3,375 matches
-
uită că aparține naturii; invită pe oricine să facă la fel și să-și amintească de genealogia sa imperfectă; îi atacă în mod ironic pe platonicienii amatori de idei pure și-i trimite la parfumuri, realități impure printre impurități; revendică artificiul asociat în mod obișnuit genului feminin și deci, pe atunci, pasivității, păcat cardinal la greci; subliniază că toate ocaziile de a te bucura sunt bune, inclusiv cele pe care socialul le stigmatizează; în sfârșit, abilitează simțurile, toate simțurile, ca mijloace
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
a realului. Și atunci, cum altfel, dacă nu din rațiuni ideologice, polemice, mai poate cineva vorbi de plăceri ale trupului separate de plăcerile sufletului? Ceea ce înregistrează carnea epicuriană este decodat de sufletul atomic: dorințe, plăceri, suferințe, chinuri, jubilări... Doar un artificiu retoric și o poziție antinominalistă permit recurgerea la cele două momente ale dualismului pentru a le face să funcționeze în sensul unei creditări și al unei discreditări: elogierea sufletului, condamnarea cărnii. Aici regăsim firul călăuzitor al unei scrieri platoniciene a
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
Funcționarea în perioada postbelică a Națiunilor Unite, ca organizație a securității colective, a depins în mod direct de condițiile „războiului rece” (singura implicare militară notabilă a Organizației în această perioadă - în conflictul din Coreea, 1950-1953 - a fost posibilă datorită unui artificiu juridic, prin care Adunarea Generală, dominată de state din tabară occidentală, și-a asumat atribuții rezervate Consiliului de Securitate). Prin dreptul de veto al membrilor permanenți ai Consiliului de Securitate, și astăzi este posibil ca, în problemele delicate ale realității
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
și postsimboliste (Rollinat, Rodenbach, Maeterlinck) pe care însă, discuție nu încape, o depășește infinit. Toate elementele „decorului” și climatului de sensibilitate (nevroze, claviruri, parcuri solitare, ploaie, margini de cale ferată, fum de uzine, violet, cloroze etc.) la Bacovia își anulează artificiul tocmai prin epuizarea lui și prin reducția la substanța cea mai rezistentă și mai opacă, anume plumbul bacovian. Despre acesta, Svetlana Matta, autoarea celei dintâi cărți despre Bacovia, face următoarea observație: „Plumbul lui Bacovia este prototipul, expresia cea mai completă
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
pură pietas și indiferența cea mai nesocotită. Războiul? E ca în manuale: Italia se bate cu Germania, cele două armate se înfruntă pe câmpii foarte frumoase și-n munți scăldați de soare. Explodează bombe și grenade ca niște focuri de artificii misterioase, soldățeii cad ca în filmele western mute; în spatele a toate acestea se află grandoarea fanteziei infantile, cu emoția sa care nu va putea fi niciodată mai profanată de atât. Marco Sberga și Giulio Drigo sunt doi tineri pictori care
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
căror sechele teribiliste se mai percep totuși în dicție. Poemele din prima lui plachetă, Ora 25 (1946; distinsă în manuscris cu Premiul pentru poezie „Ion Minulescu”) se deschid cu o imagine insolită, generatoare, la rândul ei, de alte jerbe de artificii, însă o bună tehnică a versificării este evidentă în acest discurs epicizat al aflării sinelui prin mijloace diferite de cele metaforice. Volumele apărute după mai bine de două decenii de absență editorială - Dresoarea de fluturi (1968), Timpul oglinzilor (1968), Altceva
LUNGU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287925_a_289254]
-
poetul se regăsește pe sine și procedează la o primenire a emisiei lirice. Momentul este marcat de apariția volumului Timp răstignit (1969), prin care se manifestă ca modernist radical, neofuturist îndrăzneț în ideație, exprimare și chiar în grafie, recurgând la artificii tipografice de inspirație avangardistă. Cultivă versul alb, imaginea frapantă, uneori arborescentă și contrariant bizară, un anumit pitoresc sau „exotism” al juxtapunerilor neașteptate. Asemănarea cu avangarda rezidă mai ales într-o relativă truculență caleidoscopică, în ebuliția imaginației, în culoare, în zeflemeaua
MAIORESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287963_a_289292]
-
cele mai bune pagini amintind de un Claude Simon. M. practică o scriitură perfecționistă, dar nu inutil ori forțat calofilă sau pedantă. Un fel de artă poetică e formulată în textul din Anna sau Pasărea paradisului. E vorba „de un artificiu al gândirii, o cale mai comodă care ți se oferă: nu există evenimente mari și mici [...] ci e vorba de acea istovitoare concertare a gândirii asupra unui detaliu - care este sau pare sau poate fi considerat superfluu - dar efortul tău
MARES-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288011_a_289340]
-
un loc plin de amenințări și de mari ciudățenii - simte nevoia de a da glas unei experiențe traumatizante, de a-și reface și împlini viața, de a și-o reconstrui după valorile în care credea. Relatarea este spontană, lipsită de artificii, într-o rostire alertă, puțin interesată de literaritatea textului și aproape total preocupată de derularea tensionată, vie a evocării, a dialogurilor. Un laitmotiv al întregii proze memorialistice (multe secvențe poartă titlul Scrisori de la Varatic) este descrierea și „punerea în scenă
