1,671 matches
-
și rostește cu pasiune: Am și pornit către împlinirea lor! Abia aștept să mă avânt în luptă! Voi dezrobi Mangopul! Apoi... Și... și turcii?! întreabă Voichița ciupind struna cea mai gravă. Dacă dau turcii?! Voi pune mâna pe sabie! se avântă Alexandru, teribil. Voi ridica Apusul! Vom porni o mare cruciadă! Vom... Până atunci, le vine de hac Măria sa Domnul Ștefan! îl întrerupe cu înfocare Voichița. Domnul Ștefan în sus, Domnul Ștefan în jos! sare țâfnos Alexandru. Cu oastea lui de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
adică, să nu dau din colț în colț când o veni clipa să plătesc "Vămile văzduhului". Ești prea cutezător în luptă. Ai grijă Ștefane! Ai grijă! îl dăscălește Vlaicu. Mi se face inima cât un purice când văd cum te avânți nebunește cu sabia... Ștefan îi zâmbește, îi pune mâna pe umăr, îi privește în ochi, adânc: Unchiule... Și de-a fi și-a fi... Rogu-te, ai grijă de Maria, de copii și... și de Voichița. Să le fii un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
nopți și mulțumire înălțată lui Dumnezeu o să ridic o bisericuță, să-ți fie altar visului tău de jertfă... Daniil bâiguie sufocat de emoție: O... o bisericuță?!... A mea?!... A ta! Daniil, exaltat, văzând cu ochii minții bisericuța gata înălțată, se avântă: Știu... știu o poiană cu mesteceni pe Valea Voronețului... "Voronețul să fie! "Mănăstirea Voronețului"!" Și dacă Voronețul va fi o bisericuță pe măsura umilinței noastre... în inimile noastre ea va fi catedrala neamului românesc! Nu se aude decât smiorcăitul Sihastrului
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
de cioburi de viață, dintre acelea pe care el le consideră bune pentru export... Acel joc de cărți, din acea seară, din acea bucătărie, ușor încălzită, luminată cu o anumită intensitate de acea lampă de petrol, cu acel badea Emil avântându-se la joc, dar nu după mult timp picând de somn, cu noi toți împreună formează o unitate perfectă, de sine stătătoare pe care trebuie neapărat s-o trec pe lista „bagajelor” ce mă vor însoți în marea călătorie și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
un lemn peste șale și altele plouă... El își iese acum din sine: mașina cea vie dă drumul rezervei de energie - pentru așa moment o păstra - nici un gând de economie... trebuie cheltuită toată! Opintindu-se din fundul rărunchilor, animalul s-avântă orbește în fața loviturilor... Un răcnet suprem! Sparge rândurile vrăjmașilor, le scapă printre picioare și fuge uitându-se drept și numa-nainte, fuge până dă de un loc singuratic. Aici s-așază, stins de oboseală, să-și liniștească cutremurul membrelor, să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
și cântat gregar, ne-au bătut în țevile caloriferului. Am vorbit despre René, am citit prima lui scrisoare în care stă parcă scris tot ce urma să se întâmple mai târziu în timp. Ingrid a plecat acasă pe la ora două, avântându-se neînfricată pe străzile pline de bețivani reptilini. Am rămas singură să sting candelabrele noastre, să meditez la timpul înțeles prin muzică. Înainte de a mă așeza în pat, am recitit prima scrisoare pe care René mi-a trimis-o de la
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
apa năboia pe deasupra gheții care încă se mai ținea de malul dinspre noi. Am luat-o pe fir, sperând să găsim un loc de trecere, fie o gheață mai trainică, fie un cot mai strâmt. Pierzând răbdarea, Labiș s-a avântat pe gheață. La jumătatea albiei pojghița a cedat; el s-a cufundat în apă până la piept și a ieșit pe malul celălalt șiroind ca un câine. Toate straiele i-au înghețat sloi în vântulețul de seară care începuse. Mie mi-
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
să suporte! Dar acum, iată-l acolo pe al ei Giovanni, îmbrăcat ca un preot adevărat și neînfășurat în șaluri, ca atunci când, copil fiind, juca «altărașul». Nu are fizicul robust al preoților de mare vlagă, adică, ale celor care se avântă peste pupitru și, întinzându-se spre înainte, subjugă credincioșii prin prestanța lor fizică. Clericul Calabria, la cei 24 de ani ai săi, deși nu e scofâlcit e sigur sub greutate. Are un schelet solid și o statură după media populației
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
viguros, zugrăvit de Roybet tuns perie, barbă scurtă bătînd spre roșu, frunte tăiată de o dungă hotărîtă între doi ochi albaștri de marinar obișnuit să scruteze orizontul acest om dinamic își conducea jocul diplomatic cu același elan cu care se avînta, în costum roșu, pe robuștii cai irlandezi asupra dificilelor obstacole din cîmpia romană, mai mult cu îndrăzneală decît cu siguranță, în urma cîinilor purtați pe urmele vulpii de maestrul de vînătoare, marchizul Roccagiovine, din spița Bonaparte. Am povestit deja inițiativa lui
