanisme de feedback negativ de către natremie și kaliemie. Excesul de aldosteron poate fi un factor important în mecanismul de producere al hipertensiunii arteriale. Factorul atrial natriuretic, eliberat la nivelului endocardului atrial ca răspuns la creșterea cronică a presiunii atriale, este un vasodilatator și un diuretic endogen important, care poate media natriureza aldosteron independentă de compensare a hipervolemiei. 13.3.4. Hipertensiunea arterială Hipertensiunea
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
hipertensiunii arteriale. Factorul atrial natriuretic, eliberat la nivelului endocardului atrial ca răspuns la creșterea cronică a presiunii atriale, este un vasodilatator și un diuretic endogen important, care poate media natriureza aldosteron independentă de compensare a hipervolemiei. 13.3.4. Hipertensiunea arterială Hipertensiunea arterială ca situație patologică a suferit numeroase redefiniri de-a lungul timpului, în prezent fiind stabilite repere diagnostice detaliate, acceptate internațional, care sunt subiect de permanentă analiză critică în funcție de rezultatul cercetărilor din domeniu. Nu orice creștere a presiunii arteriale
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
Factorul atrial natriuretic, eliberat la nivelului endocardului atrial ca răspuns la creșterea cronică a presiunii atriale, este un vasodilatator și un diuretic endogen important, care poate media natriureza aldosteron independentă de compensare a hipervolemiei. 13.3.4. Hipertensiunea arterială Hipertensiunea arterială ca situație patologică a suferit numeroase redefiniri de-a lungul timpului, în prezent fiind stabilite repere diagnostice detaliate, acceptate internațional, care sunt subiect de permanentă analiză critică în funcție de rezultatul cercetărilor din domeniu. Nu orice creștere a presiunii arteriale peste valorile
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
arterială Hipertensiunea arterială ca situație patologică a suferit numeroase redefiniri de-a lungul timpului, în prezent fiind stabilite repere diagnostice detaliate, acceptate internațional, care sunt subiect de permanentă analiză critică în funcție de rezultatul cercetărilor din domeniu. Nu orice creștere a presiunii arteriale peste valorile normale constituie hipertensiune arterială. In esență se poate considera că hipertensiunea arterială reprezintă prezența pe termen lung a unor valori presionale de peste 135 mm Hg sistolic și 90 mm Hg diastolic. Se poate considera că hipertensiunea arterială nu
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
a suferit numeroase redefiniri de-a lungul timpului, în prezent fiind stabilite repere diagnostice detaliate, acceptate internațional, care sunt subiect de permanentă analiză critică în funcție de rezultatul cercetărilor din domeniu. Nu orice creștere a presiunii arteriale peste valorile normale constituie hipertensiune arterială. In esență se poate considera că hipertensiunea arterială reprezintă prezența pe termen lung a unor valori presionale de peste 135 mm Hg sistolic și 90 mm Hg diastolic. Se poate considera că hipertensiunea arterială nu este o boală în sine, ci
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
în prezent fiind stabilite repere diagnostice detaliate, acceptate internațional, care sunt subiect de permanentă analiză critică în funcție de rezultatul cercetărilor din domeniu. Nu orice creștere a presiunii arteriale peste valorile normale constituie hipertensiune arterială. In esență se poate considera că hipertensiunea arterială reprezintă prezența pe termen lung a unor valori presionale de peste 135 mm Hg sistolic și 90 mm Hg diastolic. Se poate considera că hipertensiunea arterială nu este o boală în sine, ci o condiție patologică ce evoluează spre complicații grave
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
