41,209 matches
-
zbuciumul sufletesc se hotărăște să scrie un amplu eseu despre "spiritualitatea poeziei românești" ca un exercițiu de supraviețuire. Au urmat ani lungi și grei de închisoare pentru Nichifor Crainic, iar manuscrisele rămase în grija familiei și a urmașilor au fost ascunse de teama Securității, supuse unei firești degradări. Unele pagini sunt mai greu descifrabile sau cuprind lecțiuni incerte. În ediția pe care o comentăm, la capitolul Grigore Alexandrescu, p. 11, fragmentul: "Poezia lui realizează din acest punct de vedere un fel
Poezia în perspectivă teologică by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/17371_a_18696]
-
puterea să-ți respir crucea/ Șoptindu-ți Aleluia" (Posed). O "Ars poetica" plasează actul creației în întuneric și singurătate, impusă recluziune în sine, în subteranele conștiinței, pentru ca de acolo să izbucnească, trandafir răsărit între gunoaie, lumina orbitoare a poeziei: "Mă ascund pentru a scrie un poem/ în subsolul în care șobolanii ronțăie arsenic,/ Alături de lăzile de gunoaie și latrine./ Aerul e liniștit, mural/ Cu mirosuri grase scufundate în cuvânt./ Lumina picură pe bale/ Ca un reflex condiționat/ Când Dumnezeu plutește dincolo de
Imposibila euharistie by Dan Croitoru () [Corola-journal/Journalistic/17369_a_18694]
-
jocul democrației, aceste mesaje ar putea fi explicate prin intermediul unei psihanalizări a coșmarului totalitar pe care unii dintre politicienii autohtoni îl retrăiesc în condiții de criză. Disidențe refulate în timpul regimului Ceaușescu, posibile spaime că în cifrele sondajului de opinie se ascunde o prăbușire a propriului partid, prăbușire de pe urma căreia scapă cine poate și, nu în ultimul rînd, temerea față de întoarcerea personală la o condiție politică asemănătoare aceleia din timpul totalitarismului, cînd cine ieșea de pe linia partidului intra pe linie moartă. Fără
Politica făcută după sondaje by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17364_a_18689]
-
e greu să nu accepți că pentru o parte însemnată dintre români, incluzînd aici și diverși lideri politici, Europa nu e decît sordidul angro de dincolo de București. Încît Cronicarul se întreabă dacă nu cumva în exagerarea Kathrinei Lauer nu se ascunde speranța că acest "candidat haotic" care este România și-ar putea depăși condiția.
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17344_a_18669]
-
exact atunci când trebuie, ceea ce înseamnă exact atunci când cititorul începe să se plictisească. Dragoste și erotism Romanul este plin de un erotism difuz și inanalizabil, ca erotismul din șampanie. Indiferent dacă descrie icre de Manciuria sau ceaiuri afrodisiace, munți cu vârfurile ascunse în nori sau case de toleranță, prozatorul trezește în cititor nostalgia beatitudinii amoroase. Parafrazându-l pe Titu Maiorescu, despre romanul său s-ar putea spune că este un vis liber al senzualității. În mod surprinzător, în episoadele desprinse parcă din
CONSTANTIN ȚOIU POVESTEȘTE... by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17349_a_18674]
-
mult mai trist și mai profund care, probabil, l-a determinat să facă acest gest nostalgic: o mai veche dorință de a fi rămas profesor în facultate, postură care "i s-ar fi potrivit atât de bine". Alegerea lui Bacovia ascunde o problemă esențială pentru scriitorul târgoviștean: raportarea operei la biografie, la faptele reale. "Tristețea" și "simplitatea" operei bacoviene i-au determinat pe mulți exegeți să alcătuiască o figură "blestemată" a poetului-concret, așa cum a fost el în viața de zi cu
Un alt Bacovia, același Radu Petrescu by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/17370_a_18695]
-
