1,607 matches
-
Enea - sărbătoare a culorii și luminii. "Steagul roșu", 33, nr. 6814, 10 iun 1978, p. 6. Coban, Grigore V"'. Retrospectivă Nicu Enea. Jurnalul galeriilor. "Ateneu", 15, nr. 2, iun 1978, p. 12. Enea, Nicu. 1. Natură statică cu ceramică. 2. Autoportret. 3. Peisaj cu stejari. 4. Peisaj la Dubrovnik. 5. Elvira. 6. Autoportret cu ștergar. 7. Peisaj cu dealuri. 8. Piața din Sibiu. [Reproduceri]. "Ateneu", 15, nr. 2, iun 1978, p. 3, 5, 7, 8, 9, 11, 12. Retrospectivă de pictură
Nicu Enea () [Corola-website/Science/328590_a_329919]
-
iun 1978, p. 6. Coban, Grigore V"'. Retrospectivă Nicu Enea. Jurnalul galeriilor. "Ateneu", 15, nr. 2, iun 1978, p. 12. Enea, Nicu. 1. Natură statică cu ceramică. 2. Autoportret. 3. Peisaj cu stejari. 4. Peisaj la Dubrovnik. 5. Elvira. 6. Autoportret cu ștergar. 7. Peisaj cu dealuri. 8. Piața din Sibiu. [Reproduceri]. "Ateneu", 15, nr. 2, iun 1978, p. 3, 5, 7, 8, 9, 11, 12. Retrospectivă de pictură și desen Nicu Enea. "Buletinul cultural-educativ", trim. 2, 1978, p. 13. Ciucă
Nicu Enea () [Corola-website/Science/328590_a_329919]
-
Retrospectivă Nicu Enea la sala Dalles]. (Cronică plastică). "România liberă", 36, nr. 10581, 2 nov 1978, p. 2. Cârneci, Radu. Un pictor al timpului său. [Retrospectivă Nicu Enea la sala Dalles]. "Contemporanul", nr. 44, 3 nov 1978. Articolul conține reproducerea “Autoportret”. Leon, Aurel. Nicu Enea. În: "Aurel Leon. Umbre". Iași, Editura Junimea, 1979, p. 160-166. Coban, Grigore V. Nicu Enea. (Monografie). Bacău, Muzeul Județean de Istorie și Arta, 1979. 96 p. cu îl. Coban, Grigore V. Nicu Enea. (Monografie). Bacău, Muzeul
Nicu Enea () [Corola-website/Science/328590_a_329919]
-
6933, 20 sep 1980, p. 6. Nicu Enea. [Expoziție deschisă]. "Ateneu", 17, nr. 3, sep 1980, p. 19. Galben, Cornel"'. Expoziție Nicu Enea. [În municipiul Gheorghe Gheorghiu - Dej]. "Steagul roșu", 36, nr. 7005, 6 feb 1982, p. 6. Enea, Nicu. Autoportret. [Reproducere]. "Ateneu", 19, nr. 9, dec 1982, p. 6. Gavrilovici, Ernest. Stradă Nuferilor 31. [Casă memoriala Nicu Enea]. Invitație. "Steagul roșu", 40, nr. 7194, 21 sep 1985, p. 7. Coban, Grigore V. Nicu Enea. Comemorare - 25. "Ateneu", 22, nr. 9
Nicu Enea () [Corola-website/Science/328590_a_329919]
-
spune că era foarte frumos și că devenise un fel de Casanova care își găsea liniștea în faptul că era admirat. Pentru el o cucerire feminină era precum o bătălie câștigată. Așadar iubea să fie în centul atenției, își făcea autoportrete și vorbea despre el la persoana a III a. Prin urmare, tonul elegant al poetului are reputație printre femei și se extinde precum mirosul moscului, cu care îți parfumează îmbrăcămintea de mătase. ʻUmar își pune în valorea alter-ego-ul textual, un
Poezia ’umayyadă () [Corola-website/Science/329355_a_330684]
-
originală și se inspiră din fondul tradițional. La înfrumusețarea mănăstirii, a participat o echipă de meșteri condusă de Toma zugravul. Printre realizările sale de aici se numără: Lui Toma zugravul din Suceava îi este uneori atribuit - în mod controversat , un autoportret inserat în scena "Asediul Constantinopolului", unde s-ar fi zugrăvit el însuși într-un călăreț apărător al cetății ce aruncă lancea înspre comandantul oștii turcești.
