6,853 matches
-
noile media și noile tehnologii. Datele nu răspund unitar la întrebarea dacă autonomia conferită de utilizarea noilor tehnologii nu are și un efect negativ - izolarea copiilor de celula familială, de mediul social al copilăriei. Cercetările (inclusiv studiile clinice) s-au axat pe evidențierea impactului nociv asupra copiilor al violenței televizuale; complementar ar fi necesar un studiu mai larg pentru a evalua influențele de ansamblu ale televiziunii asupra copiilor și asupra potențialului socializator al media TV, pentru a vedea cum evoluează relația
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
studiile recente de audiență vizează în special latura comercială a fenomenului, urmărind să surprindă „cerințele” publicului țintă pentru a putea să-și adapteze mesajele și „oferta” de programe în mod corespunzător, cei ce studiază audiența mass-media în rândul copiilor se axează în special pe efectelor - pe termen mediu și lung - pe care consumul mare de media îl poate avea asupra acestora. Două cercetări tipice pentru această problemă sunt citate de David Morley în Television, Audiences & Cultural Studies (1992) (este vorba despre
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
gândirii raționale dar aferent acestora, tot în acest capitol sunt prezentate, modalități diverse prin care orice persoană se poate opune influențelor persuasiunii nedorite. „Conformism, supunere și obediență” (capitolul șase) numește persuasiunea, așa cum a fost caracterizată în capitolul precedent, este „influența axată pe schimbarea atitudinilor și convigerilor”, influența socială semnifică „acea acțiune de influențare care vizează în mod direct schimbarea comportamentului individului ca urmare a presiunii exercitate de un gup sau de un alt individ”. În acest capitol sunt analizate două categorii
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
în țara mea, 5/1991), Nae Ionescu, Anton Dumitriu, Petre Țuțea, Emil Cioran, Arșavir Acterian, N. Steinhardt, Nicolae Breban, Marta Petreu, Virgil Nemoianu, Ion Ianoși, Matei Călinescu, Radu G. Țeposu, Valentin Protopopescu, Alexandru Sever ș.a. Revista, bogată în traduceri, se axează îndeosebi pe fragmente din operele unor scriitori moderni și contemporani, însoțite uneori de prezentări succinte. Sunt publicate poezii ale profesorului clujean Henri Jacquier, în versiunea românească a lui Lucian Blaga și Ion Barbu (10/1995). Apar fragmente din Jurnalul ocult
APOSTROF. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285408_a_286737]
-
printr-o „mare varietate stilistică”. O atenție deosebită este acordată personalităților locale din domeniul științei și culturii, integrării lor în „contextul general românesc”, valorilor ce sunt continuatoare ale „tradițiilor populare, istorice și culturale ale regiunii” (Început de drum). Revista se axează îndeosebi pe informații din actualitate, dar publică și numeroase pagini de literatură, cronică, critică și istorie literară, texte inedite de un vădit interes literar. Orientarea spre fenomenul cultural, în special spre cel literar, devine preponderentă în 1990. Rubrici: „Meșterul Manole
ARGES. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285435_a_286764]
-
să fiu călău pentru a simți revoluția În ambele feluri.” Conformismul Însuși are, la Baudelaire, mirosul crimei. Dacă el și l-a ales pe Maistre drept maestru În domeniul gândirii, o face pentru că acest conservator merge până la capăt și Își axează doctrina În jurul problemei morții și a călăului. „Adevăratul sfânt, se preface că gândește Baudelaire, este acela care biciuiește și ucide poporul pentru binele poporului”. Aceasta va deveni realitate. Rasa adevăraților sfinți Începe să se răspândească pe pământ pentru a consfinți
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
autorit...țile publice s... participe la unele cheltuieli. Astfel, la Riga, statul finanțeaz... Întreținerea cl...dîrîi În care se afl... Muzeul Ocupației. Din cele cinci muzee menționate, doar unul singur are un obiectiv general: Muzeul Ocupației; celelalte patru s-au axat pe teme foarte specializate: istoria mișc...rîi Solidarnosc (Gdansk), reconstituirea s...pt...minii zise a Baricadelor (Riga), atrocit...țile regimurilor fascist și comunist În Ungaria (Budapesta), represiunea instaurat... de puterile ocupante (Vilnius). Începem cu ultimul o scurt... descriere a acestor