că, fără a ne juca în vorbe, există urâțenii frumoase (Stendhal, de pildă!) și frumuseți fără miez, pe scara care duce de la urâțenia hidoasă la fericita frumusețe clasică. A considera că însumarea urâtului în gama esteticului este o cucerire modernă ascunde o gravă eroare, urâțenia l-a atras pe artist de îndată ce și-a creat instrumentele. Urâțenia nu doar ca element de comparație și nici întru exploatarea strașnicei sale expresivități generând acel dinamism pe care, închipuită static, frumusețea i l-ar putea
24 de ore din 24 by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/17367_a_18692]
-
patente rele credințe și absurdități în interpretarea unui text. Nu spun că nu sunt dureroase, chiar crude, unele caracterizări și vituperări ale lui H.-R.Patapievici (pe care, în treacăt fie spus, fiecare dintre noi le cam gândește câteodată într-ascuns). Dar ele au, invariabil, ca suport sufletesc și intelectual, sinceritatea și onestitatea față de prea desele exasperări pe care ți le pot provoca uneori evoluțiile istorice ale țării, comportamentele de ieri și de azi ale multora dintre conducătorii noștri (vezi, printre
Cabala mediocrilor by Costache Olăreanu () [Corola-journal/Journalistic/17387_a_18712]
-
cap cenușă nimeni nu-și pune pe cap cenușă/ nimeni nu-și pune pe cap cenușă" (Legea focului). Instantaneul realist (poeta e o contemplativă, dar și o observatoare sfredelitoare, inocent-amară a ambientului): "Au aprins rugul și a plouat./ S-au ascuns în corturi și s-a arătat soarele./ Au așteptat să se usuce vreascurile/ și au discutat politică./ Au tăiat inele de ceapă și au rumenit carnea./ Și-au fript limbile și au rîs" (Au vrut să-și omoare timpul) se
Ironie și patetism by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17368_a_18693]
-
unei teorii a identității corporale feminine. Există trei corpuri ale femeii, susține sociologul, preluînd evident în alt plan distincții mai vechi făcute în alte discipline. În primul rînd corpul care se expune privirii, dar de fapt în felul acesta se ascunde. Motivul pentru care practic nici o femeie care altminteri face nestingherita plajă fără a purta un sutien nu consimte să meargă pe strada într-o asemenea ținută, nici măcar la cîțiva metri în afara plajei, este legat de banalizarea dezgolirii în măsura în care ea e
Cele trei corpuri ale femeii by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17900_a_19225]
-
nici cât de-o miută interparlamentara. Polarizarea vieții politice internaționale obligă la alegeri ferme: ești de partea democrației sau împotriva ei! Or, democrația a ajuns să aibă azi rigori de neimaginat în urmă cu câteva decenii. Atunci, cortina de fier ascundea multe nuanțe. În numele abilității de a face piruete pe scena internațională, chiar și un tiran sângeros precum Ceaușescu era îngăduit adesea la balurile marilor curți. Astăzi, un Ion Iliescu, la fel de pătat de sânge, nu mai are ce căuta între oamenii
Parteneriatul pentru Albion by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17904_a_19229]
-
de bucurie. Și asta nu pentru că n-am dori - cât mai repede - ca în Iugoslavia să înceteze războiul. Dimpotrivă. Nu sunt un amator de scenarii catastrofice, insă dezinvoltura cu care dl Cernomîrdin a preluat inițiativa negocierilor de pace cred că ascunde niscaiva înțelegeri secrete, nu tocmai favorabile nouă. Sigur că la mijloc sunt banii Occidentului, dar asta nu poate fi totul: banii ar fi curs înspre Moscova oricum. Cred, mai degrabă, ca în schimbul bunelor servicii ale rușilor, Occidentul - tot mai speriat
Cu toate pânzele sus, spre Zona Rublei! by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17911_a_19236]
-
care, pornind de la poezie, conspectează trăsăturile visului (deși ar fi putut proceda și invers): "O adevarată poezie a realului ar trebui să fie vizionara în simplitatea ei aparentă, simbolică și complexă, construită pe o structură mentală de profunzime, cu grijă ascunsă în straturile textuale. Selecția materialului (lumea sub toate formele ei haotice) aparține în această poezie unui Subiect care urmărește o coerentă semnificativă, incluzînd toate gesturile noastre mărunte, cele mai banale (repetînd elemente mitice uitate), scoase din mecanică uzuală și reinvestite
