4,147 matches
-
boală. În fine, ultima dorință a omului este aceea de a învinge moartea. Desigur că toate acestea sunt și rămân „teme utopice”, veritabile „mituri ale imaginarului” cu semnificație medico-psihologică. Ele sunt însă expresia unor tendințe profunde ale spiritului colectiv care aspiră la depășirea condiției puse sub semnul perisabilului. Aceste aspirații specifice ființei noastre sunt exprimate cu o mare finețe în versurile lui A. de Lamartine: Borné dans sa nature, infinie dans ses voeux L’homme est un Dieu tombé qui se
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
ofere „soluții” problemelor anterior menționate. Deși aparent diferite și învăluite de o atmosferă de seriozitate și probitate științifică, aceste experimente nu sunt altceva decât încercarea de a transpune în practică, de a demonstra că este posibil să se obțină ceea ce aspiră și visează umanitatea în sfera imaginarului colectiv: prelungirea vieții, suprimarea bătrâneții și învingerea bolilor. Toate aceste încercări experimentale, în marea lor majoritate serios fundamentate științific, au însă aceeași „motivație”, care vine din pulsiunile spirituale ale Supra-Eului colectiv, ele fiind însă
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
în diferitele căi de a rezolva dilema etică respectivă? 4. În ce măsură? 5. În ce moduri pot să fie diminuate (minimizate) riscurile și daunele? Planul de acțiune al eticii virtuții și a caracterului 1. Cine sunt eu? Ce fel de om aspir să devin? Care sunt valorile care mă definesc? 2. Care sunt valorile și angajamentele fundamentale ale companiei mele? 3. Care sunt relațile dintre valorile companiei și: valorile și aspirațiile personale, valorile și aspirațiile angajaților, valorile ce definesc domeniul de activitate
ETICA AFACERILOR. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Epure Marcel () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_913]
-
la crearea de persoane creative pentru societate, căci aceste persoane se autoanalizează, sunt performante în utilizarea informațiilor producând idei, soluții, lucrări originale, reușesc să structureze întregul nostru univers de semnificații. Cadrul didactic creativ are foarte dezvoltat sentimentul utilității sociale. El aspiră către perfecțiune și ar trebui să se bucure de stima și încrederea copiilor, colegilor și superiorilor, de perspectiva promovării. Sentimentul de a fi util societății, acordă cadrului didactic creativ încredere în propriile forțe de muncă, îi conștientizează includerea în cadrul competițional
CADRUL DIDACTIC CREATIV IMPLICAT ÎN ACTUL EDUCAŢIONAL GHID EDUCATIONAL. In: CADRUL DIDACTIC CREATIV IMPLICAT ÎN ACTUL EDUCAŢIONAL:GHID EDUCATIONAL by MARIA GEANGU () [Corola-publishinghouse/Science/480_a_848]
-
în 1611 de J. Kepler, dar au trecut mai bine de o sută de ani până când legătura dintre numerele lui Fibonacci și Secțiunea de Aur a fost demonstrată (incomplet) de R. Simpson. Numerele lui Fibonacci, ca și limita care-i „aspiră” Secțiunea de Aur - au proprietăți cu adevărat uimitoare: 9 „Cvadraturi” de dreptunghiuri: Orice număr impar de dreptunghiuri cu laturi egale cu numere succesive ale lui Fibonacci intră exact într-un pătrat. 9 Unsprezece este Păcatul: În drama lui Schiller Piccolomini
FASCINAŢIA „NUMĂRULUI DE AUR”. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Daniela - Mariana Tasie () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_922]
-
exprimarea propriei lui identități; o școală în care nu ne mai interesează inteligența în sine a elevilor, ci ce se face cu această inteligență, valorile, principiile și semnificațiile care o întemeiază și o orientează. Școala trebuie să scoată oameni care aspiră să se împlinească, să se autorealizeze, să se exprime pe sine, să colaboreze și să-și controleze viața. Conturarea unui profil de personalitate pentru viitor n-ar trebui să piardă trăsături cum ar fi: echilibru interior, curaj, capacități empatice, capacitate
CERCETARE APLICATIVĂ PRIVIND CUNOAŞTEREA ŞI DEZVOLTAREA POTENŢIALULUI CREATIV AL ELEVILOR by LUPAŞCU ANDREEA MILENA, NEAGU NICOLETA () [Corola-publishinghouse/Science/407_a_744]
-
