1,974 matches
-
a nimic în afară de toiag: nici traistă, nici pâine, nici bani la brâu pentru că: „Vrednic este lucrătorul de hrana sa’’. „În dar ați luat, în dar să dați’. „Vedeți și vă feriți de lăcomie, că nu întru a prisosi cuiva din avuțiile sale este viața sa’’. „Nu adunați comori pe pământ ci adunați comori în cer’. „Că unde este comoara voastră este și inima voastră". În aceeași manieră abordează și trufia, adică patima de dominație, opunându-i smerenia, elocventă fiind aici pilda
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
și din afaceri cinstite; adu-ți aminte că Dumnezeu ți-a dăruit viața și bazează-te numai pe El; pomenește cu regularitate numele lui Dumnezeu; fii în viață susținător al familiei, în același timp slujește comunitatea cu altruism; împarte-ți avuția cu cei nevoiași; prin vigilență, ferește-te de forțele răului ca: desfrânarea, lăcomia, furia și egoismul; promovează numai calitățile pozitive (adevărul, umilința, iubirea, compasiunea și înfrânarea), atât pentru tine, cât și pentru comunitate. Acești religioși sunt împotriva băuturilor alcoolice, a
Impresii de călătorie by Victor Geangalău () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1217_a_1939]
-
în domeniul vieții politice, "interesul statului va prima întotdeauna", condițiile esențiale fiind moralitatea, priceperea, cinstea și credința, în domeniul vieții economice, amestecul excesiv al statului era contraindicat 310. Diminuarea rolului statului în economie, stabilitatea legislativă și respectarea contractelor privind exploatarea avuției naționale erau modalități prin care capitalul străin putea să fie atras în economia românească. Regăsim aceste valori la F. Hayek sau K.R. Popper, fondatori ai liberalismului evoluționist 311. Alte elemente specifice ideologiei liberale sunt aduse în discuție de fruntașul georgist
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
realizările proprii pe tărâmul luptei parlamentare, sau pe cel al confruntărilor electorale 632. În Manifestul PNL georgist, publicat la 2 decembrie, se afirmă că noua guvernare reprezenta o provocare, pentru că prelungea peste voința cetățenilor "stăpânirea echipei de profitori în paguba avuției publice și în dauna intereselor statului", zădărnicind dorința de întregire a PNL. Spre deosebire de formațiunea guvernamentală, caracterizată, în manifest, drept "guvern cu ipotecă, [care] nu poate asigura nici primatul muncii românești, nici securitatea statului", georgiștii promiteau că vor asigura "drum cinstit
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
elementului național"678. Această poziție era reafirmată de Gheorghe Brătianu, în discursul susținut la congresul din Tighina, când aprecia că recâștigarea independenței economice a statului național impunea ca, pe teritoriul țării, românul să fie deplin stăpân pe munca și pe avuția lui. Prezența unui număr important de minoritari la congresele județene din Târnava-Mare și Caliacra demonstra că, totuși, georgiștii transpuseseră în practică ideea de conlucrare cu populația de altă etnie decât cea majoritară. La Sighișoara, președintele organizației județene, Ion Sân-Georgiu, aprecia
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
fie purtătorii cuvântului celui bun în păturile largi ale poporului[...]". ("Mișcarea liberală", nr 2, 28 august 1930.) D-l Gheorghe Brătianu despre manifestul d-lui Vintilă Brătianu "Câtă vreme statul se va infiltra fără limită, în exploatarea oricărei forme de avuție națională, nu vom atrage capital străin, pentru că statul, parte contractantă cu capitalul străin și totodată legiuitor pentru desființarea contractelor, nu-i decât un instrument periculos în luptele dintre partide și o permanentă amenințare de tulburare economică. Câtă vreme statul nu
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
contractantă cu capitalul străin și totodată legiuitor pentru desființarea contractelor, nu-i decât un instrument periculos în luptele dintre partide și o permanentă amenințare de tulburare economică. Câtă vreme statul nu-și respectă contractele pe care le desființează prin legi, avuțiile noastre neprezentând încredere, nu inspiră atracție și nici justiția țării nu poate constitui o garanție, atunci când conflictele se rezolvă de legiuitor, iar nu de judecător. [...] Nu poate fi vorba în același timp de încurajarea energiilor naționale și de amestecul excesiv
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
consideră agricultura cu toate ramurile sale cel mai însemnat izvor de bogăție și cel mai cuprinzător câmp de muncă al populației țării. Așezarea agriculturii pe bazele unei organizări sănătoase și raționale, întărirea și stimularea claselor agricole ca factori creatori de avuții, de cultură și de progres social [...] introducerea unui regim normal de credit agricol, revenirea la libera tranzacție, a cărei suspendare a răpit orice garanție creanțelor deținute de creditori, astfel că raporturile între agricultură și credit s-au depărtat complet de la
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