Poezia ca vis, visul ca poezie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17914_a_19239]
-
un critic, de-o "puritate lipsită de patetism" (Caius Dobrescu). La întretăierea candorii cu curiozitatea intelectului "alb" (lipsit de senzualitate), apare acest caracteristic șirag de interogații: "De ce tocmai această curte/ pe care niciodată n-am văzut-o?/ de ce acest copil ascuns după o tufa/ roz cum nu există-n realitate?/ de ce tocmai o barcă cu vopseaua luată?/ de ce un plaur din paie și din crengi?/ de ce tocmai un numar mereu același: 222?/ de ce tocmai un cîntec nesuferit?" (Zi). Una din figurile
Poezia ca vis, visul ca poezie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17914_a_19239]
-
sosit într-un loc pentru a-i descoperi o structură interioară secretă, pe care o va divulgă. Mai mult decît atît, cronicarul, care e necesarmente un outsider, pentru că numai lui i s-ar revelă cu adevarat această lume ciudată și ascunsă în ciudățeniile ei, este cel ce garantează ontologic viabilitatea universului pe care îl descoperă, de fapt instituie, povestindu-l. Eroul lui Mariaș se întreabă, de la începutul românului, daca nu cumva există o coincidență semnificativă între moartea acestor două personaje (din
Moartea la Oxford by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17957_a_19282]
-
eveniment cu totul special, si nu doar editorial: o întîlnire cu așa supranumita "promoție de aur" prilejuita de editură DU Style și de Alta Victoria Dobre, autoarea substanțialului volum intitulat chiar așa: Promoția de aur. Poate nu toată lumea știe ce ascunde formulă asta. E vorba de clasă care a promovat Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică în anul 1956 și care era formată din: Mircea Albulescu, Gheorghe Cozorici, George Constantin, Draga Olteanu, Amza Pellea, Silvia Popovici, Dan Puican, Constantin Rautchi, Victor
Chipuri si destine de aur by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17971_a_19296]
-
-și amintește episoadele preluării moșiei Butimanu!), pe scena publică mimează generozitatea, dezinteresul și un "creștinism" ale cărui precepte le știe doar el. Să le luăm pe rând. Lașitatea. Nu e prima oara că Vadim Tudor își dă arama pe față, ascunzându-se înfricoșat de moarte îndărătul fustelor protectoare ale certificatului medical. Mănat de-un demon interior, el nu e capabil să discearnă realitatea de dorințele sale demențiale de putere și bani. Ar fi fost de așteptat ca un astfel de munte
Glicemia de partid si de stat by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17997_a_19322]
-
trepăduș al marelui trepăduș Eugen Barbu, Vadim Tudor s-a metamorfozat, asemeni batracianului din fabula, într-un omniprezent "justițiar". E formulă care descrie, psihanalitic, dorința să oarbă de putere. În ultimul an, nici macar nu mai făcea eforturi de a-și ascunde scopurile. Nu era prilej cu care să nu ne anunțe, asemeni unui ceas defect de gară, câte săptămâni au rămas până la intrarea triumfala - după model mussolinian - în palatul prezidențial! Ultima decadă a lui ianuarie 1999 i-a fost, vai, fatală
Glicemia de partid si de stat by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17997_a_19322]
-
tremurând că varga, făcând pe mortul în păpușoi. Unde e eroul ce voia să ne salveze de ceea ce reprezintă, în viziunea lui încețoșata, relele pământului: democrația de tip occidental, drepturile omului, vecinii de la apus, economia de piață, libertatea. Iată-l ascunzându-se, ca un zmeu de hartie creponata, îndărătul certificatului medical! Să fie, oare, umbră această bolborositoare, păunul fără piuit, "glicemicul" tremurător, marele salvator al nației? Vai de noi, vai de cei care, în iresponsabilitatea și prostia lor au putut să
