1,606 matches
-
maximum, hipnotic prin crîncena privire, capul, cu bască rembrandtiană, era în teatrală juxtapunere cu mîna princiară, în prelungirea căreia garoafa cădea aprinsă pe inimă. Fascinant! Zilele trecute, revăzînd, ritualic, secția contemporană a Muzeului ieșean de artă, mă opresc... nostalgic în dreptul autoportretului. Formidabil: ceea ce nu observasem acum jumătate de secol, observ acum: garoafa din dreptul inimii ritosului hidalgă e, văd bine, o Românie cu petala Basarabiei mai aprinsă decît celelalte. Întîrziată stupoare! Cum trecuse pînza de inchiziție? Cum se sustrăsese Boușcă pușcăriei
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
petala Basarabiei mai aprinsă decît celelalte. Întîrziată stupoare! Cum trecuse pînza de inchiziție? Cum se sustrăsese Boușcă pușcăriei? Într-un an, cînd eu însumi mă retrăsesem în necesară recluziune, la Socola, îl văd, o secundă, în curtea stabilimentului pe autorul autoportretului. În lejerul halat-uniformă... Tot acolo, altă dată, într-o toamnă mai umană, la braț cu celălalt, minunatul Craiu și culegînd amîndoi, pe alee, păstăi de salcîm căzute, decorative substitute ale curmalelor la care nici visînd nu puteam gîndi. Repere, ele
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
Fă, i-am furat mașina; ce pretenție mai ai? Sînt doi ("niște doi") cu una, bruneți, cu celularele pe masă.. Adică, la treabă. Vitrină de librărie, pe Grammont. La Arte, albume de o eleganță inhibantă. Ambitus total: Mantegna, Rubens, Dürer, Autoportretul în secolul XX, Louvre, Courbet, Picasso (se putea!), Miró, La grande parade (portrete ale artiștilor în clowni), dar și... și... Instalations (II). Dezolare, nicicînd consolabilă: mi-a scăpat (I). Dacă în personalele bucurește nu mi-am dus niciodată pînzele cu
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
așezat pe șevaletele din preajma microfonului de vernisaj lucrări cu personaje vivante, lejere, ar spune francezul. Și asta pentru a nu-i supune pe cei prezenți să suporte doar tonalitatea grea a Apocalipsei, a Strigătului, din vecinătate. În plus, arătînd spre Autoportretul cu păsări și descriindu-i aerul țicnit-ludic, mi-am asumat, serios, cuvenita frivolitate. Sugerînd posibila diversitate picassiană. Să fim frivoli! (Cu măsură) 17 mai E de plecat înșelător anecdotic de la o emisiune t.v., provocată de show-ul moscovit al
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
vocabular. Cuvantul eu a Început să apară mai frecvent În literatura Începutului de secol XVIII, Împreună cu prefixul self (auto). „Dragostea de sine”, „autocunoaștere”, „autocompătimire” și-au găsit calea În lexicul popular. Autobiografia a devenit un nou și gustat gen literar. Autoportretele au devenit populare În artă. Chiar mai interesant, micile oglinzi personale, care erau puțin folosite În Evul Mediu, au Început să fie produse În număr din ce În ce mai mare odată cu jumătatea secolului al XVI-lea. Oglinzile uriașe de perete au devenit o
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
părinți, medic...)? - Care sunt schimbările așteptate? De ce? De către cine? - Soluții avute în vedere sau deja încercate (cu rezultatele acestora)? C. Alte domenii neabordate spontan 1. Relații interpersonale (familia - „genogramă” -, partener, copii, prieteni, colegi...) 2. Perceperea propriei persoane (stimă de sine) - Autoportret (calități și defecte)? Surse de valorizare personală și de mândrie? - Imagine ideală de sine (exigențe personale și perfecționism)? - Imagine de sine în raport cu ceilalți? Afirmare de sine? 3. Perceperea fizicului propriu (experiență corporală) - Atitudini față de fizicul și de greutatea proprie (satisfacție
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