un abuz, cea de astăzi este o provocare fără seamăn, pe care o întâmpină freamătul de mânie și de revoltă al opiniei publice. Provocare pentru că prelungește peste voința oamenilor de cinste și de convingere, stăpânirea echipei de profitori în paguba avuției publice și în dauna intereaselor statului. Provocare pentru că zădărnicește dorințele de întregire a PNL și aducerea sa pe drumul sănătos al demnității și al menirii sale istorice. Provocare pentru că nesocotind forțele politice reale și-a adăugat carteluri orânduite de oportunisme
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
închipuit că era vorba de oameni tineri, de care Germania ar fi avut nevoie, dar să aflu acum că au fost dislocate familii întregi, oameni în majoritate în vârstă, și pentru ce? După cinci ani, iată-i cu singura lor avuție, o căruță cu doi cai, încărcată cu toată familia: adesea bunici, părinți și copii, câteva lăzi cu ceva îmbrăcăminte, câteva oale și câte ceva de mâncare. Și încă o dată mă întreb: și pentru ce? Totul trebuie să aibă o explicație, o
Dan Vizanty. Destinul unui pilot de vânătoare by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1389_a_2631]
-
și administrației centrale. După descentralizarea începută în 1982, comunele dispuneau de o autonomie bugetară care le obliga să obțină ele însele resursele pe care statul le dădea cu din ce în ce mai mare zgârcenie. Tributari fiscalității pe seama activității economice fiscalitate care forma fundamentul avuției comunale, sursa principală de autofinanțare -, aleșii locali se angajau din plin în bătălia economică. Sigur, ar trebui să notăm că, de la sfârșitul anilor 1990, relaxarea fiscalității locale și angajamentele luate de către stat pentru "compensarea" diminuării produsului rezultat din aceasta au
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
prețul unui oftat! Scrisoarea 86 E un război zilnic al supraviețuirii. Te trezești într-o țară străină, în jurul tău se vorbește o limbă necunoscută, nu ai casă, nu ai absolut nimic decât hainele de pe tine și o valiză cu toată avuția ta. Și trebuie să câștigi bani, și încă repede. Întâmplător, am auzit multe dialoguri: — Nu am, măi, cum să trimit bani! De unde? Eu nici n-am început munca! Cei de acasă cred că, odată ajunși aici, toate căile sunt des
Cireșe amare by Liliana Nechita () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1353_a_2386]
-
de magistrați și de un consiliu municipal după modelul Romei. Consiliul sau curia formează *ordo decurionum, ordinul decurionilor, al cărui număr nu este cunoscut în cazul Galiei (între 30 și 100 de decurioni, în funcție de cetate). Cetățenii intră în *curie în funcție de avuție și de cariera lor de magistrat. Ei sînt desemnați la fiecare cinci ani de doi sau patru magistrați, duumviri sau cvadrumviri aleși pe cinci ani, care stabilesc lista cetățenilor. Ordo administrează cetatea, iar membrii săi răspund cu propriile lor bunuri
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
templul lui August și al soției sale Livia la Vienne. Un notabil, flaminul, asigură serviciul acestor culte, ajutat de colegii religioase, *seviruri augustale, compuse din șase persoane alese dintre oamenii liberi dar și dintre *liberți, cu condiția să posede o avuție respectabilă. Al doilea demers are în vedere ansamblul provinciei. În anul 12 d.I.C., la Lyon în cartierul Condate, la confluența Ronului cu Saône, a fost fondat altarul Romei și al lui Augustus, ara Romae et Augusti. În fiecare an, pe
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
München, a semnat pactul germano-sovietic la 23 august, Hitler invadează Polonia la 1 septembrie. Pe 3, Anglia și Franța declară război Germaniei. DOCUMENT Burghezul francez dintre cele două războaie "Numesc deci burghez de pe la noi un francez care nu-și datorează avuția muncii mîinilor sale; ale cărui venituri, oricare ar fi originea lor, ca și mărimea foarte variabilă, îi permit o îndestulare și îi procură o siguranță, la acest nivel, mult superioară posibilităților întîmplătoare ale salariului de muncitor; a cărui educație, uneori
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
Jacques Lautman) ne face să ne întrebăm ce s-a întîmplat astăzi cu burghezia despre rolul căreia în alte vremuri am vorbit. Pe bună drepate, conceptul impune recurgerea la noi criterii: dacă burghezul era definit prin bacalaureat și printr-o avuție care nu provenea aproape deloc din salariu, astăzi sîntem departe de această situație. Oare trebuie atunci să vorbim de marea burghezie, de dominanți, sau mai exact de elite, desemnînd prin aceasta zona superioară a societății care se distinge prin mărimea
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
sursă principală de avantaj competitiv, capital care adesea depășește cu mult ca valoare activele fixe clasice; • creșterea ponderii “lucrătorilor cu informația” și a “lucrătorilor cu cunoștințele” În structura forței de muncă și, implicit, a inovării Între sursele de creare a avuției naționale; • accentuarea procesului de diseminare activă a informației și cunoștințelor, care devin din ce În ce mai mult un bun public, către toate păturile sociale. Acest fenomen se reflectă În mutații de comportament al agregatelor sociale, inclusiv În redefinirea raporturilor dintre cetățean și administrație
