4,300 matches
-
locală, interesului tot mai ridicat al capitalului străin pentru economia românească. Însă o creștere semnificativă a prosperității populației și a comunităților, în ansamblu, nu a avut loc. Dimpotrivă, exact în această perioadă, considerată de regulă ca fiind o perioadă de avânt economic și de dezvoltare rapidă a societății românești, s-a produs acea „ruptură” - devenită curând de nedepășit - între nivelul de dezvoltare al societății occidentale și cel al societății românești. Căci rezultatul politicilor liberale de modernizare prin industrializare a României, în ciuda
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
și în celelalte tranziții, chestiunea agrară a rămas nerezolvată: gospodăria țărănească rămâne și săracă, și înapoiată, și slab productivă, chiar în condițiile industrializării agriculturii. Ca și celelalte tranziții, reformele au eșuat în atingerea principalelor obiective instituite politic - dezvoltarea industrială, în ciuda avântului luat în anii ’60 și ’70, este un eșec și economic, și social la sfârșitul anilor ’80. Ca și în cazul celorlalte tranziții coordonate politic, reformele au fost dublate de o tranziție spontană ale cărei dimensiuni au devenit evidente abia
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
a fost rezultatul combinației dintre două categorii de factori: unii interiori, generați de propria sa evoluție, iar alții exteriori, datorați expansiunii capitalului occidental, fenomen etichetat în prezent drept „globalizare”. Or, în momentul, în anii ’80-’90, globalizarea era în plin avânt, iar unul dintre efectele sale neplanificate a constat în divizarea regiunii de dezvoltare occidentale în mai multe zone orientate către spații de expansiune diferite. Fenomenul nu este nou. Capitalismul în formă incipientă al Europei Occidentale s-a mai confruntat cu
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
postcomuniste. Cel puțin unii dintre noii capitaliști ai României de după comunism revendică întemeierea propriilor averi personale în această perioadă și pe această piață neagră a economiei socialiste. Știm sigur, de asemenea, că piața neagră a economiei socialiste a luat un avânt excepțional după prăbușirea comunismului, avânt care ar fi dificil de înțeles dacă am ignora faptul că infrastructura ei a fost construită încă din timpul economiei socialiste. Dezvoltarea pieței produselor de contrabandă după 1989 a fost atât de explozivă, încât, pe
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
noii capitaliști ai României de după comunism revendică întemeierea propriilor averi personale în această perioadă și pe această piață neagră a economiei socialiste. Știm sigur, de asemenea, că piața neagră a economiei socialiste a luat un avânt excepțional după prăbușirea comunismului, avânt care ar fi dificil de înțeles dacă am ignora faptul că infrastructura ei a fost construită încă din timpul economiei socialiste. Dezvoltarea pieței produselor de contrabandă după 1989 a fost atât de explozivă, încât, pe de o parte, a ajuns
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
lucrurile n-au fost tocmai simple: la nivelul școlilor s-a proclamat după Revoluția din Octombrie că În statul sovietic va exista o școală unică pentru toți copiii, fără excepție. Dar din momentul În care Nomenclatura stalinista și-a luat avânt spre culmile puterii, la sfârșitul anilor ’30, s-a putut constată că ea avea În vedere să obțină că propriile odrasle să nu aibă de-a face, de-a lungul școlarizării, cu copiii obișnuiți, căci au apărut cu promptitudine școlile
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