[Corola-publishinghouse/Science/2022_a_3347]
-
voluntară a tuturor pentru realizarea obiectivelor comune reprezentând elementul esențial al succesului (și, chiar al supraviețuirii) unei organizații. „Omul organizațional” exprimă ideea că nu există autoritate într-o organizație care să nu fie acceptată de membrii săi. Managementul resurselor umane axat pe această paradigmă a generat modelele bazate pe lideritate, pe conducătorul eficace (opus celui autoritar). Apropiat de această tipologie se află modelul omului administrativ. „Omul administrativ” - elaborat de Herbert A. Simon (ca opus modelului „omului economic”), înlocuiește ideea maximizării (alegerea
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
de structurare a conținutului ideatic și practic pe „o schemă relațională” relativ stabilă, în jurul căreia se articulează presupozițiile, principiile, metodele de acțiune ale unui model concret. Există numeroase criterii de grupare a modelelor în managementul resurselor umane: A) Modele manageriale axate pe locul și rolul resurselor umane; în cadrul cărora distingem (de acestea ne vom ocupa separat): modelul taylorist-fordist axat pe predominarea factorului tehnologic; modelul japonez (lean production - al „producției blânde”) care pune accentul pe cooperarea dintre salariați și conducere, o redusă
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
principiile, metodele de acțiune ale unui model concret. Există numeroase criterii de grupare a modelelor în managementul resurselor umane: A) Modele manageriale axate pe locul și rolul resurselor umane; în cadrul cărora distingem (de acestea ne vom ocupa separat): modelul taylorist-fordist axat pe predominarea factorului tehnologic; modelul japonez (lean production - al „producției blânde”) care pune accentul pe cooperarea dintre salariați și conducere, o redusă ierarhie a nivelelor operaționale, autocontrolul calității, aprovizio narea locului de muncă pe măsura necesităților (just in time), fără
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
mari etc.<footnote Takahashi, Yoshiaki, „Theoretical and Practical Problems of Transferability of Japanese Style Management”, în Future of Industry in The Global Context, vol. III, Commission of the European Community, Brussels, 1993, p. 357. footnote>; modelul „sistemelor de producție antropocentrice” (axate pe om), promovat de Uniunea Europeană ca opus modelului taylorist<footnote Wobbe, Werner, „Management Labour and Production Organization”, în Future of Industry in Europe: Is competitiveness the only, FOP 364, Brussels, 1993, p. 103. footnote>; modelul „competențelor negociate”, care aduce ca
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
în realizarea strategiei organizației, ca o resursă folosită într-un mod pur rațional și pe bază de calcul. D) Modele având drept criterii tipurile activității<footnote Manolescu, Aurel, Lefter, Viorel, Deaconu, Alecxandrina, (editori), op. cit., pp. 50-66. footnote> Modelul Armstrong este axat pe analiza activităților de personal<footnote Armstrong, M., A Handbook of Personnel Management Practice, Kogan Page, London, 1992. footnote>. Sub un anumit aspect, modelul face parte din clasa „hard” (punctul C), punând accentul pe planificarea resurselor umane (care ar presupune
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
evaluarea condițiilor resurselor umane; b) stabilirea obiectivelor resurselor umane; c) alegerea și realizarea activităților resurselor umane; d) evaluarea rezultatelor. Schema 13. Modelul Milkovich - Boudreau<footnote Manolescu, Aurel, Lefter, Viorel, Deaconu, Alecxandrina (editori), op. cit., p. 67. footnote> Modelul Ivancevich - Glueck este axat pe analiza mediului (intern și extern al organizației - a se vedea schema 14). Schema 14. Modelul Ivancevich - Glueck<footnote Ibidem, p. 66. footnote>. Comentarii Ce valoare practică au aceste modele (și altele existente)? Nu există o valoare în sine a
