2,868 matches
-
orientarea discursului poetic înspre tuul liric (receptor ficțional/lectorul abstract), prin invocație retorică, prin monolog adresat etc. (în imn, odă, epistolă sau în Glossa eminesciană: Tu rămâi la toate rece, / De tendeamnă, de te cheamă); - textualizarea lectorului în opera epică: ascultătorul basmului popular sau naratarul din proza cultă, postmodernistă, mai ales, precum în secvența: Dacă bine ții minte, mărite Cetitoriule - și nu vedem ce tear putea împiedica săți aduci aminte: memorie distributivă ai, cult ești, autodidact devii - pe cuviosul Metodiu și
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
în rândul adolescenților, care „asortează“ muzica cu starea lor de spirit, pentru că, de cele mai multe ori, muzica este abrevierea emoției pe care o simțim. La rândul ei, muzica influențează stările noastre sufletești. Astfel, sunetul unui flaut se insinuează durabil în inima ascultătorului, cel al unui saxofon dintrun blues „vorbește“ minții acestuia, în timp ce tonul, când tandru, când alert al viorilor poate stârni dorința de exprimare prin dans. În concluzie, este evident faptul că muzica este parte integrantă din viața noastră; ea este o
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
dar instructive programe religioase", și care îl va prefera drept corespondent la Paris al "Europei libere" pe N. Balotă, în detrimentul cuplului istoric Monica Lovinescu și Virgil Ierunca, brusc ieșiți din scenă în 1992. După ce în 1995 își ia adio de la ascultătorii săi (postul Rodio Europa Liberă mutându-se la Praga), Gelu Ionescu, fidel spațiului său de exprimare România și limba română acceptă invitația prof. Heitmann de a ocupa postul vacant (prin pensionarea lui Sami Damian) de lector de limbă și literatură
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
să intre în joc. Nu rareori, cel care decodează sensul ascuns al ironiei este antrenat în reprezentație. El dă replica, ajută la verosimilul înscenării, se pune gaj pentru seriozitatea demersului, îl confortează suplimentar, prin însăși prezența lui, pe cel săgetat. Ascultătorul nostru este "mîna a doua" în operația vivisecției pe care o practică ironistul. El înțelege ce aude și este martor la spectacolul inteligenței. Are cinismul păcălitorului și tace complice. Ironia nu se poate concepe, așadar, în afara schemei teatrale, cu protagoniști
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
pe hangiul Stavrache, pe Leiba Zibal, pe Leonida...? Un revenant, un mort viu (ca fratele farsor ce revine cu o surpriză pregătită din timp: scrisoarea decretîndu-l mort e ...plastografie), un "strigoi în întunerec", luat în litera manifestării lui, terifiante pentru ascultător, sau un... "goi" amenințător de cu vreme (Gheorghe). Iminența confruntării între protagonist și temutul agresor mal ... entendu, neauzit cum trebuie, cere o rapidă înțelegere. Comică devine în jocul consorților insomniaci, care caută explicația, neîntîrziat, în gazetă și citesc à la
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
țiganii și-au dat seama de trădare. În întunericul nopții a avut loc un conflict care s-a terminat tragic: un țigan ucis cu pistolul, Neculai Isac a rămas fără un ochi, țigăncușa a fost înjunghiată și aruncată în fântână... Ascultătorii au rămas "tăcuți și mâhniți", imaginându-și fântâna care nu mai exista, iar Neculai Isac cu ochiul "cel viu, mare și neguros, privea țintă în jos, în neagra fântână a trecutului". Neculai Isac era căpitan de mazâli la Bălăbănești, din
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
tineri le suportă sau le produc în mediul familiei sau al instituției pe care o frecventează. Această carte nu s-a format ca un manual pedant și plictisitor de educație sexuală, ci ca o consecință directă a relației mele cu ascultătorii emisiunilor Lecții particulare și Dialog întredeskiss. Ea nu are la bază o anumită doctrină psihologică, ci stilul interesant în care cei tineri amestecă o picătură de erotism cu multă cunoaștere. Prin urmare nu vom începe cu anatomia organelor genitale, ci
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]
-
