2,884 matches
-
de copil al Naturii - căci copil e specia umană care acoperă doar o clipă din anul cu ghilimele trăit până acum de Natura terestră, și tot la sânul ei suge, chiar dacă Îi mai mușcă sfârcul -, un copil deci, dar unul ascultător, specia vă va dăinui, căci care mamă Își sfătuiește de rău copilul, cât de poznaș n’ar fi? Chiar așa este: un copil face numai pozne... riscând să ajungă a mă trage pe mine de coadă și la figurat. Și
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
cu bune intenții“, o expresie cu totul adevărată și acum, prin chiar faptul că, precum În topuri, de fiece dată iese cineva și intră altcineva, ambii excluși din discuție, astfel Încât Îndreptarea ajunge doar la un soi de majoritate, aceea a ascultătorilor absolut - ceva cam anapoda ca existență Într’o lume relativă ca a noastră - fideli. Așa că, În numele acelor puțini care n’au receptat Îndreptarea, ori a celor care nu știu cui s’o raporteze, „pianistul“ ar trebui Împușcat. Nu vă sfătuiesc s’o
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
contribui la emisiunea pe care o inițiază, cu o rubrică În care un nou personaj, un strop de apă - strop cu strop face marea - coboară din creierii munților până În mare; povestind. Dar „gangrena“ progresa: doar două episoade au ajuns la ascultător; restul, semnificativ mai multe - căci le-am pregătit În avans, să nu pierd firul, căci acel strop nu este Încântat cu calea Întoarsă -, e la dispoziția doar a cititorului. Și, pentru că acele două episoade au fost difuzate pe sărite, nu
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
câteva zile mai târziu am primit felicitări de la o altă prietenă radiofonică, Gabriela Câmpeanu, dar nu de asta e vorba, și nu asta explică prezența aici a acestor rânduri; doresc să satisfac și curiozitatea cititorului, după cum am făcut-o față de ascultător: cine se ascunde nu numai În spatele bărbii, dar și a microfonului, repectiv filelor. Deci: Să dezvolt un curriculum vitae, cum se procedează de obicei? Și da, și nu, așa că - nepregătit de fel cum mă aflu - aleg un da-nu: Un
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
obiectivelor, firește cu toată diplomația necesară (comunicarea o putem face și telegrafic să zic așa, - cîteva rînduri - dar în plic). În așteptarea răspunsului, multă sănătate din partea noastră, M. Drăgan Nana așteaptă ca Ducu să scrie cu mîna lui că este ascultător... P.S. 1. Alăturat, - articolul din Flacăra Iașului. 2. Biblioteca Centrală - tel. 41.801. 3. Trimite-ne adresa Elisabetei Isanos (și numele) deoarece o doamnă de la B[iblioteca] C[entrală] U[niversitară], care face o bibliografie M. Isanos , vrea să vorbească
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
de lung. În ora următoare, la referințe bibliografice, profesorul Agavriloaie a menționat numele lui Al. Dima, adăogând lat: „Aceala care a fost cu condicuța”. Sarcastic era profesorul cu toată lumea. Pomenind numele marelui povestitor Ion Creangă, a ținut să atragă atenția ascultătorilor că dânsul vorbește de „Ion Creangă, ceal adivarat, nu de tot felul de terchea-berchea care îi poartă numele”. Aluzia era la matematicianul Ion Creangă, rector în acel moment al Universității din Iași. Nici cu studenții nu era mai puțin răutăcios
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
De pe frontul din Est profesorul se întorsese plin de amintiri. Era pe câmp, când a zărit un avion doborât. A vrut să-l vadă mai de aproape dar, în carlingă, i-a atras atenția o moviliță bâzâită de muște. Pentru ascultătorii săi, povestitorul trăgea ritos concluzia că aici fusese un român. Cam încurcând noțiunile predate, în orele lui școlarii preferau să bată șeptica, să facă schimb de bilețele ori să citească romane polițiste. Surprinzând astfel de ocupații, moș Tăutu a confiscat
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
s- au scăpat de mult bine și de multă apărătură”. Forma arhaică a conjuncției iară face ca acest ă final să introducă o pauză în emiterea cuvântului, determinând accentuarea vocalei a, ceea ce are efect stilistic atragerea atenției cititorului ori a ascultătorului. Efectul este susținut și de forma arhaică a prepoziției ‚’pre’’, păstrată și azi în unele rugăciuni, dovada faptului că încă această formă este simțită mai plină, cu sevă afectivă în raport cu literarul, dar neutrul și secul‚ ’pe’’. Inversiunea cu valoare de
C?teva considera?ii privind legea fundamental? a comodit??ii ?n vorbire - factor important ?n evolu?ia ?i continuitatea limbii rom?ne by Maria Ciornei () [Corola-publishinghouse/Science/83669_a_84994]
-
să încercăm să vedem cum, prin întreaga să construcție, basmul educa spiritul curajului și arată că binele învinge întotdeauna. Făt-Frumos îl învinge întotdeauna pe zmeul zmeilor, ca și feciorul de împărat, care taie capetele balaurului. Toate acestea descind în subconștientul ascultătorului, și acolo se transformă într-o substanță care-1 susține pe om mai târziu în viață și-i da puterea de a nu se dă bătut, nici când se află în cel mai mare impas. în omul care nu a avut
CREANGĂ ŞI COPIII by POPA M. RODICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/631_a_1267]
-
unei armonizări desăvârșite între povestire, descriere și dialog, născută dintr-o incomensurabila plăcere de a tăifăsui, ce conferă textului o vibrație puternică și o emoție neîntreruptă. ,,Limba lui Creangă este sufletul povestitorului, în măsura în care și acesta se așează că vorbitor în mijlocul ascultătorilor, si, totodată, sufletul eroilor săi. Narațiunea are două realități concentrice: întâi pe aceea a povestitorului, care stârnește hazul și mulțumirea prin chiar prezența lui, cum se întâmplă cu actorul și cu oratorul, apoi pe aceea a lumii din narațiune.’’( G.
