1,792 matches
-
cele ontologice și epistemologice sînt valabile în toate domeniile narative, se spune că narațiunea este omogenă din punct de vedere ontologic și epistemologic. Cu alte cuvinte, o narațiune s-ar putea să fie ontologic-omogenă dar fragmentată din punct de vedere axiologic, sau epistemologic-omogenă dar fragmentată din punct de vedere axiologic ș.a.m.d. ¶Pavel 1980 [1992], 1985. Vezi și MODALITATE. donator [donor]. Unul din cele șapte ROLURI fundamentale pe care și le poate asuma un personaj (într-un basm), după Propp
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
narative, se spune că narațiunea este omogenă din punct de vedere ontologic și epistemologic. Cu alte cuvinte, o narațiune s-ar putea să fie ontologic-omogenă dar fragmentată din punct de vedere axiologic, sau epistemologic-omogenă dar fragmentată din punct de vedere axiologic ș.a.m.d. ¶Pavel 1980 [1992], 1985. Vezi și MODALITATE. donator [donor]. Unul din cele șapte ROLURI fundamentale pe care și le poate asuma un personaj (într-un basm), după Propp. Donatorul, analog cu ADJUVANTUL lui Greimas și LUNA lui
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
unui set de aserțiuni de un operator modal (cf. "Ion era bolnav" și "Ion nu știa că-i bolnav"). Operatorul, de exemplu, poate fi aletic (exprimă modalitățile de posibilitate, imposibilitate și necesitate), deontic (exprimă modalitățile de permisiune, prohibiție și obligație), axiologic (exprimă modalitățile de bunătate, răutate și indiferență), sau epistemic (exprimă modalitățile de cunoaștere, ignoranță și încredere). ¶Diverse constrîngeri modale guvernează DOMENIILE NARATIVE și, în termeni mai generali, determină "ce se întîmplă" într-o narațiune, stabilind despre ce este sau ar
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
MOTIVE guvernate de omogenitate modală: toate formulele modale dintr-o povestire atomică sînt construite cu operatori aparținînd numai unei modalități. Povestirile atomice pot fi aletice (guvernate de operatorii posibilității, imposibilității și necesității), deontice (guvernate de operatorii permisiunii, prohibiției și obligației), axiologice (guvernate de operatorii bunătății, răutății și indiferenței) și epistemice (guvernate de operatorii cunoașterii, ignoranței și încrederii). Dat fiind un șir de motive divizabile, bunăoară, prin Lipsă (a unei valori)-Lichidarea Lipsei, șirul ar constitui o povestire atomică axiologică. Vezi și
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
și obligației), axiologice (guvernate de operatorii bunătății, răutății și indiferenței) și epistemice (guvernate de operatorii cunoașterii, ignoranței și încrederii). Dat fiind un șir de motive divizabile, bunăoară, prin Lipsă (a unei valori)-Lichidarea Lipsei, șirul ar constitui o povestire atomică axiologică. Vezi și POVESTIRE COMPUSĂ, MODALITATE, POVESTIRE MOLECULARĂ. povestire complexă [complex story]. O povestire care combină două sau mai multe NARAȚIUNI sau POVESTIRI (MINIMALE) prin CUPLAJ, INSERȚIE, sau ALTERNANȚĂ. "Ion era bogat, și Maria era săracă; apoi Maria a cîștigat la
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
ale capului și ale membrelor. Afectivitatea la nivelul afectelor foarte puternică. Emotivitate exagerată prin lipsa controlului cortical. În general, afectuos, vesel, bine dispus. Se întâlnesc rar cazuri de iritabilitate sau agresivitate. Manifestă în permanență tendința de sociabilitate, fără o formulă axiologică. Are puternice reacții de gelozie datorită infantilismului afectiv. Comunicarea spre deosebire de alte categorii de deficienți, mongoloidienii sunt foarte comunicativi, au inițiativă în stabilirea comunicării verbale sau a comunicării paraverbale. Limbajul se dezvoltă târziu (după 3 ani) și foarte lacunar. Pe toată
ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN () [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
-
judecățile și valorile specifice carcerei, ajungând treptat la o împăcare cu sine și cu situația în care se află. Atitudinea generală a deținuților față de evenimentele din jur este cea a unui spectator pasiv, stare care nu implică tensiuni și neconcordanțe axiologice, ci, mai degrabă, o stare de așteptare: "[...] se aflau aici ucigași ocazionali și ucigași de meserie, tâlhari și șefi de bande tâlhărești pungași de buzunare și vagabonzi meșteri în a șterpeli bani picați din senin sau de-ale mâncării. Mai
by Lăcrămioara Mocanu [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