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
un bătrîn frumos, cu barbă mare ca a zeului Neptun, al cărui trident îl vîntura pentru "Quos ego"-urile, iritate adresate deopotrivă adversarilor învinși, și colaboratorilor săi de la Zagreb și Ljubljana. Cum nu se prea descurca în franceză, el se avînta vorbind de preferință germana. În fond, acest inginer, cu capul pe umeri, se arăta mult mai lipsit de reflexe balcanice decît te-ai fi așteptat, și avea un temperament de om de stat constructiv cu vederi largi și apetite controlate
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
dau eu prima! a spus Ioana. - Ai vrea tu, dar nu se acceptă. Eu sunt mai mare și eu decid. Primul sunt eu! a spus băiatu, fără ca măcar să-și privească sora. Fetița a început să plăngă în timp ce Emanuel s-a avântat pe derdeluș, chiuind de bucurie. Lăbuș s-a lipit tăcut de picioarele Ioanei, înțelegându-i parcă supărarea. La un hop, pe la jumătatea pârtiei, sania s-a răsturnat și băiatul s-a trezit aruncat cât colo într-un troian de zăpadă
Prieteni de poveste. Teme de vacanţă. Limba română, clasa I by Cecilia Romila () [Corola-publishinghouse/Science/91492_a_92303]
-
Sunt pierdut!” și-a spus iepurașul. - Mamă! Mămico! Unde ești? Salvează-mă! Salvat a fost , dar nu de mama lui. Bătrâna pupăză, gândindu-se la ce s-ar putea întâmpla, și-a chemat în ajutor toate suratele. Împreună, s-au avântat asupra lupului și-au reușit să-l fugărească departe. Apoi, au cărat în cioc sute și sute de crenguțe, pe care le-au aruncat în groapă. Cu greu, cățărându-se pe acele crengi, iepurașul a reușit să ajungă la suprafață
Prieteni de poveste. Teme de vacanţă. Limba română, clasa I by Cecilia Romila () [Corola-publishinghouse/Science/91492_a_92303]
-
exerciții. 32.Copie propozițiile următoare , transformându-le după modelul : „se joacă în iarbă = se joaca-n iarbă”. Pisoii veseli se joacă în iarbă verde. Ploaia rece bate în geamul casei. Fața noastră se prinde în horă satului. Băiatul curajos se avânta în apa adâncă a mării. Să nu mai fie în caietele noastre greșeli de ortografie! 33.Folosind aceeași cale,(de la exercițiul 32) realizează următoarele transformări după modelul de mai jos: „Muta e noaptea = Muta-i noaptea” Veselă e ceață de
ABC-ul lucrului in Microsoft Word by Aurora Adam () [Corola-publishinghouse/Science/84036_a_85361]
-
ne lasă T 29 care ne spune și ce răspundere avea conducerea militară(strato) pentru liniștea cetății Sarmisetouzo. Ca un stol de vulturi strato veghea fără întrerupere ca șarul toriștei geților să nu fie trecut de vreun nepoftit și se avînta unde lupta era mai aprigă. Chiar dacă foloseau potecile ascunse, strato îi prindea pe mișei fără zăbavă iar ceta- tea geților nu lăsa pe nimeni să o clevetească. Ca un bun gospodar al neamului său trimitea solii pe la vecini să mențină
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
lume, oameni și moravuri”. Nesațul său de a cunoaște, trădând o fibră de aventurier, contrastantă cu înfățișarea de burghez cumsecade, excitația pe care i-o provoacă necunoscutul și, în genere, orice „spectacol inedit, neprevăzut” l-au împins mereu să se avânte în călătorii de explorare prin ținuturi de un exotic frapant. L-a interesat, desigur, să culeagă informații despre „firea și rosturile” băștinașilor din Africa (instituții, tradiții, obiceiuri, ritualuri, superstiții, practici medicale, curiozități gastronomice). Dar mai cu seamă e lacom să
TICAN-RUMANO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290169_a_291498]
-
învățase Literile, om cu multă lectură, cu multă pasiune literară, avea temperamentul luptătorului. De aceea îl vedem că se aruncă cu înflăcărare în luptă în contra guvernului.* Temperament combativ, scria mereu, deși nu avea talentul scriitorului, și ținea conferințe și se avânta la tribuna întrunirilor politice, deși nu avea deloc darul vorbirii. Era un boem, a trăit și a murit boem. Cei inițiați pretindeau că era un copil natural al lui Nicolae Bălcescu cu care avea o mare asemănare de figură.15
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
de un grup de elevi (Paul Scorțeanu, Barbu Păltineanu, viitorul Tache lonescu, semnând acum Demetru G. Ionescu ș.a.), Revista literară și științifică ș.a. 17. În anii la care se referă Bacalbașa (1872- 1875), poetul Alexandru Macedonski, întors din străinătate, se avântase în viața politică, devenind un adept fervent al grupărilor liberale; în 1873, la 19 ani, editează gazeta Oltul, subvenționată de liberali, în care își expune, cu energie pamfletară, opiniile antidinastice, foarte la modă pe atunci, reluate apoi de el, cu