și despre ea însăși, pe scurt, un lirism care transformă tema poeziei în temă de meditație lirică: poezia metalingvistică, așa cum romanul din anii ’60-’80 devenise, prioritar, un metaroman; o poezie care să fie, în esență, o „tensiune semantică” și aspiră să prindă nuanțele unui „cuvânt din viitor”; poezia metalingvistică nu se mai folosește de cuvinte pentru a sugera tensiunile ei semantice, ci de „necuvinte”. Care sunt superioare ideii de scris, adică sunt mai presus de scriitură. Ce poate să însemne
STANESCU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289876_a_291205]
-
care tocmai publicase versurile ce aveau să îl ducă la un proces de atentat la moravuri. Textele critice se ordonează în funcție de apariția scrierilor selectate (poezia Danielei Crăsnaru, un roman al lui Florin Șlapac ș.a.). Ulterior criticul își va organiza lecturile, aspirând spre realizarea de sinteze sau de tablouri largi ale literaturii unei perioade, așa cum se întâmplă în Proza românească a anilor ’90, unde urmărește câteva sectoare cheie: scrierile interzise după 1948 și reeditate în anii ’90 (secțiunea Întoarcerea acasă, în care
URIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290376_a_291705]
-
momente creative importante, U. s-a numărat - alături de Dan Zamfirescu, Paul Anghel și de grupul din jurul revistei „Săptămâna”, condusă de Eugen Barbu - printre promotorii și susținătorii activi ai protocronismului autohton, transformat în teză ideologică. U. este un critic literar care aspiră să impună demersului său alte mize decât cele convenționale. Modelele sunt G. Ibrăileanu și G. Călinescu, care au înțeles critica în sensul unei colaborări interdisciplinare - istorie, estetică, sociologie și antropologie -, fără fetișizări de metodă. De altfel, Campanii, primul său volum
UNGHEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290341_a_291670]
-
referitoare la Al. Sahia (1976), Lucian Blaga (1981) și Vladimir Streinu (1984). Metoda studiului monografic este cea standard: prezentarea biografiei urmată de analiza operei, ordonată în funcție de nucleele tematice, dar și prin inventarierea genurilor abordate de scriitor. Cartea despre Al. Sahia aspiră să fie un studiu obiectiv, un instrument de lucru util mai ales datorită secțiunii biografice, oferind date mai puțin cunoscute. În analiza operei V. luminează aspecte îndeobște ignorate, selecționând „nucleele constitutive”: „realismul vizionar”, „grotescul tragic” - tratat în secțiunea cea mai
VASILESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290456_a_291785]
-
etapă, pulsează spiritul timpului. Comentariul, cuminte, succint, clar, se însuflețește pierzând oarecum măsura atunci când, iar și iar, vorbește de momentele de „efervescență”, de continuă „înnoire” („vocația de înnoire a fenomenului teatral românesc”), care ar îndreptăți teatrul de pe meleagurile noastre să aspire spre „universalitate”. Rezervele sunt rare și discret formulate, „istoria” lui V. înscriindu-se într-o perspectivă optimistă. Substanțiale prin interpretarea analitică și sub raportul întinderii informației sunt studiile Evoluția dramaturgiei române contemporane - dimensiuni și semnificații și Specificul receptării în teatru
VASILIU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290460_a_291789]
-
această influență, poezia de după 1970, când scriitorul reintră în circuitul literar, va păstra totuși până la sfârșit o notă mesianică: „Nimic de la dânsul nu spune poetul, ci toate/ îi vin de la lume”, prin el exprimându-se „vocile” tuturor făpturilor de sub soare. Aspirând la captarea „euritmiei”, V. scrie, cu începere de la Întoarcerea lui Don Quijote (1972), o poezie a bucuriilor vieții trăite sub raza luminii astrale („stea”, „ghețar”, „goelanzi” sunt vocabule esențiale). Fără a face concesii versificației „angajate” și „militante” cerute de ideologia comunistă
VALEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290413_a_291742]
-