unui prieten la alegerea sa, să facă acest lucru pentru ea. Sedința 15 Trecerea în revistă a sarcinilor Gwen și-a atins obiectivele, cu excepția oglinzii și a explicației cu prietena sa scout-istă. Informare și formare: autoportreat Gwen analizează, împreună cu terapeutul, autoportretul său și îl compară cu cel stabilit de persoanele apropiate. Apare în mod clar că ea și-a identificat puține calități și multe defecte fizice. In schimb, cei apropiați i-au găsit multe calități morale (serviabilitate, originalitate, amabilitate, curaj...) și
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
unui cadru și amplitudinea unui sentiment. Tușe largi, generoase, suprapunerile sau juxtapunerile fac din fantezie un elogiu adus realului . Prin lucrarea în priză directă, izbutește ritualul unei reverențe adresată Memoriei. Viorica Toporaș face în toate acuarelele ei un fel de autoportret sentimental, o dezbatere asupra propriei sale ființe dăruită frumosului. Se simte bine în liziera unei păduri, în vecinătatea unei straduțe pitorești, pe malurile unei ape sau la țărm de mare. Are înțelepciunea de a transfera peisajului atributele unei umanități sensibile
Memoria acuarelei by Viorica Topora? () [Corola-publishinghouse/Science/84080_a_85405]
-
n-are treabă... Studii de psihologie a muncii... Sau, mai știu eu, poate că lucrează cu Vasile Filă și supraveghează muștele..." 25. Același profil al "pușlamalei", fără nici un rost, cu mină de artist neînțeles, se întrevede la Costache Olăreanu în autoportretul ironic schițat în Ucenic la clasici, întregit ulterior în Confesiuni paralele și Lupul și chitanța. Ca semn al unei senine atitudini în fața istoriei, miticismul se recunoaște și în romanul acestuia, Frica o radiografiere satirică a perioadei comuniste: Ce puteri ne
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
nici trei sute de pagini, coexistă, într-o textură seducătoare prin claritate și atractivă prin umorul bine controlat care o colorează, un comentariu despre Cioran, un portret al acestuia, apoi un comentariu al comentariului, dar și un jurnal, o confesiune, un autoportret, o schiță de sistem filosofic, o învățătură morală, o meditație pe teme istorice, o „lecție” de istorie a culturii, un breviar de considerații de imagologie, de istorie a mentalităților etc. Această pluritate intrinsecă a personalității, C. o descoperă și o
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286252_a_287581]
-
Nicoleta Sălcudeanu); Gheorghe Grigurcu, Un postcioranian, RL, 1999, 16; Gheorghe Grigurcu, Cioran pe față și pe verso, RL, 1999, 46, 47; S. Damian, Aruncând mănușa, București, 1999, 293-329; Nicolae Bârna, Să te oglindești hlizindu-te, CC, 2000, 2-3; Ștefan Borbély, Autoportretul omului precar, APF, 2000, 3; Irina Petraș, Jocul de-a jurnalul, APF, 2000, 4; [Livius Ciocârlie], O, 2000, 10 (semnează Adriana Babeți, Marcel Tolcea, Smaranda Vultur, Robert Șerban, Dorian Branea, Ilie Gyurcsik); [Livius Ciocârlie], F, 2000, 11-12 (semnează Mircea Bențea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286252_a_287581]
-
început etica jurnalului intim în funcție de sentimentul creștin al morții, autorului nu îi rămâne decât să dezbată estetica aceleiași teme. De unde și analiza necruțătoare a inautenticului din aceste însemnări, a treptelor patologiei, a tentației narcisiste ce coagulează de fiecare dată în autoportret. Analiza intimității („miopia” jurnalului față de istorie, de pildă), tipurile de intimitate - una nordic-fatalistă la Virginia Woolf, alta mediteraneană la Cesare Pavese - prilejuiesc deschiderea altor și altor sertare ale subiectului. Ca și în cazul studiului de debut, textul lui M. își
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288118_a_289447]
-