sau în curs de împlinire (T. Maiorescu ș.a.) alături de tineri studioși veniți din marile metropole spre a cinsti memoria ctitorului. D. Xenopol a avut misiunea să rostească atunci conferința de rigoare. De la început, el a ținut să-i asigure pe ascultători lume venită de oriunde că nu avea de gând să facă istoricul faptelor, nici să prezinte sistematic personalitatea eroului, ci numai să dezvăluie pe cât posibil valoarea morală a acțiunii sale, exemplaritatea ei pentru noile generații. Venim aici, declara tânărul istoric
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
anunță, în această perspectivă, ca expresie a unei funcții istorico-mnemotehnice. Istoria se întâlnea din capul locului cu poezia și metafizica. "Oamenii întâi cântă, apoi scriu. Cei dintâi istorici au fost poeți", spunea Bălcescu, în spirit romantic, pe când Kogălniceanu recomanda insistent ascultătorilor săi poema lui Homer ca pe o istorie. Fiindcă "ce este Iliada, se întreba el retoric, decât o istorie în versuri, cea mai veche și cea mai frumoasă din toate?" Tânărul dascăl de la Academia Mihăileană se gândea, firește, la funcția
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
nedemn de iubire, chiar dacă oamenii i-au atribuit lui Dumnezeu daruri precum bunătate și milă. "Crearea lumii nu-și are altă explicație în afară de frica de singurătate a lui Dumnezeu. Dumnezeu, însă, se pare că nu a vrut să-și inventeze ascultători, ci doar alte singurătăți."27 Dumnezeu și-a trimis fiul pe pamant pentru a răscumpără "mizerabilă" condiție umană, într-o descindere dureroasă și, spune Cioran, inutilă. Cine mai crede că se mai poate muri n-a cunoscut anumite dureri și
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
confident al celor mai profunde "mâhniri" ale creației sale. Nu crede nimeni în Dumnezeu decât pentru a evita monologul singurătății. Decretează: "Singurătatea fără Dumnezeu este nebunie curată"54. Rugăciunea este un monolog, fără îndoială, dar ea se adresează totuși unui ascultător divin, oamenii se roaga lui Dumnezeu, invocându-i iubire. Pentru credincios, Dumnezeu este cuvântul rugăciunii, însă la Cioran char și rugăciunea este "întoarsă", căci, iată cum sună o rugăciune la el: "Ferește-mă, Doamne, de ură cea mare, de ură
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
de ascultare activă. După aceasta elevii se vor schimba cu rolurile. Debriefing. V-ați simțit ascultați? Ce v-a făcut să vă simțiți așa? Ce ați învățat nou? Ce a fost ușor? Ce a fost complicat? Care sunt caracteristicile unui ascultător activ? Etc. În dependență de contingentul elevilor, puteți chema în față un voluntar si să-l rugați să vă povestească ceva, demonstrând, „pe viu”, capacitatea de a asculta activ. După ce elevii au observat, pot trece la lucrul în perechi calitate
Medierea în educație by Ileana Bădulescu Anastase, Cornel Grigoruț, Mircea Mastacan () [Corola-publishinghouse/Science/1700_a_3136]
-
ediția Migne (vol. 47-64), comparabilă doar cu cea a lui Origen sau a Fericitului Augustin. Făcând o paralelă între Hrisostom și Augustin, Bardenhewer spunea: Augustin vorbea scurt, prefera silogismul; Hrisostom foarte lung, adesea câte două ore fără să producă oboseală ascultătorilor, ci dimpotrivă. Augustin se adresa mai mult minții, Hrisostom sufletului întreg, pe care voia să-l vadă mișcat la fapte creștine. Augustin urma în cuvântarea sa o cale severă, logică, rece, abstractă, de multe ori chiar greoaie, Hrisostom însă vorbea
Sfântul Ioan Hrisostom ca predicator. In: Sfântul Ioan Gură de Aur († 407) – Mare dascăl al lumii şi Ierarh. Studii academice comemorative by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/171_a_156]
-
-l vadă mișcat la fapte creștine. Augustin urma în cuvântarea sa o cale severă, logică, rece, abstractă, de multe ori chiar greoaie, Hrisostom însă vorbea cald, cursiv, figurat, se inspira de la auditoriul său sau de la împrejurări; ținea continuu încordată atenția ascultătorilor prin exemplele vii și plastice de care se servea, prin figurile de stil, care niciodată nu erau exagerate. Predica lui era un fel de exegeză. Găsim la el unele interpretări de o rară frumusețe. Despre corabia lui Noe, spune el