presiunii arteriale peste valorile normale constituie hipertensiune arterială. In esență se poate considera că hipertensiunea arterială reprezintă prezența pe termen lung a unor valori presionale de peste 135 mm Hg sistolic și 90 mm Hg diastolic. Se poate considera că hipertensiunea arterială nu este o boală în sine, ci o condiție patologică ce evoluează spre complicații grave, însoțite de speranță de viață scăzută, dintre care menționăm insuficiența cardiacă, cardiopatia ischemică și rupturile vasculare (ce conduc la hemoragie și infarct, cu importanță deosebită
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
cardiacă, cardiopatia ischemică și rupturile vasculare (ce conduc la hemoragie și infarct, cu importanță deosebită în termeni de morbiditate, complicații și mortalitate, atunci când se produc la nivel cerebral și renal). Una din metodele clasice folosite pentru inducerea experimentală a hipertensiunii arteriale, ce arată clar importanța echilibrului volemic și a implicării renale în controlul presiunii petermen lung, este descrisă mai jos. Scăderea masei renale funcționale cu 70% duce la o creștere mică de presiune arterială, doar de 6 mm Hg. In asemenea
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
clasice folosite pentru inducerea experimentală a hipertensiunii arteriale, ce arată clar importanța echilibrului volemic și a implicării renale în controlul presiunii petermen lung, este descrisă mai jos. Scăderea masei renale funcționale cu 70% duce la o creștere mică de presiune arterială, doar de 6 mm Hg. In asemenea condiții impunerea pentru două săptămâni a unui regim hidric cu soluție salină în loc de apă potabilă duce la supraîncărcare hidrică însoțită de o creștere presională mare, de 40 mm Hg. Revenirea la ingestia de
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
oarecare la cel mai apropiat capilar), prin 1010 capilare (sistemice) în întregul organism. Capilarele au următorii parametri morfologici: 4-9 μm diametru, 0,5 μm grosimea peretelui, ~500 m2 suprafață totală a peretelui, fante parietale largi de 7 nm. Ultimele ramificații arteriale sunt metarteriolele, care împreună cu sfincterul precapilar reprezintă ultimul etaj care asigură distribuția fluxului sanguin și reglarea acesteia; datorită vasomoției circulația prin fiecare capilar este intermitentă. 14.1. Activitatea contractilă a mușchiului neted vascular In celulele musculare netede cuplarea dintre excitație
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
importante implicații funcționale pentru NO este vasodilatația determinată de debit, unde o creștere a debitului crește forța de forfecare (stres tangențial), producând vasodilatație NO-dependentă. Reducerea producției de NO în cadrul disfuncției endoteliale poate contribui la mecanismele patogene din spasmul coronarian, hipertensiunea arterială, tromboze, inflamații. Diminuarea eliberării endoteliale de NO e corelată cu: vârsta înaintată, dislipidemiile, ateroscleroza, diabetul zaharat, obezitatea. Un mecanism implicat în multe din acțiunile menționate ale NO este creșterea nivelului de cGMP în celulele țintă, prin activarea intracelulară directă a
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
mușchiului neted, dar induce și proliferarea acestui tip de celule. Efectele vasoconstrictoare ale endotelinului sunt dublate de natriureză, ca urmare a inhibiției transportului activ de sodiu la nivelul tubilor uriniferi. In felul acesta endotelinul pare să participe la reglarea presiunii arteriale pe cale dublă, vasculară și volemică. ET1 este compus din 21 de aminoacizi (2492 Da) și este sintetizat inițial ca un precursor peptidic lung, pre-pro-endotelin. ET1 final se formează din precursorul polipeptidic (203 aa) pe o cale proteolică (endoși carboxi peptidaze
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
ca și de factori implicați în autoreglarea metabolică și inflamație. Aceste mecanisme sunt funcțional importante, realizând eficiența vasodilatației asupra tonusului simpatic. Eliberarea poate fi crescută de noradrenalină (adrenoceptori β presinaptici) și angiotensina II. Controlul nervos este important pentru reglarea presiunii arteriale, distribuția debitului sanguin, ca și pentru ajustarea presiunii capilare de către balanța dintre contracția sfincterelor preși post-capilare. 14.4. Controlul umoral al microcirculației Aportul sanguin este eficient adaptat mai multor necesități tisulare: aport de oxigen și nutrimente (glucoză, acizi grași, aminoacizi