Glicemia de partid si de stat by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17997_a_19322]
-
promovate de creația artistică. Însă cea mai importantă diferența dintre cele două noțiuni ține de tipul de raport cu memoria pe care îl determină fiecare: în vreme ce monumentul reprezintă un fel de simulacru-substitut al trecutului, rostul său fiind acela de a ascunde un timp scurs între trecut și prezent și de a suprapune astfel două axe temporale distincte, monumentul istoric este o deliberată invocare a trecutului, care nicidecum nu încearcă să îl plaseze în subtextul prezentului, ci dimpotrivă, îi recunoaște și îi
Între Petrarca Si Brunelleschi by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17975_a_19300]
-
distrugătoare care îi separă definitiv și care nimicește totul în jur. Deveniți Hadar și Olof, povestea lor stă sub semnul fragilității și al Lipsei de comunicare. Doi muribunzi - suferind de boli diferite - încrîncenați în tăcerea lor și al căror trecut ascunde o taină teribilă, iată, pe scurt, situația în care un alt personaj, ce ascunde la rîndu-i o taină, își face apariția. Este vorba despre o scriitoare ale cărei cărți și conferințe șunt sortite, și ele, eșecului comunicării. Cuvîntul își va
Palimpsest by Robert Capsa () [Corola-journal/Journalistic/18015_a_19340]
-
Olof, povestea lor stă sub semnul fragilității și al Lipsei de comunicare. Doi muribunzi - suferind de boli diferite - încrîncenați în tăcerea lor și al căror trecut ascunde o taină teribilă, iată, pe scurt, situația în care un alt personaj, ce ascunde la rîndu-i o taină, își face apariția. Este vorba despre o scriitoare ale cărei cărți și conferințe șunt sortite, și ele, eșecului comunicării. Cuvîntul își va recapătă identitatea originară, lucru pe care nu-l putem spune și despre scriitoare, aceasta
Palimpsest by Robert Capsa () [Corola-journal/Journalistic/18015_a_19340]
-
scriitoare, aceasta oscilînd permanent în căutarea unei identități a cărei fixare este, pînă la sfîrșit, amînată. La un prim nivel, ea simbolizează limbajul, logosul propriu-zis. Cu ajutorul ei, cei doi frați comunica, isi vorbesc, tot ea fiind cea care mediatizează taină ascunsă de trecutul lor. Acest rol o determina pe scriitoare să decodifice intențiile cu care cei doi își spun povestea, ea "traducînd", pe rînd, actele ilocutionare imanente mărturisirii. Incomunicabilul devine comunicabil la adăpostul acestei "case de cuvinte" care, însă, nu e
Palimpsest by Robert Capsa () [Corola-journal/Journalistic/18015_a_19340]
-
port cu mine reprezentarea" (p. 52). Nouă poveste păstrează doar ecourile primeia, care se retrage treptat de sub ochii cititorului, printr-o stratagema a scriitoarei: neavînd "pentru ce" să mai trăiască, cei doi frați dispar. Ne-am putea întreba ce se ascunde dincolo de felul în care Lindgren își "încifrează" mesajul, structurîndu-l pe mai multe niveluri. Eu cred că un raspuns pertinent este sugerat încă de titlul cărții. Metaforă a purității și a tendinței către o stare originară a nediferentierii, "mierea de bondari
Palimpsest by Robert Capsa () [Corola-journal/Journalistic/18015_a_19340]
-
un necunoscut, Ch. Séverin. N.I. Herescu a recomandat prietenilor și cunoștințelor sale această carte (care avea printre personaje și români exilați la Paris), trecînd cu discreție peste identitatea autorului. Nimeni nu a bănuit atunci că sub pseudonimul Ch. Séverin se ascunde cel pe care Occidentul îl recunoscuse că o somitate în domeniul clasicismului latin, iar exilul românesc - și ca pe un gazetar anticomunist plin de nerv. Nimeni, cu excepția lui Virgil Ierunca. În articolul-portret, publicat la două luni după moartea lui N.I.
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17958_a_19283]