ca un pătrunzător analist al fizionomiilor, reținând pe pânză numai acele trăsături ale chipului uman asupra cărora și- a pus mai pregnant amprenta viața interioară a modelului. În Portretul mamei, Fata pădurarului și Portretul unui bătrâni, în Moș Androne și Autoportret, personajele apar interiorizate, adâncite într-o lume de gânduri care ni se dezvăluie prin dinamica luminii, prin expresiile spiritualizate ale chipurilor. De altfel, Călin Alupi a lăsat în muzee o galerie de portrete de certă valoare: Mihail Sadoveanu, Otilia Cazimir
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
importantă în terapie încât și azi se mai vorbește de farmacopeea galenică. în tratatul său „De simplicium medicamentorum“, Galen clasifică 473 de medicamente botanice. Unele din ele sunt recomandate în purificarea sângelui, în purgație, răceli, afecțiuni ale fiecărui organ. Un autoportret mai amplu, cu lumini și umbre, aflăm în cartea sa „Despre cărțile proprii“. Galen este creator de școală, fiind și autorul a 500 de opere dintre care multe au dispărut la incendiul Templului Păcii în 192, în preajma căruia erau depozitate
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
Paul Drumaru, cu prefețe de A.E. Baconsky, respectiv Ioan Alexandru. Traduceri: Nicolae Labiș, Az őz halála [Moartea căprioarei], București, 1964, Legszebb versei [ Cele mai frumoase poezii], București, 1970; A. E. Baconsky, Néma pillanat [Reculegere], București, 1965, Önarckép az időben [Autoportret în timp], Budapesta 1979; Ioan Alexandru, Szeplőtelen szerelem [Prea iubire], Budapesta, 1982; ed. București, 1987; Tudor Arghezi, A világ szája [Gura lumii], București, 1983; ed. Budapesta, 1985. Repere bibliografice: Beke, Fără interpret, 507-517; Lászlóffy Aladár, Hajnali levél Kányádi Sándorról, UTK
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287701_a_289030]
-
orientarea naționalistă a publicației. Poezie - grupată uneori în rubrica „Zbor” - publică George A. Petre (Psalm, Seceriș, Atacul, Poem pentru suflet, Strigoiul), Valeriu Anania ( Întoarcerea, Răzvrătitul, Cântecul sufletului însingurat), Ion Ojog (Împrimăvărare în duminică), Ștefan Aug. Doinaș (Baladă, Schiță pentru un autoportret, Cântec), Cicerone Theodorescu (Câmp), Ovid Caledoniu, Victor Stoe, Apriliana Medianu, Radu Gyr, Octav Sargețiu, D. Stelaru, Ben Corlaciu, Iulian Vesper. Proză semnează Ion Vlasiu, Ion Șiugariu, Mihail Șerban, Gabriel Țepelea, Ioana Postelnicu, Ion Agârbiceanu, Cezar Petrescu, Liviu Bratoloveanu, N. Papatanasiu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286641_a_287970]
-
scriitori și mai tineri, ca viitorul disident Wolf Biermann, chiar au migrat În Est pentru a studia și a scrie (În cazul lui Biermann, la 17 ani, În 1953)3. Ce-i atrăgea pe intelectualii radicali din Vestul „materialist” era autoportretul RDG ca stat progresiv, egalitarist și antinazist, o alternativă vitală și serioasă la Republica Federală. Aceasta din urmă părea În același timp Îngreunată de un trecut pe care prefera să-l oculteze și bizar de fragilă, fără baze politice, depinzând
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
unele cercuri vehiculau o analogie stupefiantă Între victimele de origine evreiască ale lui Hitler și tineretul anilor ’60, martirizat de regimul sexual represiv al părinților. Kommune 1, o microsectă maoistă care promova agresiv promiscuitatea-sexuală-caeliberare, făcuse să circule În 1966 un autoportret: șapte tineri dezbrăcați pe fundalul unui zid - „Maoiști goi În fața unui zid gol”, cum a fost prezentată fotografia În Der Spiegel, În 1967. Accentul pus pe nuditate era menit să amintească imaginile cu corpuri goale, neajutorate, din lagărele de concentrare. Uite
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