Toma din Suceava () [Corola-website/Science/334948_a_336277]
-
Josse de Corte. Acolo se află inițial pictură lui Alessandro Varotari cu Maica Domnului ținând o biserică pe care pictorul a trimis-o împreună cu propunerea să arhitectonica. Tintoretto a realizat "Nuntă din Cană Galilșeii" din sacristia mare, care include un autoportret. Artistul cel mai reprezentat în biserică este Titian, care a pictat "Sfanțul Marcu pe tron cu Sfinții Cosma, Damian, Sebastian și Roch", altarul din sacristie, precum și picturile de pe tavan cu "David și Goliat", "Avraam și Isaac" și "Cain și Abel
Bazilica Santa Maria della Salute din Veneția () [Corola-website/Science/333431_a_334760]
-
cele două figuri feminine care reprezintă "Virtutea" și "Noblețea" este un tânăr paj ținând un fald din vesta lor: aceasta este, probabil, un portret al fiului pictorului, Giuseppe Maria. În spatele lui se observă o altă figură, presupusă a fi un autoportret al artistului. Ignoranța, învinsă, cade trăgând cu ea un duh cu aripi, care ține un liliac, alegorie a viciului. Această reprezentare celebrativă, dragă stăpânilor casei, este, de asemenea, un exemplu de maturitate artistică a lui Tiepolo, puternic influențat de modelele
Palatul Minotto-Barbarigo () [Corola-website/Science/333483_a_334812]
-
aceea s-a presupus că portretul ar reprezenta un membru al familiei Medici, mai ales că tânărul ține în mână o monedă cu efigia lui Cosimo cel Bătrân. Cu toate acestea, există mai multe ipoteze la fel de credibile. Unii cercetători recunosc autoportretul lui Botticelli, orientarea capului și a privirii părând proprii pictorului care se privește în oglindă. Dar teoria acreditata în zilele noastre presupune că este vorba despre fratele pictorului, Antonio Filipepi, meșter aurar și gravor de medalii. Este vorba despre o
Portret de bărbat cu medalie () [Corola-website/Science/331071_a_332400]
-
impresionism și postmodernism. Caracteristic acestei perioade o reprezintă independența artei față de "caracterul realist" de care fusese legată. Funcțiile suplinite de "fotografie" - ceea ce numim astăzi "album cu amintiri de familie" era suplinit de galerii de tablouri cu persoane apropiate, portrete sau autoportrete - ori de redare a anumitor scene preluate din religie, mitologie sau cotidian sunt inlocuite de explorarea sensului, a "relațiilor dintre culori și forme". Culorile și formele sunt percepute ca entități în sine și nu doar ca un vehicul al realității
Artă modernă () [Corola-website/Science/331060_a_332389]
-
este o fotografie autoportret, realizată digital, cel mai des pentru a fi postată pe rețele de socializare. Cuvântul (de origine engleză) "selfie" a fost declarat de către Oxford English Dictionary, în noiembrie 2013, ca fiind "cuvântul anului". Fotografiile etichetate ca fiind "selfie" au, în general
Selfie () [Corola-website/Science/331639_a_332968]
-
și la utilizarea de . Amploarea „fenomenului selfie” a dus la aceea că unele persoane chiar și-au pierdut viața în timp ce încercau să-și facă selfie. Fotograful american Robert Cornelius este cunoscut pentru faptul că a realizat prima poză de tip autoportret din istorie, în 1839, iar astronautul american Buzz Aldrin a făcut primul "selfie" din spațiu, în 1966. Conform unor studii efectuate de Brigham Young University, persoanele care își fac selfie-uri în mod frecvent pot fi împărțite în trei categorii:
Selfie () [Corola-website/Science/331639_a_332968]
-
23 mai 1998 “Un chinuit de frumos, un posedat de har și talent, care, deși aparent trăiește într-un mediu nepropice creației, el o realizează.” Tudor Gheorghe Motru, 26 octombrie 2000 “În toate ipostazele și în toate speciile abordate - portrete, autoportrete, alegorii, acuarele, ilustrații - artistul plastic colaborează, în mod exemplar, cu poetul și ne încântă printr-o varietate de forme, linii, tonuri și culori. Dar ceea ce frapează - în compozițiile lui - este îndrăzneala imaginistică. Aceasta reprezintă punctul său forte. O imaginație dezlănțuită