cu scopul de a reevalua specificitatea psihicului celui pedepsit, precum și consecințele condamnării lor, toate acestea reflectându-se ulterior în calitatea și gradul de reintegrare socio-profesională. Capitolul 1 Etiologia comportamentului deviant Factorii bio-psiho-sociali și rolul lor în apariția comportamentului antisocial Sistemul axiologic actual este extrem de labil și fluctuant, iar incertitudinea unei grile de valori autentice are efecte nefaste și stagnante pentru evoluția subiectului individual, astfel există riscul de a dezvolta diferite reacții de inadaptare. Cauzele psihopatologice pălesc în fața celor psihosociale, corelate cu
by Lăcrămioara Mocanu [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
ani se consideră că acesta este conștient de faptele sale și trebuie să răspundă corespunzător în fața legii). Puberul este semnificativ orientat spre comportamente deviante, acum se înregistrează frecvente devianțe comportamentale, ca apoi în prima etapă a adolescenței (14-16 ani) sistemul axiologic, deprinderile și atitudinile sociale să fie restructurate, toate acestea fiind întărite de creșterea responsabilității față de propria persoană, dar și față de semeni. Cu toate aceste, mai apar totuși unele conduite deviante: sustragerea de la anumite sarcini, înșelăciunea, minciuna. În această etapă ontogenetică
by Lăcrămioara Mocanu [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
a unui profil ce face posibil un comportament delincvent. Acastă trăsătură poate fi întâlnită și la restul populației, dar este necesar de subliniat faptul că în cazul indivizilor conformiști sociali reacțiile emotiv-active sunt relativ stabile, acestea fiind determinate de sistemul axiologic valid, precum și de mediul ambiant. În cazul reacțiilor negative, nonconformiste și infracționale sunt menționați indivizii care prezintă o carență educțională semnificativă (deprinderi antisociale), precum și o labilitate emotiv-afectivă, cu reacții inconsistente vis a vis de stimulii din jur. b. Inadaptarea socială
by Lăcrămioara Mocanu [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
urmând cu punerea în fapt a omorului și se finalizează cu atitudinea individului față de comiterea acestuia. Maniera de punere în practică a "planului omocidar" variază în funcție de starea de frustrație resimțită de subiectul individual, de locul ocupat de aceasta în sistemul axiologic al individului, astfel că persoana nu reușește să-și controleze impulsurile agresive. Psihopatul este caracterizat printr-o autocentrare semnificativă, conveniențele sociale și relaționarea cu semenii reprezintă "un dat abstarct, din exterior", neinternalizat. Astfel că acest individ își va urmări doar
by Lăcrămioara Mocanu [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
personalitățile accentuate), care se vor abate semnificativ de la conduite morale apreciate ca normale și dezirabile. Revenind la vârsta adolescenței, vom exemplifica pentru a aprofunda acea pre-moralitate caracteristică acestei etape, acea vulnerabilitate și toleranță scăzută la stimulii frustranți. Din nefericire, sistemele axiologice promovate tot mai mult de societatea actuală orientează individul în mod predominant către aspectele pecuniare, în timp ce interesul pentru spiritual (cultură, armonie, înțelegere etc.) scade vertiginos. Într-o astfel de societate, adolescentul își va simți nevoile primare satisfăcute pe deplin, însă
by Lăcrămioara Mocanu [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
și alerga prin piață strigând neîncetat: Îl caut pe Dumnezeu! Îl caut pe Dumnezeu!""252 "Filosoful nou" al lui Nietzsche ar putea fi gândit ca elită socială, după cum sugerează unele interpretări. Dar semnificația primară a sa este aceea de "elită axiologică": el impune valorile și normele; el este însuși legiuitorul. Actul său se consumă în orizontul culturii. Într-un fel, "vocația" lui C. Rădulescu-Motru își desfășoară rolul tot într-un orizont cultural. Numai că autorul personalismului energetic lucrează cu un alt
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
vocația" lui C. Rădulescu-Motru își desfășoară rolul tot într-un orizont cultural. Numai că autorul personalismului energetic lucrează cu un alt înțeles al culturii decât cel nietzschean: cultura este personalitatea poporului, nu "locul" în care se schimbă valorile sau spațiul axiologicului și al reevaluării tuturor valorilor. Prin urmare, Nietzsche nu investește devenirea (universală sau cea umană) cu un sens ireversibil, cum face C. Rădulescu-Motru, căci re-evaluarea presupune o revenire, așa încât, devenirea are o formă circulară. Și la unul și la celălalt
