1,950 matches
-
mai ales faptului că bolile cardio-vasculare constituie cauze majore de morbiditate și deces la această grupă de vârstă. Beneficiile pe termen lung ale oricărei strategii agresive de revascularizare prin APTL sau BAC versus tratament medical unimodal pledează în favoarea chirurgiei cardiace, aserțiune demonstrată în termeni de ameliorare funcțională și creștere a calității vieții. Progresele din domeniul protecției terapeutice miocardice, tehnicile chirurgiei minim invazive, alegerea grefelor și dezvoltarea mijloacelor tehnice peroperatorii ameliorează considerabil prognosticul actului chirurgical și fac ca vârsta limită maximală a
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91938_a_92433]
-
dar în condițiile acestea, ce rămâne din afirmația ta inițială? În ce fel acest grădinar pe care îl descrii diferă de unul imaginar sau de un grădinar care pur și simplu nu există?". În această parabolă, ceea ce începe cu o aserțiune de genul "ceva există", poate fi redusă pas cu pas la ceva cu un alt statut: la expresia unei simple preferințe 4. John Hick face o comparație utilă pentru a arăta de ce nu este nevoie de dovezi lămuritoare în cazul
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
existența ar trebui sa ni se pară, din perspectiva argumentelor lui Descartes, la fel de absurd precum conceperea unei zebre fără dungi albe și negre. Gassendi arată în critica sa că atunci când ne referim la o persoană, am presupus că ea există. Aserțiunile sau negările despre existența nu ar trebui gândite niciodată ca și cum subscriu sau neagă o proprietate pentru ceva115. După Gassendi, existența lui Dumnezeu nu este mai justificată decât cea a unui triunghi deoarece esența și a lui Dumnezeu, și a triunghiului
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
permite lui Frege să considere existența un concept de treapta a doua. Observăm că problema existenței este subsumată la Frege problemei numerelor naturale; de aceea vom urmări, pe scurt, în ce constă și această problemă. Frege susține că prin intermediul unei aserțiuni numerice nu se enunță ceva despre obiecte, ci despre concepte. Să luăm drept exemplu următoarele propoziții: 1) "Acesta este un grup de pomi" și 2) " Aceștia sunt cinci pomi". Cele două propoziții diferă între ele pentru că diferă denumirea folosită pentru
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
diferă între ele pentru că diferă denumirea folosită pentru a vorbi despre același lucru. Aici se înlocuiesc, de fapt un concept cu un altul: conceptul exprimat prin cuvintele "cinci pomi" cu cel exprimat prin cuvintele "grup de pomi". În aceste condiții, aserțiunea numerică nu se referă la un obiect ci la un concept. Greșeala pe care o facem de obicei este, după Frege, următoarea: atunci când folosim expresii precum "acești cinci pomi" aparent ne referim la proprietatea pomilor de a fi în număr
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
expresii precum "acești cinci pomi" aparent ne referim la proprietatea pomilor de a fi în număr de cinci, dar, de fapt, nu la obiect fac referire pomii, ci la un concept, acela de "grup de pomi". Putem spune că în aserțiunea noastră numerică nu se spunea ceva despre un obiect (pomii), ci despre un concept (grup de pomi). Concluzia nu ar fi aceea că numerele sunt concepte de treapta a doua, ci că aserțiunile numerice exprimă proprietăți ale conceptelor 165. În
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
grup de pomi". Putem spune că în aserțiunea noastră numerică nu se spunea ceva despre un obiect (pomii), ci despre un concept (grup de pomi). Concluzia nu ar fi aceea că numerele sunt concepte de treapta a doua, ci că aserțiunile numerice exprimă proprietăți ale conceptelor 165. În lucrarea "Fundamentele aritmeticii" Frege consideră că doar conceptului care este "neidentic cu sine" nu i se subsumează nimic și consideră că acestui concept îi revine numărul zero și nici un obiect nu cade sub
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
nu i se subsumează nimic și consideră că acestui concept îi revine numărul zero și nici un obiect nu cade sub un concept căruia îi revine numărul zero166. Trebuie insistat puțin asupra ideii că existența este negarea numărului zero. După Frege, aserțiunile existențiale sunt de felul aserțiunilor numerice. De exemplu, într-o propoziție în care se neagă existența a ceva, precum această propoziție: "Nu există nici un triunghi dreptunghic echilateral" nu se spune nimic despre un obiect (triunghiul dreptunghic echilateral), ci spune despre
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
