2,842,792 matches
-
pentru că intuia că în el se găsește cheia înțelegerii prezentului. Fiind un introvertit - mărturisește autorul - nu am cum să scap de "eu". Nu pot să scriu dacă nu mă descriu. Și, într-adevăr, în poeme, în jurnale și contrajurnale, în articole și eseuri, în romane îl regăsim mereu pe O. Paler și gândurile care îl frământă. Înainte de 1989 se ascunsese în spatele diverșilor eroi imaginați sau extrași din mitologie și istorie, rostind, prin gura lor, adevăruri care nu puteau fi spuse altfel
Drum prin memorie by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Journalistic/12490_a_13815]
-
într-un ciclu despre pictura română modernă, despre Pallady. Și am acceptat. Adică Eugen Crăciun, care era cronicar plastic al ziarului Adevărul, mi-a trecut mie această rubrică. Eu n-am apucat s-o umplu fiindcă, pînă să dau primul articol, a desființat guvernul Goga-Cuza ziarul, că era jidovit. (rîde) Dar conferința am ținut-o. El a fost foarte alarmat, că un tînăr care n-avea atunci nici un fel de faimă, de nici o natură, decît o oarecare influență mondenă, abordează un
Musafiri în casa Paleologu by Laura Guțanu () [Corola-journal/Journalistic/12473_a_13798]
-
nevoie să menționăm tot ceea ce a făcut în țară (pînă în 1946) și în exil, în străinătate, începînd din 1947? Citească oricine paginile autobiografice din cărțile sale apărute la Editura Humanitas! A redactat și condus publicații din exil, a scris articole despre cultura românească în Franța și în Germania, a fost redactor cultural și politic la RFI - în Franța -, la ,Europa liberă" - la München - vorbind Românilor. Iar volumele publicate în limba română, începînd din 1964 și pînă astăzi, le avem încă
Virgil Ierunca - 85 - Omul care tace by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/11423_a_12748]
-
Mircea Mihăieș Probabil că n-aș fi scris acest articol dacă nu mi-ar fi stăruit în auz cântecul, de-acum vreo zece ani, al unei simpatice formații rock. Cântecul se intitula ,Criogenia salvează România". Și probabil că dacă dl Adrian Severin, după ce-a produs câteva paragrafe demne de
Alogenia salvează România by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11424_a_12749]
-
este domnia sa, indiferent de faptul că e călare pe situație ori a sărit peste cal. În ziarul ,Ziua" din 2 august 2005, fostul ministru de Externe, fost vice-prim-ministru, fost membru în tot felul de comitete și comiții internaționale, trântește un articol de-o agresivitate fără precedent în zona ,oamenilor fini" din mijlocul cărora provine. Chiar și pe vremea lui Ceaușescu, dl Severin avea contacte cu lumea internațională și știa care sunt cutumele, în ce constă diferența între un democrat și un
Alogenia salvează România by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11424_a_12749]
-
și bagaje, în solda pesedismului. A corupt acest partid conștiințe mai solide decât a d-lui Severin, așa că nu cred c-a fost o problemă să-l reducă la statutul de simplu executant. Mă interesează mai puțin, sau deloc, mobilurile articolelor (cel din 2 august, ,Epopeea frustraților", e urmat de-o replică încă mai sinistră, la 6 august, tot în ,Ziua", sub titlul ,Mânia prezidențială naște monștri"). Pot doar să presupun că simțind c-a venit momentul să iasă din anonimatul
Alogenia salvează România by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11424_a_12749]
-
Băsescu și, prin extensie, la cei care ,vor puterea" și știu ,să înțeleagă și să manipuleze perfect suferințele popoarelor în mijlocul cărora trăiesc". Așadar, ,alogenii" nu sunt ,diferiți", cum susține a posteriori dl Severin, ci ,trăiesc chiar în mijlocul popoarelor"! Că în articolul din 6 august ,eroii alogeni" dobândesc atribute pe care în cel din 2 august nu-l au, arată doar mizeria morală în care un om de inteligența d-lui Severin poate coborî. Dac-ar fi un bărbat adevărat, fostul vice-prim-ministru
Alogenia salvează România by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11424_a_12749]
-
de intoleranță și securism. Iată că prin Adrian Severin P.S.D.-ul e gata să sară pârleazul naționalismului cu nuanțe rasiste, al grobianismului drapat în înalte sentimente patriotice. Oricum am întoarce-o, oricum am suci-o, dl Severin a scris un articol incalificabil (de fapt, e cât se poate de... calificabil: xenofobie și rasism), iar apoi a încercat să arunce încă o găleată de lături asupra celor oripilați de ideile sale. Apărarea d-lui Severin e surprinzător de slabă, mai ales din partea
Alogenia salvează România by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11424_a_12749]
-