tends mes bras vraies langues de feu [...]. (Nous et la terre) (Romanescu, 1998 : 35) Fou, Comme des langues de feu je tends mes bras [...]. (Nous et la terre) (Miclău, 1978 : 145) Sufletul lui e în căutare în muta, seculară căutare [...]. (Autoportret) (Blaga, 2010: 225) Son cœur une quête muette et éternelle [...]. (Autoportrait) (Romanescu, 1998 : 58) Son âme est en quête, une quête éternelle et muette [...]. (Autoportrait) (Miclău, 1978 : 425) Numai sângele meu strigă prin păduri după îndepărtata-i copilărie că un
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
construites sur des écarts sémantiques graves : " Lucian Blaga e mut că o lebădă./ În patria să/zăpadă făpturii ține loc de cuvânt. " " Lucian Blaga est muet comme un cygne./ Dans să patrie/la neige de l'être remplace leș mots. " (Autoportret/Autoportrait) (Miclău, 1978 : 425) ; " Lucian Blaga est muet comme un cygne./ Dans să patrie/ c'est la neige de l'être qui remplace la parole. " (Autoportrait) (Drăgănescu-Vericeanu, 1974 : 211) ; " Lucian Blaga est muet comme un cygne./ Dans son pays/la
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
la figure de départ, simplifiant en même temps le sémantisme du poème. El caută apă/din care curcubeul/își bea frumusețea și neființă. " " Să quête c'est l'eau où l'arc-en-ciel vient boire/La froide beauté et l'immortalité. " (Autoportret/Autoportrait) (Romanescu, 1998 : 58). Cette version contient un contresens : le nom " neființă " (" le non-être ") désigne la mort, l'absence d'existence et, par extension, le néant ; îl s'oppose donc à " l'immortalité " évoquée par la traductrice. " [...] dobitoace în trecere
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
de son œuvre. " Notre traduction. 799 V. Lucian Blaga, Cunoașterea luciferica (La connaissance luciférienne), în Trilogia cunoașterii (Trilogie de la connaissance), Editura Regală pentru Literatură și Arta, București, 1943. Le concept seră développé plus tard dans ce chapitre. 800 Lucian Blaga, Autoportret (Autoportrait), traduction de Sanda Stolojan, în Lucian Blaga, L' Étoile la plus triste, op. cît., p. 109 : " Lucian Blaga est muet comme un cygne./ Dans son pays/la neige des créatures tient lieu de parole./ Son âme interroge silencieuse,/séculaire
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
vitres. " (Lucian Blaga, Melancolie (Mélancolie), traduction de Jean Poncet în Jean Poncet (dir.), Lucian Blaga ou le chant ..., op. cît., p. 54). 855 Michel Camus parle d'une " poétique du silence " de Lucian Blaga et donne comme exemple le poème Autoportret (Autoportrait). V. Michel Camus, " La poétique du silence en amont du signe visible et du sens invisible ", în La poétique du signe chez Lucian Blaga et dans la poésie française, textes des communications au Troisième colloque internațional Lucian Blaga, 24
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
Lucian Blaga et dans la poésie française, op. cît., p. 52. C'est nous qui soulignons. 859 Texte source : " instinctul metafizic ", în Mariana Sora, Cunoaștere poetica și mit în opera lui Lucian Blaga, op. cît., p. 2. 860 Lucian Blaga, Autoportret (Autoportrait), traduction de Jean Poncet, în Jean Poncet (dir.), Lucian Blaga ou le chant..., op. cît., p. 160. (Texte source : " Sufletul lui e în căutare/în muta, seculară căutare,/de totdeauna,/și până la cele din urmă hotare. ", în Lucian Blaga
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
24 février 2011, URL : http://noesis.revues.org/index 21.html. 883 Romul Munteanu, " Préface ", în Lucian Blaga, Poemele luminii/Leș poèmes de la lumière, traduction de Paul Miclău, op. cît., p. 59-60. C'est nous qui soulignons. 884 Lucian Blaga, Autoportret (Autoportrait), în Poemele luminii/Leș poèmes de la lumière, traduction de Paul Miclău, op. cît., p. 425. (Texte source : " până la ultimile hotare ", în Lucian Blaga, Operă poetica, op. cît., p. 225). 885 Par exemple, le poème programmatique de Blaga, Eu nu
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]