și consideră că acestui concept îi revine numărul zero și nici un obiect nu cade sub un concept căruia îi revine numărul zero166. Trebuie insistat puțin asupra ideii că existența este negarea numărului zero. După Frege, aserțiunile existențiale sunt de felul aserțiunilor numerice. De exemplu, într-o propoziție în care se neagă existența a ceva, precum această propoziție: "Nu există nici un triunghi dreptunghic echilateral" nu se spune nimic despre un obiect (triunghiul dreptunghic echilateral), ci spune despre un concept, și anume că
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
de zero. Concluzia ar fi că atunci când asertăm că nu există ceva spunem că unui concept îi revine numărul zero și când asertăm că există ceva atunci negăm numărul zero ca fiind atribuit unui concept 167. Aceste aspecte legate de aserțiunile numerice sunt utile în problematica legată de conceptul de existență. După Frege, existența este un concept de treapta a doua deoarece nu se referă la obiecte, ci la concepte. Existența este o proprietate a conceptelor. Existența este analogă numărului deoarece
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
definită să desemneze ceva iar o propoziție care conține o astfel de descripție definită trebuie să aibă valoare de adevăr. Cu timpul poziția lui Frege s-a dovedit a fi neconcludentă 171. Apar unele complicații atunci când ne referim la o aserțiune sau negare singulară despre existență. Atunci când spunem "Homer există" sau "Homer nu există", Frege recunoaște că propoziția "Homer nu există" este despre un nume "Homer", nu despre bărbatul Homer și spune că numele nu desemnează nimic. Russell este de părere
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
că propoziția "Homer nu există" este despre un nume "Homer", nu despre bărbatul Homer și spune că numele nu desemnează nimic. Russell este de părere că numele proprii veritabile servesc pentru a introduce referentul lor în propoziție și astfel nici o aserțiune sau negare plină de înțeles nu poate fi generată 172. Frege considera în "Fundamentele aritmeticii" că nu este corect să spunem că un nume comun este un nume al unui lucru deoarece se creează astfel aparența că numărul ar fi
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
ofere o cunoaștere prin rațiune pură independent de experiență a lumii ca întreg (Descartes, Spinoza, Leibniz, Hegel); (2) o filosofie care pornește de la cunoștințe științifice despre realitatea naturală și umană și încearcă să se ridice prin generalizări până la nivelul unor aserțiuni despre realitate ca întreg (metafizica inductivă). Înnoirea pe care o propune Russell viza o înnoire metodologică fiecare problemă filosofică trebuind să fie considerată o problemă ce solicită clarificarea analitică 211. Un demers esențial în ceea ce privește analiza filosofică este analiza conceptuală sau
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
în W243. În ceea ce privește relația modalităților de dicto și de re cu lumile posibile trebuie precizat că o propoziție de dicto (posibil este ceva roșu) exprimă faptul că judecata "ceva este roșu" este adevărată în cel puțin o lume posibilă. O aserțiune de re (ceva este posibil prim) ne arată că există cel puțin un obiect care are proprietatea de a fi prim în cel puțin o lume posibilă. Avem același principiu în cazul în care schimbăm posibilitatea cu necesitatea, dar atunci
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
diferențele existente între modalitățile de re și modalitățile de dicto. Dacă este necesar ca Dumnezeu să existe, atunci "Dumnezeu există" este un adevăr necesar, iar modalitatea implicată aici este modalitatea de dicto. Argumentul ontologic a asumat în mod tradițional că aserțiunea de re "Dumnezeu există în mod necesar" implică modalitatea de dicto: "Este necesar că Dumnezeu există". R. Allen consideră că " Este necesar că Dumnezeu există" nu decurge din "Dumnezeu există". Pentru a realiza implicația dorită este nevoie să se arate
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
argumentului ontologic: susținerea modalităților de re și încercarea de a oferi o regulă generală prin care modalitățile de re să poată fi exprimate cu ajutorul modalităților de dicto. În "Natura necesității", Plantinga realizează distincția necesară între cele două modalități: Particularitatea unei aserțiuni de dicto, precum: În mod necesar nouă este compus, este aceea că propoziția dată predică o proprietate modală despre o altă judecată (nouă este compus). Putem atribui adevărul necesar unei judecăți, dar putem să îl atribuim și unui obiect, numărului
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
ar fi fost prim. 3. E posibil ca numărul apostolilor să fi fost prim. 4. Numărul apostolilor nu are proprietatea de a fi neprim în mod esențial"303. Argumentul este de succes doar dacă ultimul enunț este construit ca o aserțiune de re: că un anumit număr (12), are proprietatea de a fi neprim în mod esențial. Propoziția 3 poate fi citită de dicto, caz în care o putem formula astfel: (3a) Propoziția numărul apostolilor este prim este posibilă (3b) Numărul