de la început o claritate aparte, în sensul concentrării maxime asupra unei idei. Poetul vizează în primul rând lumea lăuntrică, dovedindu-se un „intimist înrăit” care, într-un discurs lirico-muzical, expune „radiografii corecte ale unei biografii interioare”. Sustrăgându-se efemerului, el aspiră să se situeze în atemporalitate și vede „amforele stelare” ca niște depozite misterioase de amintiri. Poeziile din Iubește clipa de față (1994) aparțin tot liricii naive, caracteristică arătându-se și de această dată sinceritatea rostirii. Dominantă este conduita epicureică, aplicată
ZEGREANU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290729_a_292058]
-
în fragmente semnificative spre a fi recompuse într-o schemă analitică menită a releva caracterul novator al artei sale, care se dezice de tradiția prozei clasice și se detașează de cadența oratorică romantică în favoarea unei spontaneități și a unui stil aspirând către obiectivitatea codului civil, în text regăsindu-se toată gama de nuanțe a sufletului uman, pe care Stendhal o însoțește cu propriul comentariu ironic. La Renaissance. La poésie française (1999) abordează lirica renascentistă din perspectivă comparativ-istorică și tematologică, în raport cu modelele
ZARNESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290714_a_292043]
-
ca atare rămân în urmă, zguduiri producătoare de falii pe care autorul le cercetează detașat, silind cuvintele să le descrie sau să le evoce. Moartea, însingurarea, prăbușirile interioare, absurdul, divorțul de lume și revoltele în van sunt motive subtextuale. V. aspiră la elaborarea unei „matematici a morții” și a unor formule lingvistice noi și concentrate pentru exprimarea problemelor existențiale grave. Uneori, ca în tulburătorul psalm De ce, Părinte?, neputința de a da divinității un sens îl duce de la inchietudine la ipostazele răzmeriței
VULPESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290668_a_291997]
-
-și trădează substanța elegiacă, chiar dacă păstrează elemente prozaice: „Se-mbracă-n demnitate-amărăciunea:/Duminica de ieri și-a scos coroana./ Săruturile tac. Zi tristă lunea./ Rămas-bun ochi. Rămas-bun târg. Rămâne rana” (Duminica de ieri). Indiferent spre ce își orientează lirismul, V. aspiră mai presus de toate la virtuozitatea tehnică, și vocația sa novatoare se manifestă divers. Sonetul clasic, de pildă, e „ameliorat” uneori prin adăugarea unui catren, alteori a unei terține. Spiritul exersat în lectura formelor fixe produce astfel surprize, în toate
VULPESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290668_a_291997]
-
a părinților, faptul că unele comportamente ale părinților pot fi favorizabile prin dialog cu școala.” Educația copiilor în familia contemporană nu se mai poate face empiric, după modelul exclusiv al tradiției, sau din instinct, ca act de competență afectivă. Dacă aspirăm cu adevărat la o societate emancipată material, social și spiritual, rolurile parentale trebuie să fie și ele conștiente, raționale și calificate.
ARGUMENT. In: Arta de a fi părinte by Prof. Nicoleta Prepeliţă, Prof. Virginia Arghiropol () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1387]
-
Cantacuzino, clar menționată: Istoria Țării Românești, Viena, 1806. Se adaugă informațiile contemporanilor și propria mărturie, consemnată în paralel cu succesiunea evenimentelor. Amestecă, mai peste tot, proza și versurile, intuind deosebirea retorică între „proasta scrisoare” și „poeticul” - canon artistic la care aspiră fără îndreptățire. Domnia lui Constandin-vodă Hangerliul. Mazâlia și pierderea sa, inițial scriere independentă, însă pierdută, se regăsește integrată cronologic la începutul istoriei sale. Inspirată de un subiect ce îi impresionase pe contemporani - Dionisie Eclesiarhul, Dionisie Fotino, ca și pletora de
ZILOT ROMANUL (1787. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290738_a_292067]
-
fi părinte este o sarcină dificilă și solicitantă, o “meserie” care presupune multă dedicație, răbdare și toleranță atât vis a vis de copil cât și față de noi înșine. Cu siguranță că nu există părinte perfect și nici nu trebuie să aspirăm către un asemenea ideal, imposibil de atins. În schimb, cu siguranță există un model realist de părinte competent pe care sa l urmăm și în funcție de care să ne ghidăm atunci când, și noi adulții întâmpinăm obstacole care ne par a fi