o sută de ani de la nașterea scriitorului francez), în care semnează poezia militantă Jos arta! și traduce din opera acestuia. Până în 1907, precum și după 1912, este prezent cu versuri și cronici rimate în „România muncitoare”, „Tribuna liberală”, „Arhiva”, „Curierul român”, „Avântul”, „Arta”, „Renașterea”, „Reînvierea”, „Viitorul social”, „Pagini libere”, „Scena” ș.a. și redactează revista „Țivil-Cazon” (1906). A fost redactor la ziarele „Adevărul” (în care ține și o rubrică interesantă prin atitudinea polemică, având titlul „Carnetul meu”) și „Dimineața” (unde, pe lângă numeroase cronici
LAZAREANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287758_a_289087]
-
din Dan Grigorescu, Dumitru Micu, Fănuș Neagu și Eugen Simion, în 2002 redactor-șef este George Cușnarencu, iar în 2003 - Fănuș Neagu. Redactori-șefi adjuncți au fost, pe rând, Lucian Chișu, Ion Cocora, Nicolae Iliescu, Fănuș Neagu, George Cușnarencu. Articolul-program Cu avânt spre Apa Sâmbetei, semnat de Marin Sorescu, afirmă principiile unei acțiuni exclusiv culturale („să urnim, să unim și să afirmăm”, „să păstrăm cumpătul și cumpăna”), într-un moment de confuzie a valorilor și de agresivă invazie a politicului în domeniile
LITERATORUL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287825_a_289154]
-
României și selecția operată de recenzenții, anonimi, ai revistei, care scriu despre cărți de factură legionară precum Cruciații de Bănică Dobre, Căpitanul de Ion Banea, Cuiburi de lumină de Valeriu Cârdu (versurile acestuia fiind apreciate ca „pline de vervă și avânt legionar”). Semnificativă este și abordarea unor subiecte legate de literatura italiană și de relațiile culturale româno-italiene, revista profesând constant cultul latinității și având afinități mai mult cu fascismul mussolinian decât cu nazismul hitlerist. Apar medalioane consacrate lui Gabriele D’Annunzio
ROMANIA EROICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289312_a_290641]
-
Tineretului de la Moscova). O situație aparte a avut volumul Basme țigănești, publicat în 1960, interzis și dat la topit imediat, ca urmare a modificării politicii oficiale privind minoritățile. Cartea, rod al unei fericite îmbinări între o serioasă cercetare filologico-istorică și avântul poetic care înnobila filonul documentar, cuprinde o serie de basme parțial derivate din fondul tematic al etniei respective și parțial recompuse într-un stil liric menit să le purifice de aluviuni multimilenare, într-un generos efort recuperator. Abia în 1997
ROGOZ-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289295_a_290624]
-
Eugen Ionescu (Caragiale, actual și universal), Al. Busuioceanu (Luchian. Patruzeci de ani de la moartea lui, Vasile Pârvan, Nicolae Iorga, Balcic, Marsyas. Un epilog, Despre ironia românească ș.a.), Basil Munteanu (Constantin Brâncuși, exponent și vestitor al geniului românesc, Ființa românească și avântul său creator), Ștefan Lupașcu (Dialecticile energiei), Theodor Cazaban (Imagini și simboluri în teatrul lui Eugen Ionescu, Din poezia lui Ion Barbu), Vintilă Horia (Poetul Alexandru Busuioceanu), Constantin Amăriuței (Despre roman, Originea poeziei. Joc primar și Joc secund, Luceafărul românesc, Trei
ROMANIA-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289346_a_290675]
-
Spre 1880 declinul este evident; R., depășit ca ideologie, păstrând un aspect și o organizare învechite, agonizează. Încercările făcute la sfârșitul secolului al XIX-lea de a-l revitaliza nu dau rezultate, gazeta aparținând unei epoci revolute. În perioada de avânt național care a premers Unirii, C.A. Rosetti a încercat să impună aici și o direcție culturală. Scrie articole de critică literară și dramatică, își republică studiul despre Doine și lăcrimioare de Vasile Alecsandri, încearcă să atragă nume de prestigiu
ROMANUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289364_a_290693]
-