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
fi putut fi prim Punctul 4 este susținut doar în condițiile în care propoziția 3b este interpretată prin modalitatea de re. Mai departe, întâlnim aceeași ambiguitate de re de dicto și în ceea ce privește propoziția 1. Citită de dicto se realizează următoarea aserțiune adevărată: (1a) Propoziția Sunt doar 11 apostoli este posibilă. (1b) Numărul care reprezintă numeric (așa cum sunt lucrurile în realitate) apostolii ar fi putut să fie 11 această propoziție este citită de re. Această propoziție este falsă: numărul care reprezintă numeric
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
exemplu, nouă este mod esențial compus. Explicația lui Plantinga oferă condiții de adevăr pentru propozițiile esențialiste, iar aceste condiții invocă doar noțiuni non-modale și de dicto. O astfel de explicație îl va ajuta pe sceptic să găsească, în cazul unei aserțiuni existențialiste, o judecată pe care să o înțeleagă și care să nu fie diferită de teza prezentată de esențialist 310. Modalitatea de dicto se referă la limbaj și la felul în care folosim limbajul. Dacă ne referim la propoziția "Dumnezeu
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
în unități mai vaste, numite texte. Să presupunem că în loc de " Fumatul interzis", am citi pe plăcuță: În această încăpere nu se fumează. În acest caz, nu ar fi vorba de o interdicție propriu-zisă, ci de un fel de constatare, de aserțiune, care plasează un anumit loc într-o anumită categorie. Nu este dificil să ne imaginăm situații foarte variate în care enunțul respectiv nu ar avea deloc valoarea unei interdicții. De exemplu, directorul instituției poate să prezinte clădirea comisiei de securitate
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
se fumează" nu i-a înțeles cu adevărat sensul decît dacă o consideră o interdicție. Pentru a reuși aceasta, el trebuie să recurgă la proceduri care îl determină să interpreteze ca pe o interdicție ceva ce se prezintă ca o aserțiune. Avem de-a face cu o situație foarte banală care impune cititorului să facă apel la resurse ce nu sînt strict de ordin lingvistic, la un fel de analiză a situației în care se găsește. În consecință, pentru a determina
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
exclus din cuplul coenunțiatorilor; cît despre timpul trecut al verbelor, el indică că faptul că afirmația se referă la un moment anterior enunțării. La aceasta se adaugă dimensiunea modală, cea prin care enunțiatorul se erijează în responsabil al actului de aserțiune. De fapt, se întîmplă des să asistăm la o dublă echivalență: Enunțiator = sursa reperajelor privitoare la situația de enunțare Enunțiator = responsabil al actului de vorbire. Un fenomen banal precum discursul raportat o demonstrează. Atunci cînd introducem în discursul direct cuvintele
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
poate deci să facă referire la indivizi sau evenimente unice. În plus, el se rostește cu un ethos specific, pe un ton "sentențios", care contrastează cu fluxul obișnuit al schimbului oral. Acest ethos contribuie la evidențierea decalajului dintre enunțiator, responsabilul aserțiunii și ceea ce am putea numi asertorul, instanța invizibilă care este responsabilă de producerea sa. Într-un anume sens, enunțiatorul face parte din acest asertor: în măsura în care "înțelepciunea popoarelor" este de fapt însăși comunitatea locutorilor unei limbi, fiecare locutor este, în mod
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
cît despre ambreiorii "dumneavoastră" și "noi", aceștia au nevoie de o situație de enunțare particulară pentru a li se atribui un referent. Valoarea pragmatică a sloganului este, pe de altă parte, foarte diferită de cea a proverbului. Proverbul reprezintă o aserțiune despre felul în care este lumea, el spune adevărul. Enunțiatorul se sprijină pe el pentru a include o situație particulară într-un cadru general prestabilit, lăsînd co-enunțiatorului grija de a determina relația între ele. Astfel, " Cine a băut o să bea
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
categorizări care sînt în mod clar evaluative: ziaristul este cel care categorizează "proiectul" ca o "polemică extravagantă", apoi ca o "scamatorie". Conținutul afirmat și presupus Asemenea evaluări condiționează într-un mod decisiv interpretarea textului, dar fără să fie obiectul unei aserțiuni explicite: nu se spune că "proiectul lui T. Waigel este o scamatorie", dar respectiva propoziție este prezentată ca de la sine înțeleasă. Intrăm aici în domeniul presupunerilor unui enunț, adică a propozițiilor implicite pe care acesta le consideră ca dobîndite și
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]