MARINO-MOSCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288039_a_289368]
-
Henry Bernstein, date fiind colectivizarea incompletă a pământurilor și lipsa de voință de a recurge la măsuri cu adevărat draconice de punere În aplicare, aceste ferme comunale erau sortite eșecului. Ideea de la care pornea politica agrară a lui Nyerere, În ciuda artificiilor retorice folosite cu privire la cultura tradițională, nu diferea prea mult de cea colonială. Această premisă era aceea că practicile cultivatorilor și păstorilor africani sunt Înapoiate, neștiințifice, ineficiente și iresponsabile din punct de vedere ecologic. Numai supravegherea strictă, instruirea și, la nevoie
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
despre ultima carte pe care a citit-o. Justificarea acestor procedee ar fi următoarea: cititorul să nu fie ținut în afara mecanismului de a produce textul și autorul să nu se mai ascundă în spatele textului. Literatura este un act al realului. Artificiul creației trebuie trăit în text și prin textul care nu mai poate afecta, nesancționat, abstragerea și obiectivitatea absolută. Morala fabulei este că literatura se gândește pe sine pe măsură ce se scrie. Așadar: nu câtă literatură atâta viață (strigătul de luptă al
ILIESCU-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287521_a_288850]
-
perioade literare. Nu neglijează biografiile autorilor de care se ocupă, de aceea fiecare articol devine și un veritabil studiu de caz. Astfel, Serghei Esenin. Omul și poetul (1998) propune o viziune aparte, nefiind scăpate din vedere și nici iertate micile artificii de imagine care au însoțit, încă din timpul vieții, receptarea poetului din Reazan. Investigația vine să întregească o altă lucrare dedicată aceluiași subiect, Carte către Serghei Esenin (1995). În Studii despre Gogol (2000) maniera de prezentare rămâne în linii mari
IORDACHE-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287600_a_288929]
-
succesive, ci prin supradeterminare semantică, printr-un exces de transparență. Viața ca operă de artă se desfășoară conform unui sens/joc secund, sens care, supradeterminându-le în mod secret pe toate celelalte, „transpare”, paradoxal, în trăirea simplității și limpezimii naturale ca „artificiu”. Început ca analiză a unui text de doar câteva pagini (e vorba de proza Remember), palimpsestul critic urmărește proliferarea vertiginoasă a sensurilor în deschideri succesive din ce în ce mai vaste, care ajung inevitabil la fundamentele esteticii și la raporturile acesteia cu celelalte categorii
IONESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287580_a_288909]
-
istoriei și ale actualității (obiectul revoltei rămâne relativ nebulos, dar tensiunea „insurecției” verbale denotă un sentiment poetic real). În asemenea ocazii filonul folcloric și haloul euforic sunt absente, tonul e rece, deloc calofil, stilul frust, cumva căznit și, în pofida aparenței artificiului și a afectării, demersul liric respiră aerul autenticității. SCRIERI: Tăcerineprimite, pref. I. Negoițescu, București, 1968; Almar, București, 1970; Țara fântânilor, București, 1971; Irosirea zăpezilor, București, 1974; Cămașă Patriei, București, 1975; Din Marmația, București, 1977; Binecuvântata civilizație, București, 1980; Ieșire din
IUGA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287641_a_288970]
-
vis, Poemul marii deșteptări (1946) și Fragment de veac (1946) nu reușește să se sustragă tematic prezentului opresiv, aspect care va vicia și calitatea poetică în sine. Versurile, exhibând adeseori o tonalitate cu pronunțată alură festivist-patriotardă, abundă în retorisme și artificii metrice: „De departe vin ecourile încăierării / Giganților cu pasiuni de eroi / Gâfâielile veacurilor / Explozia eliberării / Strigătul prevestitor al vremurilor noi” (Prefață). Stihuirea facilă, lipsită de măiestrie tehnică, are apăsate accente proletcultiste: „E unica noastră planetă / Dar plină de cântece și
JAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287667_a_288996]
-
intuire a teoriei, e ca si cum am ochi aiurea o țint) invizibil). Nu numai c) va fi irosit) o gr)mad) de muniție înainte de a nimeri ceva, ba chiar dac), în cele din urm), am reuși, n-o va afla nimeni! Artificiul const), evident, în a lega conceptele teoretice de câteva variabile, în scopul invent)rii de explicații, din care, ulterior, s) poat) fi inferate și testate ipoteze. Problemă de care ne vom ocupă în urm)toarele dou) capitole e s) vedem
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
prezența grecilor bogați în Principate, ocuparea unor funcții înalte în administrația otomană etc.). • Sensul termenului „balcanic“ nu este și nu trebuie să fie încărcat de o conotație peiorativă sau negativă. Mircea Muthu accentua dimensiunea tragică a termenului: „balcanismul nu înseamnă artificiu, nici decorativism ori mahalagism, ci o dramă ce a primit nu o dată accente tragice“ (Mircea Muthu, Literatura română și spiritul sud-est european, București, Editura Minerva, 1976, p. 21). educația în deceniile cinci-șase refuză o limbă dificilă, identificată adesea cu spațiul