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
radio, am alți „interlocutori”, care îmi demostrează că lumea se transformă. Relatările celor de la „Europa liberă” sînt febrile și acerbe. De vreo lună și ceva încoace, fac tot felul de ipoteze privitoare la viitorul zonei geografice în care trăim. Se avîntă, se îndoiesc, retractează, apoi iarăși se hazardează. Nu mi-i greu să sesizez punctele vulnerabile ale prestației lor, evidente în repetiții, scăpări de ton, informații nefiabile. „Corespondența” cu cineva aflat foarte departe, în alt mediu, e totdeauna parțială. O apăsare
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
ați trimis de sfintele sărbători, cu sentimentul unei reale bucurii. Vă mulțumesc călduros pentru atențiune. Deasemenea vă mulțumesc pentru considerațiunea ce-mi acordați În legătură cu „Galeria oamenilor de seamă” pe care, mărturisesc acum, că nu o merit, deoarece atunci când m-am avântat cu toată ființa mea să Înfăptuiesc acest deosebit locaș de cultură românească, n-am prevăzut incompatibilitatea lui cu „Timpul” În care ne aflăm, iar acum sufăr dureros consecințele, cu prețul demnității și al sănătății pierdute În van... Nu pot să
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
atenua.. Cântărind toate cele arătate, Horia Sima hotărăște ca cei care se angajaseră să se strecoare către țară pe cont propriu fiecare; acolo să se regrupeze și să înceapă acțiunea. Pe data de 17 Martie 1940 are loc o ședință avântată cu un cuvânt de încheiere al Comandantului convingător și plin de credință în izbânda acțiunii. La sfârșit, Horia Sima a adus textul unui „Legământ” pe care l-a citit în fața grupului de acțiune. Toți au fost de acord cu cele
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
depășise de mult și a venit la București să conducă luptele întregii Mișcări. N-a făcut aceasta mânat de vreo pornire personală, ci numai din dragostea de a servi Garda de Fier. A simțit în el chemarea de a se avânta în această vâltoare, pe care a stăpânit-o cu hotărârea și curajul lui de a înfrunta la fiecare pas primejdia morții. Voința lui nezdruncinată a condus lupta întregului an 1938. Răbdarea și nervii săi tari au putut birui toate greutățile
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
spre una dintre fisuri, dar n-am văzut nimic. La intrare părea îngustă, dar se lățea pe măsură ce se adâncea. Nu m-a tentat să mă aventurez. Cu lanterna în mâna dreaptă, am început să urc asemenea unui pește care se avântă în amonte. Lespedea era udă, așa că trebuia să pășesc cu grijă. Dacă spărgeam lanterna sau cădeam în râu, acolo rămâneam. Pentru că toată atenția îmi era concentrată asupra picioarelor, n-am observat de la bun început o luminiță care pâlpâia. Când am
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
în lesă“, așa că nu puteam slăbi pasul. În bezna aceea neagră, gâfâitul fetei și zdrăngănitul lucrurilor din rucsac au fost acoperite de un zgomot puternic. Cu cât înaintam mai mult, cu atât se auzea mai clar. Aveam impresia că ne avântam chiar spre sursă. La început a fost un scârțâit, apoi un huruit ce s-a transformat în pârâit. Îmi simțeam stomacul în gât. Nu mai aveam aer, nu mai puteam respira. Parcă mă ștrangula ceva. Din gâtlej nu-mi mai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
propus): ca un mare compozitor creând geniale variațiuni pe o temă (folclorică) dată. Asemenea variațiuni au scris și Beethoven, și Schubert, și Liszt, și Brahms. Creator cu fundament folcloric, neputând fi nici desprins de, nici redus la acesta, C. se avântă pe jumătate din trunchiul viguros al literaturii populare pentru a se înscrie în specia literaturii culte. El este miticul Centaur, de o unică splendoare, al culturii noastre. Apărut după începuturile noastre literare, străin de influențele de imitație ale timpului și
CREANGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286480_a_287809]
-
prin excelență al satirei franceze contemporane; un funcționar Într-o mare companie comercială. De partea cealaltă, Textot Texel, așadar, acest avatar mult mai eficace În plan diegetic al strălucitului său strămoș dostoievskian Ivan Karamazov (misterul nu persistă, nici nu se avîntă prea mult, tragedia e nerăbdătoare să se petreacă). Primul așteaptă un avion care Întîrzie. El e victima. Cel de-al doilea, un adevărat monstru - urît, antipatic, ranchiunos dar lucid, ca Epiphane dintr-un alt roman al autoarei, sau ca Bruno
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]