Florin Preda-Dochinoiu () [Corola-website/Science/331700_a_333029]
-
fratele lui mai mare Ioan S. Petrescu, a pus o vorbă bună și Nicolae a fost reprimit la cursuri. Altercațiile dintre cei doi s-au perpetuat de-a lungul unui deceniu. N.S. Petrescu s-a reprezentat cu nimb de sfânt ( Autoportretul "Sfântul" ) în timp ce în al doilea plan Stăncescu apare ca statuie satirizată în chip de brotăcel. În data de 2 mai 1896 s-a deschis prima expoziție a Salonului Artiștilor Independenți într-o clădire situată pe strada Franklin nr. 12, chiar
Nicolae Petrescu-Găină () [Corola-website/Science/335459_a_336788]
-
pierdut simțul umorului și a realizat o serie de caricaturi în acuarelă a unor oameni cu care a intrat în contact: seria de portrete intitulate "Philippopolis", caricaturile cu regele Ferdinand al Bulgariei și portretele "Bărbat cu șapcă, Comandorul" și câteva autoportrete aflate la Biblioteca Academiei Române la Cabinetul de stampe (mapa. 151, nr. 51-53). În data de 12 iunie 1918, el se afla în Bucureștiul ocupat de trupele germane fără a avea surse de trai. După primul război mondial, ținându-se cont
Nicolae Petrescu-Găină () [Corola-website/Science/335459_a_336788]
-
fină, inteligentă, mai mult ca o șarjă prietenească. Dacă la Honoré Daumier textele care explicau caricaturile îi erau impuse de către alții, Nicolae Petrescu și-a ales singur subiectele și textele care le însoțeau. Coperta Albumului "Contimporani" are pe copertă un autoportret al autorului care țintește cu penelul ultimul „i” al titlului. Cele 25 de caricaturi care fac obiectul albumului încep cu clasica portretizare a lui Constantin I. Stăncescu în chip grotesc, cu joben de bonjurist, cu urechi de faun și cu
Nicolae Petrescu-Găină () [Corola-website/Science/335459_a_336788]
-
Petrescu-Găină cu subtitlul "Din dreapta vă... numărați!". Ea este un cumul de portrete ale unor politicieni sau ofițeri ca: Iacob Lahovari, Ioan Culcer, Gheorghe Manu sau comandorul Emanoil Koslinski. Cel mai amuzant lucru, este faptul că Nicolae Petrescu și-a făcut autoportretul și stânga jos al paginii, alăturându-se astfel marilor oameni din conducerea țării. Această temă a fost reluată de către Ary Murnu Gheorghiadis în numărul 18/1906 al revistei. Generalii și politicienii sunt realizați aliniați, ca ostașii pe front, alternând un
Nicolae Petrescu-Găină () [Corola-website/Science/335459_a_336788]
-
tuturor prietenilor săi. Astfel, el a realizat portretele lui Constantin Artachino, Ștefan Luchian, Nicolae Grant, Ipolit Strâmbu, Nicolae Vermont, Jean Alexandru Steriadi, Ștefan Petică, Gheorghe Petrașcu, Alexandru Satmari, Camil Ressu precum și sculptorilor Frederic Storck, Oscar Spaethe și la mulți alții. Autoportretele pe care Nicolae Petrescu-Găină le-a făcut sunt de fapt niște autocaricaturi. El s-a înfățișat adesea în postura de cocoș țanțoș sau plouat ca o găină. În ambele reprezentări capul cocoșului era portretul său. Avea pe cap când o
Nicolae Petrescu-Găină () [Corola-website/Science/335459_a_336788]
-
opinia lui Rezeanu, Nicolae Petrescu și-ar fi însușit porecla prin anul 1904. Artistul Nicolae Petrescu a semnat o mulțime de lucrări cu numele Găină și încet, încet, și-a transformat porecla într-un renume. Astfel, el și-a făcut autoportrete în care apare în postura de cocoș sau găină. Părerile criticilor (Adrian Maniu, Alexandru Obedenaru, etc.) concură la ideea că supranumele de Găină ar fi provenit din faptul că Nicolae Petrescu purta o pălărie de care nu se despărțea niciodată
Nicolae Petrescu-Găină () [Corola-website/Science/335459_a_336788]
-