PĂRINŢII, MODELE ALE COPIILOR –CONSECINŢE POZITIVE ŞI NEGATIVE. In: Arta de a fi părinte by Roxana Tudorache () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1391]
-
în stabilirea relațiilor în familie, extinse apoi la grupul de joacă, în timpul adolescenței părinții nu mai reușesc să supravegheze minorii decât cu mare dificultate. În copilărie procurarea de jucării, alimentația, curățenia, conversația reprezintă apanajul exclusiv al adultului. În adolescență, tinerii aspirând la un alt statut decât cel de “copil” se împotrivesc dorinței părinților de a nu-și crea și adopta modele “facile”. Părinții vorbesc și transmit enorm copilului în perioada micii copilării, ei învață efectiv să vorbească, să participe la dialog
RELAŢIILE ŞI COMUNICAREA DINTRE GENERAŢII. In: Arta de a fi părinte by Prof. Virginia Arghiropol () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1389]
-
înșiși, dar mai treji, când îi privesc pe ceilalți. Tendința este de a mustra imediat pe cel, care a greșit, și un astfel de demers este legitim, dar sortit eșecului. Povestea cu tâlc este modalitatea de a mustra spiritual. Omul aspiră, să discearnă Răul de Bine. Cât Răul există problema omului este raportarea la acesta. Realitatea Răului poate fi percepută în toate componentele personalității: simțire, voință, gândire. . Ființa umană are în karma ei, lupta cu Răul, pentru că numai omul, poate transforma
CE ÎNSEAMNĂ A FI PĂRINTE. In: Arta de a fi părinte by Cristian Rotaru () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1425]
-
În cazul lui S. diversitatea nu derivă din formă, ci din prezența straturilor de adâncime. El merge către marea poezie a lumii, preia paradigme, formule metaforice consacrate, dar nu transcrie nici un mit, ci îl metamorfozează în reper pentru propria stare, aspirând spre o mitologie a sa. Pot fi detectate comentarii livrești, treceri spre zone în care se întâlnesc figuri importante ale liricii universale (Întâlnire cu Rilke), dar vibrația, ca și delicatețea percepției sunt de o mare autenticitate. Poezii precum Autoportret pe
STURZU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290001_a_291330]
-
la timp în noi, / În lenta noastră răsucire spre ora - mireasă; / Bem din această palmă / Și după ce-a secat izvorul”). Apelând la surse livrești - motive biblice sau ale culturilor antice, greacă sau egipteană -, autorul încearcă încifrarea simbolică a lumii, aspirând spre o poezie ermetică, ce cultivă paradoxul: „Un înecat care ajunge în deltă / Este epilogul celorlalți / Delta n-are culoarea înecului”. Câteva motive ordonează materialul poetic: delta, diamantul, arborele vieții, amfora, acestea fiind preluate și într-un volum de eseuri
TAMARIS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290043_a_291372]
-
directivele sociale comune mai multor state nu pot fi identificate în alte părți ale globului. Modelul social european concentrează eforturile de a defini și a implementa standarde sociale minime și standarde ale unei „bune guvernări” în procesul de reformă și aspiră să devină un model pentru întreaga lume (Diamantopoulou, 2003a). La nivelul Uniunii Europene, viziunea privind interacțiunea politicilor privește: politica socială cu obiectivele sale de coeziune socială, politica economică bazată pe competiție și dinamism și politica de ocupare a forței de
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
care statele balcanice ar fi beneficiat de pe urma alterării statu-quo-ului <ref id="51">51 Carol I, Jurnal, I (1881-87), ed. Vasile Docea, București, 2007, p. 397. </ref>. În 1903, Take Ionescu sintetiza astfel această politică balcanică: „Nici un om politic român nu aspiră să anexeze Macedonia, nici să fondeze acolo un stat român. Ținem Însă ca naționalitatea românilor din Macedonia să fie păstrată și ei să aibă garanția că vor putea să se cultive În limba lor În toată libertatea” <ref id="52
DIPLOMAȚIA VECHIULUI REGAT, 1878-1914: MANAGEMENT, OBIECTIVE, EVOLUȚIE. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by RUDOLF DINU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1260]