ar aparține altora (eventual, chiar lui Traian Băsescu!), notează senin: ,Nici o etnie nu este rușinoasă. Abia cei care consideră că afirmarea acesteia constituie o insultă se fac vinovați de frustrare". Perfectă logică, nu-i așa? Chiar de la primul rând al articolul, dl Severin enunță un principiu: , Atunci când vor puterea, alogenii știu să înțeleagă și să manipuleze perfect suferințele popoarelor în mijlocul cărora trăiesc". Imediat, el exemplifică enormitatea prin acțiunile lui Traian Băsescu. Unde e aici intenția de a-l incrimina, când se
Alogenia salvează România by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11424_a_12749]
-
astăzi decît în urmă cu zece ani, cînd a fost publicată prima ediție. Față de versiunea apărută în anul 1995, autorul a mai adăugat un studiu, Idei ,simple" despre Europa, scris în anul 2000 și o postfață în care își privește articolele redactate la începutul anilor '90 din perspectiva evoluțiilor politice și culturale care au marcat deceniului scurs de atunci. În general ideile sale și-au păstrat prospețimea și, acum, cînd integrarea în Uniunea Europeană a devenit un obiectiv posibil - ba chiar probabil
Pledoaria unui extremist de centru by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11425_a_12750]
-
Monica Joita În cursul acestui an, declarat ,Anul Mondial al Fizicii" pentru a marca împlinirea a 100 de ani de la descoperirea teoriei relativității, despre Albert Einstein au apărut - și continuă să apară - zeci de articole, studii și lucrări. Autorul teoriei este invocat într-un număr din ,Time" drept ,părintele" spiritual al relativismului moral și modernismului în arta secolului XX. Deși la un moment dat nega el însuși orice conexiune între cubism și teoria relativității, totuși
2005 - Anul Mondial al Fizicii - "St. Francis Einstein of the Daffodils" by Monica Joita () [Corola-journal/Journalistic/11441_a_12766]
-
din anii târzii asupra solitudinii, izolării sau creației, gândirea lui Einstein și teoria relativității s-au transformat într-un receptacol al întrebărilor despre ordinea universului și rostul nostru pe pământ. În acest sens, se poate oricând citi și reciti antologia articolelor scrise de autorul teoriei relativității, însoțite de o lucrare de tinerețe, pe care editura Humanitas a publicat-o sub titlul Cum văd eu lumea - Teoria relativității pe înțelesul tuturor. În 1979, la Princeton University Press a apărut lucrarea Albert Einstein
2005 - Anul Mondial al Fizicii - "St. Francis Einstein of the Daffodils" by Monica Joita () [Corola-journal/Journalistic/11441_a_12766]
-
Cronicar Comersant de case român Vasile Iancu întreabă încă din titlul articolului său din CONVORBIRI LITERARE nr. 7: Oare virulentul critic al "Europei libere" din "Luceafărul" antedecembrist este același cu un expert în afaceri imobiliare? Răspunsul e afirmativ. Rămas fără "obiectul muncii" după 1989, Artur Silvestri, expert în scrierea de injurii și
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11447_a_12772]
-
Poliție, unde i s-a întocmit un proces-verbal pentru culpa de a fi "scris fără drept pe pereți versuri din poezia românească" și i s-a dat un avertisment. Dar asta nu e tot: Ziua reproduce și fragmente dintr-un articol apărut pe 1 august în ziarul local Gazeta Văii Jiului, sub semnătura unei anume Ramona Rosulescu. Persoana (că ziaristă nu-i putem zice) se face purtătoarea de cuvînt a petrilenilor șocați și consideră citatele, semnate de nume care nu-i
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11447_a_12772]
-
cum își construia discursul filozofic, reproducând uneori cuvânt cu cuvânt, fără însă a o mărturisi, textele din care se inspira, polivalentul profesor a fost unul din cele mai deconcertante personaje ale epocii. Este, însă, un aspect care transgresează obiectul acestor articole ce-și propun, mai ales, să evoce pelerinii sau aspiranții la pelerinajul berlinez descoperiți între scoarțele dosarelor din arhivele diplomatice germane. Pentru că au fost și inși care nu trezeau încrederea oficialităților naziste, ce le respingeau avansurile. Cum i s-a
Nae Ionescu - între filosofie și chimie by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/11437_a_12762]
-
și cu emisiunile de televiziune, valorile Occidentului. Ei bine, lucrurile sunt departe de-a sta în felul acesta. Săptămâna trecută, ,The New York Times" dedica un reportaj unui caz-limită, cel al lui Mohammad Sidique Khan, unul din atentatorii de la 7 iulie. Pentru autoarea articolului, acțiunea lui Khan nu avea nici o explicație. Spre deosebire de vecinii și prietenii său de origine sud-asiatică, acesta părea a se fi integrat stilului de viață occidental: nu-și pierdea vremea la colțul străzii, nu se droga și nici nu vindea droguri
Asimilarea Europei by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11449_a_12774]
-
avea nici o explicație. Spre deosebire de vecinii și prietenii său de origine sud-asiatică, acesta părea a se fi integrat stilului de viață occidental: nu-și pierdea vremea la colțul străzii, nu se droga și nici nu vindea droguri - acestea fiind, în viziunea articolului din care citez, principalele ocupații ale imigranților musulmani. Ei bine, Khan și ceilalți trei teroriști puteau fi considerați excepții de la regulă: munceau, aveau grijă de familii, îi ajutau pe cei nevoiași. În plus, descoperiseră valorile Islamului, pe care le promovau