erupt și au Început să atragă atenția publică. Se părea că toată lumea Își cere dreptul de a fi recunoscută. Oamenii ieșeau din ascunzători, deschizând uși, dărâmând garduri și baricade, Împingându-se În fața microfoanelor și camerelor de luat vederi, Într-un avânt colectiv al cărui unic scop aparent părea, uneori, a fi eliminarea barierelor și granițelor de orice fel. Era o nebunie cu totul aparte. În centrul furtunii au fost la Început două curente care se intersectau: primul - o căutare neostoită a
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
000 În 1980, la două milioane de oameni astăzi. Aproape 2% din forța de muncă potențială de sex masculin În Statele Unite ale Americii este Încarcerată În prezent 57. În plus, mulți dintre lucrătorii care au găsit de lucru În perioada de avânt economic Între 1995 și 2000 erau angajați temporar sau cu jumătate de normă, fără beneficii și, În mare parte, angajați sub nivelul calificării lor. Mulți dintre ei s-au reîntors În rândurile șomerilor. Dacă Departamentul American al Muncii pune cifra
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
mod corect că fiecare om ce deține o proprietate trebuie să fie supus dreptului general al comunității pentru a reglementa folosirea ei În scopul asigurării nivelului de bunăstare publică necesar 67. Preocuparea Americii În ceea ce privește redistribuția bogăției a Început să ia avânt În perioada stagnării economice globale din anii ’30. Programele New Deal ale administrației președintelui Franklin D. Roosevelt au fost prima Încercare reală În America de a echilibra drepturile de proprietate și cele umane. Această cochetare a continuat În anii ’60
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
implică acest lucru la nivelul conexiunilor cu multiple discipline, deja constituite); comunicarea devine astfel o megaștiință care, departe de a extrage corpusul teoretic și metodologic din științele care au studiat-o în mod implicit, le va oferi acestora un nou avânt, precum și instrumente avansate de cercetare, reunind eforturile unor direcții de acțiune diferențiate. Așa cum sperau Rosenblueth și Wiener să se întâmple încă de la jumătatea secolului trecut, „adevărata explorare a acestor pete albe de pe harta științei poate fi întreprinsă numai de un
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
Filosofie și concomitent la cea de Drept din cadrul Universității din București, pe care le-ar fi absolvit cu succes; numele nu i se regăsește totuși în listele licențiaților din anuarele instituției. După câteva articole publicate în 1928-1929 în gazetele nemțene „Avântul” și „Năzuința”, dă scurte proze în „Bilete de papagal” și „Radical”. Mai colaborează la „Omul liber”, „Excelsior”, „Viața literară”, „Viața românească” și „România literară” (la ultimele trei în 1933, cu fragmente de roman), apoi la „Azi”, „Convorbiri literare”, „Vitrina literară
STAN-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289855_a_291184]
-
iar la publicațiile de învățământ cu articole, interviuri etc. S. se află printre acei poeți care își doresc o puternică legătură cu pământul, ca loc privilegiat al vieții emergente și al promisiunii spirituale. Ca atare, în volumul Ploaia de sâmburi avântul poetic pare să păstreze ceva din teluricul ființei („sub nisip eu cresc neîncetat.../ până mă respiră stele căzătoare”). Rituri ale unor necunoscute ființe htonice, ritmuri incantatorii, dorința de a cuprinde în sine o lume animală și vegetală inconștientă de senzualitatea
STERESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289922_a_291251]
-
scrieri care îi redau circuitului literar pe V. Voiculescu, Ion Vinea, Lucian Blaga ș.a. De asemenea, în dezbaterile de principii, punctul de vedere al S. avea pondere și se impunea, chiar cu asumarea unor riscuri. În anii ’50-’60, anii „avântului revoluționar” și ai schematismului artistic, s-a reușit să nu se coboare cu totul ștacheta esteticului, iar în anii ’70-’80, ai cultului personalității, s-au inclus doar unele editoriale convenționale, adesea nesemnate, sau câteva pagini „de direcție”. Într-o