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
genereze efecte contrare, în alte contexte, pentru alte organizații. Fiecare organizație trebuie să-și elaboreze o strategie proprie de acțiune, pe baza unui demers bine elaborat teoretico metodologic, a unei temeinice cunoașteri a situației proprii și a unor opțiuni (alegeri) axate pe valorile pe care dorește a le satisface. Strategiile în managementul resurselor umane iau în considerare, așa cum vom vedea, specificul comportamentului uman (capitolul 1), starea proprie a colectivului care formează adevărata realitate a organizației. „Resursele umane” nu sunt un „obiect
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
evidențierii avantajelor competitive, corelate cu intenția strategică; 4) prezentarea clară și sistematică a scopurilor și obiectivelor strategiei, a intenției strategice; 5) sublinierea inițiativelor strategice principale, care vor fi necesare pentru realizarea strategiei. O altă prezentare a conținutului planului strategic se axează pe analiza comportamentului resurselor umane, modalitate pe care o socotim deosebit de utilă a fi cunoscută și folosită<footnote Magakian, Jean-Louis, 50 op. cit., pp. 82-83. footnote>. În acest caz, sunt prezentate: A) Principiile analizei strategice: strategia nu este nici un proiect conștient
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
investitorii și deținătorii săi de interese și bunăstare pentru societate, în mod particular, printr-un permanent proces de creare de locuri de muncă”<footnote Corporate Social Resposibility. A Business Contribution to Sustainable Development, p. 5. footnote>. Strategiile managementului resurselor umane axate pe modelul social european dă un sens corect, echilibrat, tezei strategiilor bazate pe om. Omul este scop și mijloc al strategiei, dar fără a se exagera rolul său și a subaprecia rolul altor factori. Elaborarea și implementarea strategiilor managementului resurselor
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
evaluarea diferitelor elemente componente ale contextului elaborat și se decide pe ce tip de piață se va plasa firma, adică natura socioculturală a clienților, criteriile lor de evaluare și decizie și în consecință, specificul bunurilor și serviciilor preferate. În strategiile axate pe piață (strategia de tip pull - trase) prioritatea o are sistemul de „cerere” (față de strategiile push - împinse pe ofertă<footnote „To be or not to be in Business”, Euroabstracts, no. 3, 2000, p. 11 (revistă editată de Uniunea Europeană). footnote>). În raport cu
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
analizei prospective) prospectarea constă în „a judeca ceea ce suntem astăzi pornind de la construcția viitorului, în loc să facem demersul invers, care este demersul curent și care constă în a decide viitorul după ceea ce suntem astăzi. Pentru a fi eficientă, analiza perspectivă se axează pe cinci condiții fundamentale: a vedea în viitor, a avea o imagine globală, a analiza în profunzime, a asuma riscul și, nu în ultimul rând, a privilegia factorul uman”<footnote După Oréal, Serge, Management Stratégique de l’Entreprise, Éditions Economica
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
unor prevederi (rolul sistemului de impozitare în stimularea investitorilor); caracterul flexibil al managementului în raport cu tipul de activitate (a se vedea cele ce urmează); caracterul democrat al relațiilor salariat public, bazat pe respectarea drepturilor și obligațiilor reciproce. Intervenția unor organizații neguvernamentale, axate pe protecția cetățenilor, în raporturile lor cu organele administrației publice, face parte din sistemul de exigențe specifice managementului resurselor umane în relațiile publice. Organizarea „clasică”, funcțională (propusă de H. Fayol) plasa activitățile de personal printre alte funcții, cu un rol
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