Sfântul Ioan Hrisostom ca predicator. In: Sfântul Ioan Gură de Aur († 407) – Mare dascăl al lumii şi Ierarh. Studii academice comemorative by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/171_a_156]
-
răscruce a creștinismului, Sfânta Treime; polemiza cu ereticii de toate nuanțele vremii sale: manihei, marcioniți, valentinieni, arieni, anomei și alții; nici pe evrei nu i-a uitat (...) Cu predicile și cuvântările lui, Sfântul Ioan Gură de Aur a câștigat sufletele ascultătorilor săi, sufletele tuturor cetățenilor frumoasei și măreței Antiohii<footnote Pr. D. Fecioru, Introducere, în col. Părinți și Scriitori bisericești (PSB), vol. 21, Edit. I.B.M.B.O.R., București, 1987, p. 11. footnote>. Faima talentului său de predicator și a valorii sale
Sfântul Ioan Hrisostom ca predicator. In: Sfântul Ioan Gură de Aur († 407) – Mare dascăl al lumii şi Ierarh. Studii academice comemorative by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/171_a_156]
-
21, Edit. I.B.M.B.O.R., București, 1987, p. 11. footnote>. Faima talentului său de predicator și a valorii sale personale a străbătut până departe. Există nenumărate mărturii care vorbesc despre marele impact ce l-au avut predicile lui Ioan asupra ascultătorilor acestora: În fiecare zi mulțimile îl ascultau cu plăcere datorită folosului (duhovnicesc) pe care îl aveau și toți stăruiau în cele spuse de el<footnote Teodor, Episcopul Trimitundei, Despre viața, exilul și necazurile Fericitului Ioan Gură de Aur, Arhiepiscopul Constantinopolului
Sfântul Ioan Hrisostom ca predicator. In: Sfântul Ioan Gură de Aur († 407) – Mare dascăl al lumii şi Ierarh. Studii academice comemorative by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/171_a_156]
-
artificiu retoric, de imagini și frumoase asemănări, măreția expozițiunii, mereu amplă, bogată, mereu nouă și cu toate acestea, mereu accesibilă și instructivă. Ioan știe să profite de orice ocazie și orice mișcare pentru a trage învățăminte de utilitate spirituală pentru ascultători. Caracteristica Sfântului Ioan este cu certitudine aceea a unui mare orator. Cea mai mare parte a operei sale o reprezintă predicile. Predicile reprezintă un tablou colorit al situației ecleziastice, politice, sociale și culturale în capitalele Siriei și Bizanțului și de
Sfântul Ioan Hrisostom ca predicator. In: Sfântul Ioan Gură de Aur († 407) – Mare dascăl al lumii şi Ierarh. Studii academice comemorative by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/171_a_156]
-
credință în idealurile mărețe ale omului și mai ales ale creștinului : dreptate, bunătate, dragoste, desăvârșire<footnote Louis Meyer, Saint John Chrysostom, Maître de perfection chrétienne, Paris, 1933, p. 185. footnote>. Limbajul accesibil, inteligent manipulat, ca și grija deosebită pentru sufletele ascultătorilor evidențiază dorința lui Ioan de a-și sensibiliza ascultătorii săi și de a-i determina să-și schimbe modul de viață. El considera că folosind cuvinte ce-i vor sensibiliza, determinându-i să plângă sau să aplaude, ascultătorii vor reține
Sfântul Ioan Hrisostom ca predicator. In: Sfântul Ioan Gură de Aur († 407) – Mare dascăl al lumii şi Ierarh. Studii academice comemorative by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/171_a_156]
-
ale creștinului : dreptate, bunătate, dragoste, desăvârșire<footnote Louis Meyer, Saint John Chrysostom, Maître de perfection chrétienne, Paris, 1933, p. 185. footnote>. Limbajul accesibil, inteligent manipulat, ca și grija deosebită pentru sufletele ascultătorilor evidențiază dorința lui Ioan de a-și sensibiliza ascultătorii săi și de a-i determina să-și schimbe modul de viață. El considera că folosind cuvinte ce-i vor sensibiliza, determinându-i să plângă sau să aplaude, ascultătorii vor reține mai ușor conținutul predicilor sale, însă nu urmărea să
Sfântul Ioan Hrisostom ca predicator. In: Sfântul Ioan Gură de Aur († 407) – Mare dascăl al lumii şi Ierarh. Studii academice comemorative by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/171_a_156]
-