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
sursă principală de avantaj competitiv, capital care adesea depășește cu mult ca valoare activele fixe clasice; • creșterea ponderii “lucrătorilor cu informația” și a “lucrătorilor cu cunoștințele” În structura forței de muncă și, implicit, a inovării Între sursele de creare a avuției naționale; • accentuarea procesului de diseminare activă a informației și cunoștințelor, care devin din ce În ce mai mult un bun public, către toate păturile sociale. Acest fenomen se reflectă În mutații de comportament al agregatelor sociale, inclusiv În redefinirea raporturilor dintre cetățean și administrație
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
dezvoltarea umană. Progresul tehnologic este esențial pentru progresul uman. Dezvoltarea umana si progresul tehnologic se susțin, se potențează și se propulsează reciproc. Convergența economică și tehnologică generată de globalizare schimbă și va continua să schimbe maniera În care se creează avuția atât la nivel național, cât și la nivel transnațional. Pentru a facilita difuzarea efectivă a cunoștințelor și inovării se dezvoltă tot mai mult o importantă structură informatică. Amplificarea convergenței va avea un semnificativ impact asupra bazelor economice ale tuturor țărilor
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
dezvoltarea umană. Progresul tehnologic este esențial pentru progresul uman. Dezvoltarea umana si progresul tehnologic se susțin, se potențează și se propulsează reciproc. Convergența economică și tehnologică generată de globalizare schimbă și va continua să schimbe maniera În care se creează avuția atât la nivel național, cât și la nivel transnațional. Pentru a facilita difuzarea efectivă a cunoștințelor și inovării se dezvoltă tot mai mult o importantă structură informatică. Amplificarea convergenței va avea un semnificativ impact asupra bazelor economice ale tuturor țărilor
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
colegii. Concluziile unor astfel de cercetări converg în a susține ideea că abandonul școlar, alături de formele grave de violență, reprezintă principalul indicator predictiv al orientării indivizilor către o carieră delincventă "oportunitatea obținerii unei educații alese reprezintă un element cheie pentru avuția umană. Absența acestei oportunități limitează șansele în viață celor care se confruntă cu acest tip de dezavantaj" (Pacione, 2009, p. 365). Vulnerabilitatea la abandon școlar poate fi identificată relativ ușor, prin estimarea unor factori semnificativi, cum ar fi combinarea agresivității
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
2. Și de aș avea darul proorociei și tainele toate le-aș cunoaște și orice știință, și de aș avea atîta credință încît să mut și munții, iar dragoste nu am, nimic nu sînt. 3. Și de aș împărți toată avuția mea și de aș da trupul meu ca să fiu ars, iar dragoste nu am, nimic nu-mi folosește. 4. Dragostea îndelung rabdă; dragostea este binevoitoare, dragostea nu pizmuiește, nu se laudă, nu se trufește. 5. Dragostea nu se poartă cu
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
fi căit de păcatele acestea, îi dau drumul. Sînt încă multe cercetări din partea demonilor pe care are să le întîmpine Sufletul ce se duce la cer. Este cercetat pe rînd pentru: asprime, calomnie, mînie, minciună, cruzime, necuviință, neascultare, cămătărie, iubire de avuție, necumpătare, ură deșartă, magie, vrăjitorie, îmbuibare, vrăjmășie, ucidere, furt, împietrire, desfrînare, adulter. Și cînd acel Suflet nefericit se înalță de pe pămînt la cer, Sfinții îngeri luminați sînt departe de el și nu-i sînt de nici un ajutor. El trebuie să
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
Prin mijlociri și remijlociri țăranul ce produce grîul este sărac și lucrătorul care îl mănîncă în Marsilia asemenea" ("Națiunea" propune guvernului, " Timpul", 14 iulie 1882). Sursele teoretice la care pare a fi apelat Eminescu și aici și în continuare sînt Avuția națiunilor a lui Adam Smith (1776) și lucrarea lui David Ricardo, Despre principiile economiei politice și impunerii (1817). În Ți-ai găsit... ("Timpul", 15 iulie 1882), precizînd că materia nici scade, nici sporește, rămînînd pururea tot în aceeași cantitate ca
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
românești, privind nu numai relațiile dintre indivizi, dar și relațiile disfuncționale dintre subsistemele sociale. Abordarea dreptății sociale din perspectiva conceptului de dezvoltare este propusă de Fănel Stroe. Sub raport structural, dreptatea socială nu poate fi separată de mecanismele generatoare de avuție publică care sunt "organic conectate cu evoluția zonelor periferice". Autorul are în vedere aici situația istorică a capitalismului românesc al cărui aspect periferic ridică problema condițiilor istorice, sociale și mentale pentru a crea condițiile necesare dezvoltării economice. Această chestiune i-
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]