CREANGĂ ŞI COPIII by POPA M. RODICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/631_a_1267]
-
Mons. Bandini descrie și înșiră pagubele lui Beke: Am scris de mai multe ori Sf. Congregații în favoarea Părintelui Pàl Beke, din Compania lui Isus văzându-l atât de sfânt, atât de zelos, atât de dăruit pentru suflete și atât de ascultător față de superiori; dar după ce i-am dat încredere pe lângă Sf. Congregație a început să se poarte foarte rău și, pervertind, împinge poporul maghiar împotriva Noastră, dat fiind că și el este maghiar, vizitând fără știrea noastră Provincia, mutând parohii, punând
Misiunea Fraţilor Minori Conventuali în Moldova şi Valahia din prima perioadă, 1623-1650 by Bonaventura Morariu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100996_a_102288]
-
valorică și identificare afectivă. În funcție de domeniul de manifestare, de valorile care o fundamentează, comuniunea poate fi religioasă, familială etc. Relația esențială în comuniune este cea de identificare afectivă. În relația catehetică, spre exemplu, Augustin susține modelul „comuniunii,fraterne”, adaptarea la ascultători „printr-o dragoste fraternă, paternă și maternă”, în așa fel încât se ajunge la situația în care „locuim unii în alții” (Augustin, 2002, p. 81). Extinzând metafora, s-ar putea spune că prin comuniune se înțelege o interacțiune socială în
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
un eveniment drag sufletului său: deschiderea unui nou an de învățământ. Ceea ce îl neliniștea și îl tulbura pe Dumitru Dascălu era teama că în intervenția sa nu va găsi ideile și formulările cele mai potrivite care să meargă la inima ascultătorilor și să constituie îndemnuri pentru tinerii învățăcei. Era un mijloc de septembrie luminos, cu zile binecuvântate de un soare încă viguros, cu parfum de fructe ce se ofereau culesului și cu chemări ademenitoare ale rodului viilor de a fi adunat
CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
de Întrebări despre „minunatul tărîm al lui Péron“. Avînd În vedere că imaginația noastră era stîrnită de pitorescul grandios prin mijlocul căruia călătoream, ne-a fost ușor să zugrăvim evenimente extraordinare, Înfrumusețînd după bunul nostru plac isprăvile conducătorului, umplînd mințile ascultătorilor noștri cu povestiri despre viața idilică și frumoasă din țara noastră. Prin intermediul fiului său, bărbatul ne-a cerut o copie a constituției Argentinei, cu tot cu drepturile celor În vîrstă, iar noi i-am promis, plini de entuziasm, că i le vom
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1962_a_3287]
-
dacă o să-l tot târâm așa de-a surda după noi. Știe, m-a Înțeles și mă-nțelege, e neamu’ meu și sângele meu și la o adică s-a convins și el că Laur e băiat de ispravă și ascultător. Pun eu curu’ pentru Laur, bineînțeles la un caz de ceva și Andrei l-ar pune, da’ până să ne mai Învârtim aiurea, ăștia-s banii, și-i scoate din buzunar și mi-i arată: nouășpe mii șase sute, și ăla
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
a făgăduit să investească într-o rafinărie din Nicaragua mai mult decât suma totală a asistenței americane către întreaga Americă Latină. Chavez pretinde că este călăuzit de vocea poporului, pe care îl declară public pe picior de egalitate cu Dumnezeu. Ascultătorii săi sunt receptivi la un mesaj populist, în special când acesta vine din partea unei figuri zâmbitoare care aduce bani, sloganuri împotriva americanilor și tot mai mulți bani. Există totuși semne că Chavez nu știe când să se oprească. Decizia lui
by MADELEINE ALBRIGHT [Corola-publishinghouse/Administrative/999_a_2507]
-
ne poziționăm și o determinare de a ne alătura altora în administrarea problemelor globale. Asemenea lui JFK, veți avea nevoie să stăpâniți arta de a ajunge la inimile oamenilor, arătând compasiune fără să încurajați, indicând calea și invitându-i pe ascultători să vi se alăture. Deși nu trebuie să vă bateți cu pumnul în piept niciodată, trebuie să recunoașteți că rolul nostru în afacerile globale este unul conducător; nu vom fi respectați dacă ținem întotdeauna ușa spunând ,,după dumneavoastră". Totuși, exercitarea
by MADELEINE ALBRIGHT [Corola-publishinghouse/Administrative/999_a_2507]
-