a fi un tip specific de exercitare a puterii, în cadrul instituțiilor prin care procesele de dominare (sau democratizare) își fac prezența în mod tacit (ascuns) sau deschis. Vom avea, deci, (a se vedea paragraful 3.2) diferite sisteme de management axat pe post, în raport cu tipul relațiilor sociale din cadrul instituției (capitolul 8). Sistemele tayloriste (tehnocentrice) se remarcă printr-o accentuată diviziune a muncii, pe puține și simple operații. Înainte de a fi o practică, taylorismul trebuie considerat și analizat ca o ideologie<footnote
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
cantitativă. Impunerea de calificări specifice este, de asemenea, prea limitată, există adesea disproporții între calificare și experiență. Așa după cum deja am menționat, pentru ca analiza posturilor să fie desfășurată corect și să aibă ca finalitate rezultate bune, ea trebuie să se axeze pe obiective clare, care, după opinia unor specialiști, cum ar fi Lawrence A. Klatt, Robert G. Murdick și Frederick E. Schuster<footnote Klatt, L.A., Murdick, R.G., Schuster, F.E., op. cit., p. 149. footnote>, pot fi grupate astfel: simplificarea muncii (reproiectarea postului
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
costurilor) sau păstrării lor la un nivel determinat; 2) Orientarea comercială (spre vânzări) - pune accentul pe optimizarea circulației mărfurilor și serviciilor Întreprinderii, la un nivel superior concurenței; 3) Orientarea către client - cunoscută și sub denumirea de orientarea de marketing, este axată pe satisfacerea superioară a nevoilor clienților, structura și nivelul calitativ al producției, respectiv al desfacerii, fiind subordonată acestui obiectiv (maximizarea satisfacției clienților); 4) Orientarea concurențială (spre lupta concurențială) - urmărește În paralel cu optimizarea propriei activități de producție, desfacere și satisfacerea
Marketing financiar-monetar by Lefter CHIRICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/235_a_185]
-
Banca Reglementelor Internaționale (BRI) a fost creată În cadrul „Planului young”, cu scopul de a mobiliza anuitățile (datoriile Împreună cu dobânzile anuale), datorate de Germania, la sfârșitul Primului Război Mondial, ca urmare a Tratatului de Pace de la Versailles, Însă ulterior, activitatea băncii s-a axat pe cooperarea dintre băncile centrale participante, acordarea de facilități suplimentare pentru operațiuni financiare internaționale și activarea ca Împuternicit al băncilor centrale În diverse aranjamente financiare. Din datele prezentate de Banca Națională a României, instituția românească deține 8.564 de acțiuni, reprezentând o cotă
Marketing financiar-monetar by Lefter CHIRICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/235_a_185]
-
Economică, București, 2002. footnote>, respectiv: • societăți comerciale rentabile și lichide; • societăți comerciale rentabile și nelichide; • societăți comerciale nerentabile și lichide; • societăți comerciale nerentabile și nelichide. În cazul instituțiilor și societăților financiar-monetare, rolul marketingului În evitarea riscurilor și dificultăților economice se axează pe următoarele direcții: 1) identificarea dificultăților manageriale, financiare, comerciale, tehnice și sociale; 2) identificarea resurselor financiare pentru cercetare-dezvoltare, acțiuni comerciale, investiții În productivitate, metode de gestiune, formarea și perfecționarea profesională a personalului; 3) identificarea deficiențelor și luarea măsurilor pentru creșterea
Marketing financiar-monetar by Lefter CHIRICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/235_a_185]
-
piața primară și piața secundară, unele din acțiunile emise de societăți comerciale și companii puternice fiind tranzacționate direct pe piața secundară (Bursa de valori), fiind cotate și Înscrise pe lista bursei. Dacă În cazul burselor de valori rolul marketingului este axat mai mult pe latura promoțională, În cazul piețelor extrabursiere, În care acționează Îndeosebi societățile comerciale bancare (băncile comerciale), rolul marketingului este unul mult mai complex, acționând pe toate cele patru componente ale mix-ului de marketing, respectiv: produs, preț, distribuție
Marketing financiar-monetar by Lefter CHIRICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/235_a_185]