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
Spăriosu analizează mai ales impactul asupra Noii fizici - einsteiniene și posteinsteiniene). Noutatea pe care o aduce mutația estetică În discursul științific este faptul că permite manifestarea, ca „ficțiuni”, a unui „gen aparte de produse logice, manifestări speciale ale funcției logice”, „artificii” sau „concepte auxiliare”, „având un caracter magic, aproape «misterios»”1. Perspectiva lui Vaihinger mi se pare vitală pentru modul În care o nouă cosmologie, ficțională, Își spune tot mai apăsat cuvântul În epistema actuală: am văzut În modelul cosmologic configurarea
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
putea numi o conștiință a crizei. Discutarea unei astfel de paradigme ar merita, cred, atenția diversificată a mai multor câmpuri ale criticii culturale, deși temeiurile ei ar putea fi privite ca relative, conjuncturale, inoportune, și ar provoca pe lângă focurile de artificii critice, serioase rezerve de atitudine. E temerar să pretinzi existența unei structuri identitare culturale sintetice, cum se pretindea a exista, nu doar la noi, În perioada interbelică. Totuși, nevoia unei paradigme identitare culturale proprii se face resimțită, deși difuz, În măsura În care
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
retorică a autenticității, dar după părerea mea ea a rămas simplă retorică, cel puțin la un anumit nivel, și niciodată nu a fost vorba de un angajament Într-un plan etic sau politic mai adânc. Au fost simple jocuri de artificii textuale. Și, din păcate, lucrurile s-au oprit aici. Acum, vorbind despre generații, tocmai conceptul generație mi se pare că trebuie deconstruit. Felul În care pui tu problema am impresia că substituie lupta de clasă cu lupta dintre generații: acolo
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
Dar calitatea demersului analitic, a discursului literar este de un nivel mediu. Intenția demonstrativă subordonează forțat, mecanicist cauzelor efectele. O anume lipsă de orizont, formula compozițională insuficient motivată și susținută, rostirea cam simplificatoare, comună dau, într-o măsură, senzația de artificiu literar. Și ediția definitivă, din 1982, a romanului Scrisoarea de dragoste, apărut în 1938, este mult amplificată prin introducerea unei noi părți, constituită din scrisorile eroinei. Caracterul și eșecul tragic al arivistului (modelul Julien Sorel este menționat în text), care
DRUMES. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286883_a_288212]
-
de radio și televiziune. Debutează în cenaclul revistei „Amfiteatru”, în 1979. Volumul de început, Iluzii pe cont propriu, apărut în 1981, cuprinde poeme intimiste cu o coerență interioară și o „frumusețe de mucava”, în care se simte la tot pasul artificiul poetic, consecință a febrilei căutări a identității. Concomitent scrie și teatru, dar piesa cu caracter adolescentin Polen pe insulă, reprezentată la Teatrul Național din Craiova în stagiunile 1982-1985, nu o impune ca dramaturg. Un progres evident îl constituie cel de-
FIRAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287007_a_288336]
-
București, 1991; Negru pur, București, 1994; Locuri de trăit singur, București, 1997; Candori pedepsite - Punished Candors, București, 2000; Farsa, București, 2002; Voci pe muchie de cuțit - Voices on the Razor's Edge, ed. bilingvă, Craiova, 2003. Repere bibliografice: Laurențiu Ulici, Artificiul poetic, RL, 1981, 44; Romulus Diaconescu, Debut dramaturgic, RL, 1982, 53; Constantin Sorescu, „Paradis pentru ziua de luni”, SLAST, 1983, 15; Constantin Crișan, „Paradis pentru ziua de luni”, RMB, 1983, 11928; George Ioniță, „Paradis pentru ziua de luni”, RL, 1984
FIRAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287007_a_288336]
-
lungul carierei sale birocratice, unele în numele lui Teodoric, altele în numele succesorilor săi, Atalaric, Teodatdus și Vitiges; stilul acestor epistole este deosebit de îngrijit și e conform cu demnitatea socială a destinatarului; se trece de la stilul de cancelarie la stilul căutat, cu multe artificii retorice; lui Cassiodor îi place să insereze în text și digresiuni erudite referitoare la politică sau la morală, la științe sau arte, conformându-se astfel acelui ideal enciclopedic care era în curs de consolidare în secolul al șaselea. Variae sunt
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
pentru a măsura decalajele. Chiar și ideea de a exprima întreaga producție a unei societăți în dolari americani recalculând prețurile produselor în funcție de puterea de cumpărare a populației, metodă utilizată de instituțiile financiare internaționale și consacrată la nivel internațional, presupune un artificiu metodologic discutabil. Metoda pe care propun să o folosim în continuare pentru a evalua rezultatul succesiunii tranzițiilor din istoria ultimelor două secole ale societății românești este aceea de a compara producția unui produs comun tuturor societăților. Nu este o metodă
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]