pentru sufletele ascultătorilor evidențiază dorința lui Ioan de a-și sensibiliza ascultătorii săi și de a-i determina să-și schimbe modul de viață. El considera că folosind cuvinte ce-i vor sensibiliza, determinându-i să plângă sau să aplaude, ascultătorii vor reține mai ușor conținutul predicilor sale, însă nu urmărea să culeagă laudele acestora, ci înnoirea spirituală a lor: Nu spun aceste lucruri ca să mă lăudați, ca să mă aplaudați, ca să strigați, ci ca să vă aduceți aminte la timp de aceste
Sfântul Ioan Hrisostom ca predicator. In: Sfântul Ioan Gură de Aur († 407) – Mare dascăl al lumii şi Ierarh. Studii academice comemorative by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/171_a_156]
-
footnote>, și arăta aceeași iubire credincioșilor săi și atunci când era silit să-i certe, pentru că, de nu ar face aceasta atunci când situația o reclama, atât predicatorul cât și auditoriul își periclitează mântuirea: Este foarte primejdios și pentru predicator și pentru ascultători să se ascundă vreuna din legile dumnezeiești. Și sunt socotiți ucigași predicatorii când nu tălmăcesc fără teamă toate poruncile lui Dumnezeu. Vă voi aduce martor pe Pavel. Eu, în toate împrejurările, alerg mereu la acest suflet sfânt, pentru că cuvintele lui
Sfântul Ioan Hrisostom ca predicator. In: Sfântul Ioan Gură de Aur († 407) – Mare dascăl al lumii şi Ierarh. Studii academice comemorative by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/171_a_156]
-
lui Pavel sunt legi dumnezeiești, legi pline de folos. Că nu Pavel este cel care vorbește, ci Hristos; El mișcă sufletul lui Pavel; prin gura lui Pavel grăiește Hristos<footnote Sf. Ioan Hrisostom, Primejdios lucru și pentru predicator și pentru ascultători este ca predicatorul să predice pe placul ascultătorilor. Folositor lucru și semn de foarte mare dreptate este să-ți osândești propriile păcate, în P. G., L, col. 656. footnote> ... Aici să ne întristeze cuvintele predicii, ca să nu ne înfricoșeze dincolo
Sfântul Ioan Hrisostom ca predicator. In: Sfântul Ioan Gură de Aur († 407) – Mare dascăl al lumii şi Ierarh. Studii academice comemorative by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/171_a_156]
-
folos. Că nu Pavel este cel care vorbește, ci Hristos; El mișcă sufletul lui Pavel; prin gura lui Pavel grăiește Hristos<footnote Sf. Ioan Hrisostom, Primejdios lucru și pentru predicator și pentru ascultători este ca predicatorul să predice pe placul ascultătorilor. Folositor lucru și semn de foarte mare dreptate este să-ți osândești propriile păcate, în P. G., L, col. 656. footnote> ... Aici să ne întristeze cuvintele predicii, ca să nu ne înfricoșeze dincolo faptele; aici să ne mustre predica, pentru ca să nu
Sfântul Ioan Hrisostom ca predicator. In: Sfântul Ioan Gură de Aur († 407) – Mare dascăl al lumii şi Ierarh. Studii academice comemorative by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/171_a_156]
-
25)<footnote Ibidem, în P. G., L, col. 257-258; aceeași idee o expune Sfântul Ioan și mai încolo, când spune: Ucigașul ucide numai trupul, pe când cel care predică spre a face plăcere ucide sufletul, că îi împinge la păcat pe ascultătorii săi. Ucigașul îl dă pe cel ucis morții acesteia de aici; predicatorul, însă, care predică spre a plăcea, ucide sufletul și-l dă unei osânde și pedepse fără de moarte. (P. G., L, col. 656.) footnote>. Astfel, după ce le vorbește despre
Sfântul Ioan Hrisostom ca predicator. In: Sfântul Ioan Gură de Aur († 407) – Mare dascăl al lumii şi Ierarh. Studii academice comemorative by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/171_a_156]
-
tăierea părții bolnave, ci și oblojirea rănilor; iar cea mai minunată lege de predicare nu-i numai mustrarea, ci și sfatul și mângâierea. Așa a poruncit și Pavel: <<Mustră, ceartă, mângâie>> (II Tim., 4, 2). Dacă-i mângâi mereu pe ascultători, îi faci trândavi; dacă îi cerți numai, îi faci îndărătnici, căci, neputând răbda povara unor continui mustrări, te părăsesc îndată. De aceea trebuie ca felul predicării să fie variat<footnote Idem, Primejdios lucru și pentru predicator și pentru ascultători este
Sfântul Ioan Hrisostom ca predicator. In: Sfântul Ioan Gură de Aur († 407) – Mare dascăl al lumii şi Ierarh. Studii academice comemorative by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/171_a_156]