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
a diverselor substanțe bioactive, limitarea variațiilor concentrațiilor ionice în interstițiu. In multe organe funcții speciale depind direct de o perfuzie sanguină adecvată. Astfel sunt termoliza cutanată si excreția renală. Controlul pe termen scurt (secunde, minute) este realizat prin modificarea diametrului arterial ca rezultat al modificării tonusului mușchiului neted. O creștere de opt ori a activității metabolice poate duce la nivelul mușchiului scheletic la o creștere de patru ori a debitului sanguin, în timp ce o scădere a aportului de oxigen la 25% determină
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
ADH), secretată de neuroni hipotalamici în sângele de la nivelul hipofizei posterioare, nu are efecte vasculare în domeniul normal de concentrație plasmatică. Bradikinina și alte kinine relaxează mușchiul neted vascular, producând o foarte puternică arteriolodilatație, ce poate duce la scăderea presiunii arteriale, dar au ca efect și creșterea permeabilității capilare, atragerea leucocitelor și contracția mușchiului neted visceral. Kininele sunt implicate în inflamație, în hiperemia activă de la nivelul glandelor exocrine (sudoripare, salivare, pancreatice) și în controlul debitului sanguin cutanat. Producerea lor este inhibată
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
5.3. Circulația cerebrală Sângele ajunge la creier prin cele două artere vertebrale ce se unesc pentru a forma artera bazilară și prin cele două carotide interne (sursa majoră la om), care laolaltă formează un inel anastomotic (poligonul sau cercul arterial Willis; cu importanță funcțională în condiții normale) din care trei perechi de artere mari se distribuie la nivel cerebral. Anastomozele precapilare sunt în general insuficiente pentru a preveni infarctul. Sângele cerebral este drenat din venele profunde și sinusurile durale mai
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
protector, de exemplu față de toxine, sau menținerea extremei homeostazii ionice de la nivelul lichidului extracelular cerebral. Un alt rol poate fi de a preveni scurgerea sanguină a neuromediatorilor. Debitul sanguin cerebral poate fi evaluat pe baza principiului Fick, prin măsurarea concentrației arteriale și venoase de N2O după inhalarea de cantități subanestezice (metoda Kety). Debitul global este 54 ml/100g/min, necorelat cu activitatea nervoasă. Debitul regional poate fi determinat in vivo, prin captarea 133Xe sau PET (18F 2 deoxiglucoză), rezultând valori în
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
teritorii, adăugându-se influența compresivă a presiunii tisulare (intracraniană), în cavitate rigidă, de unde influența deosebită a modificărilor presiunii venoase. La creșterea presiunii intracraniene peste 33 mm Hg, debitul sanguin scade, iar ischemia stimulează centrul vasomotor, cu creșterea compensatoare a presiunii arteriale (fenomen Cushing). Controlul local este similar cu alte țesuturi, dar cu o contribuție proeminentă a CO2 (pH-mediată) și o autoreglare importantă. Creșterea simpatică a presiunii arteriale este însoțită de vasoconstricția noradrenergică a arterelor piale, pentru prevenirea unei presiuni de intrare
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
Hg, debitul sanguin scade, iar ischemia stimulează centrul vasomotor, cu creșterea compensatoare a presiunii arteriale (fenomen Cushing). Controlul local este similar cu alte țesuturi, dar cu o contribuție proeminentă a CO2 (pH-mediată) și o autoreglare importantă. Creșterea simpatică a presiunii arteriale este însoțită de vasoconstricția noradrenergică a arterelor piale, pentru prevenirea unei presiuni de intrare excesive, ce poate duce la rupturi vasculare, cu hemoragie intracerebrală și infarct. 14.6. Circulația capilară Sistemul arterial se ramifică repetat, rezultând mai mult de 40
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]