Portretul unui bătrân urâcios (Autoportret)Corneliu BabaChivuțăNicolae VermontțărăncuțăNicolae GrigorescuCopil cu fundă verdeNicolae Tonitza Nicolae Tonitza, În cerdac Semnalăm câteva dintre operele care ne-au atras în mod special atenția. Ne-am obișnuit ca în aproape toate licitațiile să existe măcar o lucrare de Nicolae Grigorescu
Piese de mare frumusețe în Licitația “Maeștri ai Portretului” by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105835_a_107127]
-
mai aproape de portret prin trăsăturile aparte ale chipului (deosebite de majoritatea fizionomiilor de țărănci cu fețe rotunde), prin ovalul elegant al feței și linia nasului accidentată, prin aerul mândru degajat de personaj”, scrie istoricul de artă Ioana Beldiman. Corneliu Baba, Autoportret O variantă de asemenea foarte apropiată de portretul pe care îl analizăm (credem că este mai vizibil diferită de imaginea din Vlahuță), într-o colecție particulară bucureșteană (2016), variantă reprodusă în Francisc Șirato, 1938 sub titlul Petite fille paysanne (Țărăncuță
Piese de mare frumusețe în Licitația “Maeștri ai Portretului” by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105835_a_107127]
-
cu mici efecte decorative sau structurale ca balustrada pridvorului. Valoare estimativă: 25.000 - 35.000 de euro. Octav Băncilă, Profetul Portretul l-a preocupat în mare măsură și pe Corneliu Baba (1906, Craiova - 1997, București), un interes special trezind seria Autoportretelor. Unul dintre acestea, intitulat Portretul unui bătrân urâcios, pictat în 1980, este propus în licitația de la Artmark. Autoportretele semnate de Corneliu Baba reprezintă imaginea sintetică și în același timp completă a întregii creații a artistului. Asemenea celorlalte cicluri tematice ale
Piese de mare frumusețe în Licitația “Maeștri ai Portretului” by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105835_a_107127]
-
Băncilă, Profetul Portretul l-a preocupat în mare măsură și pe Corneliu Baba (1906, Craiova - 1997, București), un interes special trezind seria Autoportretelor. Unul dintre acestea, intitulat Portretul unui bătrân urâcios, pictat în 1980, este propus în licitația de la Artmark. Autoportretele semnate de Corneliu Baba reprezintă imaginea sintetică și în același timp completă a întregii creații a artistului. Asemenea celorlalte cicluri tematice ale artistului, autoportretele - începând cu primul, din 1922, imberb, ușor rafaelit, și terminând cu ultimele, cele mai recente, din
Piese de mare frumusețe în Licitația “Maeștri ai Portretului” by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105835_a_107127]
-
dintre acestea, intitulat Portretul unui bătrân urâcios, pictat în 1980, este propus în licitația de la Artmark. Autoportretele semnate de Corneliu Baba reprezintă imaginea sintetică și în același timp completă a întregii creații a artistului. Asemenea celorlalte cicluri tematice ale artistului, autoportretele - începând cu primul, din 1922, imberb, ușor rafaelit, și terminând cu ultimele, cele mai recente, din 1991, se propun într-un traseu progresiv, în care chipul artistului apare din ce în ce mai topit în propria pictură, cu o anatomie ce se stinge gradual
Piese de mare frumusețe în Licitația “Maeștri ai Portretului” by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105835_a_107127]
-
cu primul, din 1922, imberb, ușor rafaelit, și terminând cu ultimele, cele mai recente, din 1991, se propun într-un traseu progresiv, în care chipul artistului apare din ce în ce mai topit în propria pictură, cu o anatomie ce se stinge gradual. Astfel, autoportretele lui Corneliu Baba, nu sunt doar o componentă importantă a operei acestuia ci, prin însăși esența lor, o soluție în interpretarea întregii sale creații precum și o profundă cugetare asupra condiției umane. Ca în cazul fiecărui autoportret, periodizarea ne ajută să
Piese de mare frumusețe în Licitația “Maeștri ai Portretului” by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105835_a_107127]