STEAUA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289896_a_291225]
-
de odinioară, amintirea celor dispăruți, „gânduri reci” legate de moarte, asemenea unor „medalii mari de plumb”, creează o atmosferă specific simbolistă. Poemele lacrămilor unor „fecioare ofilite”, „în giulgiuri diafane de mireasă”, care par un „cernit cortegiu” al deziluziei, al „moartelor avânturi”, întregesc un reper ce indică o stare obsesivă. În căutarea unor „refugii” din fața durerii, „ce roade ca rugina”, nu pot fi descoperite decât „ținuturi nesfârșite de umbră”, unde sufletul e „o pasăre speriată”. Retragerea „în odaia moartă” aduce cu sine
STOIKA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289959_a_291288]
-
Ghiduș Arcăduș, 1953, Cutia de sticlă, 1957, Șmecherul în paradis, 1957, Băiețașul din stele, 1958 ș.a.), multe apărute în colecția „Înșir’te mărgărite. Cartea școlarilor mici”, unele traduse în germană și maghiară, îmbinând sfaturi utile cu moralizarea specifică anilor de avânt stalinisto-dejist, L. ajunge la „pădurea de povești și fabule” din Biblioteca fantastică (1976; Premiul Uniunii Scriitorilor), proză influențată de literatura lui Borges, pentru a se defini ca romancier de „saga familială” în romanul Bietele corpuri (1986). Nu au fost puțini
LARIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287748_a_289077]
-
populare provizorii sunt muncitori ceferiști, țărani săraci, oameni de bună credință pentru regimul comunist care își începuse „opera” de transformare a societății, dar lipsiți de cultura necesară. Intelectualitatea veche este decapitată, iar cea colaboratoare suspectată și supravegheată. În asemenea condiții, avântul cultural al Bârladului intră într-un con de umbră. Trecutul lui de aur avea să fie recunoscut și „deconspirat” abia în 1984 prin tipărirea lucrării „Bârladul odinioară și astăzi, file de istorie", sub redacția lui Romulus Boteanu. Dar timpul trecuse
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93044]
-
dedusă din mici clișee ilustrative pentru genul „România pitorescă”, presărate de-a lungul plachetei. Poemele sunt construite de regulă pe tensiuni simple și pe o dialectică prêt-à-porter; e caracteristică majuscularea unor cuvinte precum „Rațiune”, „Om”, „Inimă”, utilă în mobilarea unor avânturi convenționale. De bună-credință, autorul recurge la manevrele elegiei („Prin văluri fumurii rămase-n zare,/ în vals domol ca-n fiecare an/ se-ntorc duete albe, migratoare...// Nepământești iviri pe-acest liman -/ tărâm de cuiburi adăstând pe casă/ în revărsări de
STANESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289874_a_291203]
-
atâta despre tată, cât și depre mumă”. „Depre mună”, Cantacuzinii se întâlnesc cu Brâncovenii o dată cu nunta dintre „Papa postelnic Brâncoveanul fiul Predii vornicul, tatăl lui Costandin Voevod” și „jupânița Stanca” (fiica postelnicului Constantin Cantacuzino), însoțire ce a dat un nou avânt neamului de boieri de țară al Brâncovenilor. Și copiii Stancăi cu Papa postelnicul sunt zugrăviți la Hurez: Barbul, Matei și Costandin (ultimul, cu trăsături fine, semănând vădit cu mama sa, care pare a-l proteja în tablou, este înfățișat - deși
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
centrului, sudului și sud-estului Asiei nu au Încă o identitate confesională sau culturală (și, de asemenea, nu există nimeni care să conteste deja vacuumul). Trebuie așadar să știm câte ceva despre infinita precaritate a acelui Început ca să pricepem și perplexitățile sau avântul exorbitant al medicului și farmacistului din Kronstadt. Charles Fourier Își imagina la 1820 o „croisade d’harmonie”, evident utopică, În direcția aceluiași Orient, prevăzând o Întâlnire eshatologică cu populațiile asiatice undeva În albia Tigrului, unde ar fi urmat simbolic să
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]