Asimilarea Europei by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11449_a_12774]
-
acestui ,specific". Din păcate istoria nu i-a dat dreptate, alții au politizat până la crimă, până la Holocaust, problema apartenenței la evreitate. În disputa actuală din jurul lui Sebastian s-a implicat și criticul literar Alexandru George, care într-o serie de articole publicate în ,Adevărul literar și artistic", ca și ,Luceafărul" a pus în lumină relațiile scriitorului ,evreu de la Dunăre" cu intelighenția vremii sale, ca și cadrul politic al acelei perioade. Căci tâlharii și jidanii/ Ne tot sug, ne sug mereu", cântau
Mihail Sebastian, azi by Boris Marian () [Corola-journal/Journalistic/11448_a_12773]
-
ochi buni ca vedetele sale să se furlandisească pe la concurență. Cînd apari peste tot, seară de seară, în adevărate hagialîcuri tv, postul cu care ai contract pe termen lung începe să se indispună. Așa că m-am mirat să citesc un articol al lui Cristoiu, într-un ziar în care analistul și-a parcat comentariile în exclusivitate, că el ar fi victima unei cabale puse la cale de Realitatea tv. Dar și în ipoteza că așa ar sta lucrurile, n-ar fi
Ion Cristoiu în bejenie by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/11468_a_12793]
-
mai departe. Mircea Vasilescu, Magdalena Boiangiu, Sever Voinescu, Adrian Cioroianu, Dan Goanță, Andrei Gorzo sau Radu Cosașu sînt semnături de căutat și de citit săptămînal. Cum vara politică a fost și este încă fierbinte, cronicarul se va opri însă asupra articolului lui Cristian Ghinea, unul dintre cei mai echilibrați și mai creditabili comentatori politici pe care îi avem: ,Declarația de independență a lui Tăriceanu a venit prea devreme. Nu a confirmat popular pînă acum, nu a confirmat prin guvernare pentru că a
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11470_a_12795]
-
Că tot prostul vede și tace. Coțcar e cine poate să zică, așa fel cît să stîrnească fără să supere. Este socoteala pe care și-o fac Andrei Pleșu și Radu Paraschivescu (editor), strîngînd într-un catastif colorat - la propriu - articole ale celui dintîi, de prin Dilema, Plai cu boi și Jurnalul Național, din ultimii zece ani și mai bine. Se cheamă, trucînd (auto)critica unui, bunăoară, Raymond Poincaré, Comédii la porțile orientului. Comédia (din turcește...), cînd nu-i pur și
Cultura în poante by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11477_a_12802]
-
în care riscăm să intrăm mai repede decît în Europa...". Șțțț, și să tragi nădejde că nu ești (chiar așa de) imbecil, și tot începi să te simți... Din fericire îți revii la minut, zîmbind în colțul gurii la un articol scurt (și cuprinzător) despre păcătoasa de persoană a doua singular, aruncată cînd și cui te-aștepți mai puțin: ,tutuiala războinică (,boule!"), ironic-protectoare (,drăguță...") sau tovărășească (,măi dragă"). ș....ț Ne scufundăm în omogenitatea lui ,tu", iar ,tu" evoluează semantic spre
Cultura în poante by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11477_a_12802]
-
iar ,tu" evoluează semantic spre ,nimeni". Nu ne-ar strica un pic de ștaif. Nu ne-ar prinde rău o scurtă epidemie de politețe". Chiar dacă unii, mai cîrcotași, își amintesc că forma, vai, nu totdeauna creează fondul... Orișicît, despre asemenea articole (și încă, despre altele, ca micul bestiariu de uz intern cu care începe ,capitolul" Ce țară-i asta? sau daraverile din Români în Japonia, de găsit în ,secțiunea" înăuntrul trebilor de-afară) poți să spui liniștit, ca Șt. O. Iosif
Cultura în poante by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11477_a_12802]
-
nu au făcut decît să deranjeze unele spirite care s-au simțit atinse, necum să convingă sau măcar să dea de gîndit marelui public. Cel mai activ membru al acestui ,club select", Cristian Bădiliță, a publicat în revistele literare mai multe articole despre nivelul vieții culturale românești, a scos și cîteva cărți admirabile, a reușit să enerveze pe mulți clasici în devenire, dar una peste alta, audiența sa a fost una nemeritat de mică. Ideilor sale li s-a răspuns cel mai
Aggiornamento în ortodoxie by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11473_a_12798]
-
Constantin Țoiu În volumul Pretexte, apărut în 1971, figurează în final articolul Domnișoara Arlette. După 28 de ani, în 1999, dacă nu mă înșel, în România literară, apărea un articol intitulat simplu Arlette. Era, cu certitudine, pe vremea în care chipurile semnatarilor trași în poză și publicați de revistă apăreau întregi. Comparând
O completare by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/11499_a_12824]