întâlniri publice orchestrate de către fasciști, naziști, staliniști, maoiști, sau musulmanii fundamentaliști, oamenii par fixați pe orator: sunt mulțimi de singuratici fără alte canale de comunicare între ei. În timpurile recente, rețelele de televiziune și-au extins acoperirea către milioanele de ascultători dispersați. Pentru a trata problema necredincioșilor, cercul restrâns instituie un cult al personalității și devine dictatorial. Amploarea chemării carismatice poate să se amplifice de-a lungul timpului până la un punct de la care începe să descrească. În cele mai multe cazuri, masele își
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Administrative/918_a_2426]
-
O persoană care nu dispunea de un prestigiu tradițional avea nevoie să creeze evenimente care să răspândească numele său prin viu grai. De aceea, comunicarea socială s-a răspândit ca un lanț continuu de transmitere a mesajului între povestitor și ascultător care, la rândul său devenea povestitor. Pe de altă parte, mass-media prezintă doar adevăruri parțiale. Veștile circulă printr-o rețea complicată de la centru către periferie. În absența unor sisteme de comunicare moderne, carisma era puternică acolo unde comunitatea era strâns
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Administrative/918_a_2426]
-
redării pasajelor de mare dificultate tehnică și virtuozitate din primul Concert pentru pian al lui Ceaikovski. Performanța de a "scrie" semnul "egal" între bravură și profunzime. Performanța de a rezista unei lumi tot mai dușmănoase gândind curat despre muzică, trecând ascultătorul în lumea dorită a simțirii firești, autentice, neîntinate. Performanța de a revela legăturile dintre capodoperele muzicale depărtate în timp unele de altele. Performanța de a păstra, de a spori substanța spirituală a muzicii. Performanța de a merita prietenia unei profesoare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
renunți la orice e mai esențial, mai personal, mai adevărat pentru tine, ce fel de carieră e aia? N-o să faci nimic, decât să te măsluiești pe tine însuți... Sfatul nebunului Dali îmi place mult de tot!** A.V. Un ascultător de astăzi, fără experiența audiției unui mare număr de pianiști, ce părere își poate face despre Dinu Lipatti? Nu îl consideră învechit? D. G. Nu. Am o idee, poate, cu totul scandaloasă despre vechi și despre nou. În primul rând
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
profesori căutați, trebuie numiți Dana Borșan, Viniciu Moroianu, Luiza Borac. Interpretând concerte pentru pian și orchestră, susținând recitaluri, Adriana Bera a lăsat mereu impresia puternică a atingerii dualității "intuiție rațiune", examinării meticuloase a partiturii, extragerii întregului potențial timbral-expresiv, implicând și ascultătorul într-un act bivalent de receptare lucid-emoțională. Mozart, Debussy, Beethoven, Richard Oschanitzky, Skriabin au rămas momente de reper în istoria recentă a vieții muzicale românești. Una dintre cele mai reușite, mai longevive relații profesor-elev a fost și rămâne cu pianistul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
să transmit ceea ce mi-am propus, din păcate. Asta e foarte chinuitor, pentru că de fiecare dată sper să pot face mai mult. A.V. Revin la acele momente legate de un anumit compozitor (Integrala Debussy, Integrala Mozart), revelatoare atât pentru ascultătorul care vrea să cunoască mai mult din creația sa, cât și pentru interpret, deoarece se descoperă aproape total. Când prezinți cele 24 de Preludii de Debussy, cel ce te ascultă cu atenție își poate face o idee despre tine, din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
vederi și sunete s-a mai deschis odată pe una din aleile înfrigurate ale parcului Copou. Cu pași molcomi, cu un zâmbet transfigurat, Adriana Bera a găsit, spontan, cele mai profunde, mai simple și mai frumoase cuvinte despre relația interpret-instrument. Ascultătorul poate nici nu-și imaginează că din tăinuita relație prinde viață muzica inventată de compozitor. A.B. Mi-ar plăcea, cumva, ca publicul să-și poată imagina ce se află dincolo de sunetele pe care le aude, ce simte acel om
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
unui Foucault sau unui Deridá, nici serialismul lui Boulez, nici pianul lui Michelangeli, nici, ceva mai târziu, Soljenițîn, curentul "noilor filosofi", demarxizarea scenei pariziene, ș.a.m.d. E mai lesnicios să ridici la un subiect așa-zis arid pe un ascultător mediu, decât să-l batjocorești, considerându-l incapabil de orice efort intelectual. Pentru mine, o emisiune se clădea ca o carte, cât lucrezi la ea ești singurul căruia te adresezi. Când o recitești, corectezi, publici poți să te întrebi cine
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]