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
în nici un caz o definiție"256. În ambele filosofii avem un joc al negației și afirmației care actualizează conținuturi de viață în formele îngăduite de întregul spațiu de existență și experiență pe care omul îl deschide în lume. Referința accentuat axiologică a supraomului, sau cea accentuat ontologică a vocației nu așază noi limite acestor forme umane, dar nici nu aneantizează limitele (prin raportare la omul dat, am putea spune). Ne-limitarea supraomului în raport cu omul vine din "exorcizarea" sensurilor moralei, operație pe
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
întoarcerea la izvoare”. Astfel, Gray reliefează contradicția internă a tradiției liberale, o tradiție duală și ambiguă articulată în forma a două discursuri filozofice incompatibile: pe de o parte, teoria consensului rațional universal; pe de alta, proiectul coexistenței pașnice în societăți axiologic plurale. Oricine știe câte ceva despre utopie observă imediat, fără să recurgă neapărat la filozofia analitică, cât de dificilă este întemeierea societății bune pe fiecare dintre cele două concepții. Consensul rațional universal, care ar permite atingerea celei mai bune forme de
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
Lumini, fiindcă Luminile au adăugat impulsului liberal inițial o pernicioasă dimensiune utopică. Revenind la Hobbes, în mod paradoxal - dar e paradoxul oricărei reforme care se legitimează prin revenirea la surse -, încetăm a fi anacronici: societățile (post)moderne sunt complexe, plurale axiologic, ba încă din ce în ce mai mult astfel! Oamenii moderni deja, iar cei postmoderni într-un grad înalt, fiindcă sunt stimulați de multiculturalism, prăbușirea generală a canoanelor și permisivitatea sporită a societăților și statelor (cel puțin în Occident), adoptă deseori (succesiv sau simultan
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
garanție că societatea deschisă nu se va închide, nu va deveni la rândul ei utopie. Dar, chiar „slabă”, normativitatea lui Soros distinge riguros între valori, ierarhizează statutele morale respective ale diverselor drepturi, principii și reguli. John Gray socotește că pluralismul axiologic poate fi principiul unic „foarte simplu” al liberalismului său neohobbesian. Mergând mai departe de Hobbes, care nu garanta multe dintre drepturile liberale considerate astăzi standard (cum ar fi libertatea de expresie), Gray se sprijină, așa cum am mai spus, pe Isaiah
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
concurente, chiar într-o democrație liberală. În consecință, urmându-l tot pe Berlin (influențat, ca și Mill, de antiluminiștii germani, partizani ai unicității culturilor particulare împotriva universalismului raționalist al Luminilor franceze), Gray caută o formulă fericită și realizabilă a pluralismului axiologic. Încercând să-l depășească pe Berlin, Gray vrea chiar mai mult, și anume să elimine idealul liberal (extrem la libertari) al autonomiei personale, pentru a elimina posibilitatea ca aceasta să fie folosită de unii împotriva altora, din moment ce admitem că există
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
confruntă cu enorme probleme. Una dintre acestea este tocmai „coexistența pașnică”, modus vivendi. Nu la scara relațiilor internaționale, unde conflictele nu au dispărut, deși s-au redus substanțial, ci la scara intrasocietală. Cum poate fi amenajat și gestionat practic pluralismul axiologic? În sine, pluralismul axiologic pare un ideal greu de atins. Cultura europeană a fost dintotdeauna sensibilă la dificultatea alegerii între valori cardinale: tragedia elină a oferit paradigma, plasându-l pe protagonist într-o dilemă inextricabilă în plan moral, religios, politic
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
Una dintre acestea este tocmai „coexistența pașnică”, modus vivendi. Nu la scara relațiilor internaționale, unde conflictele nu au dispărut, deși s-au redus substanțial, ci la scara intrasocietală. Cum poate fi amenajat și gestionat practic pluralismul axiologic? În sine, pluralismul axiologic pare un ideal greu de atins. Cultura europeană a fost dintotdeauna sensibilă la dificultatea alegerii între valori cardinale: tragedia elină a oferit paradigma, plasându-l pe protagonist într-o dilemă inextricabilă în plan moral, religios, politic, sentimental etc. Gray ne
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
rabelaisian” al lui Paul Feyerabend? Pentru ambele, valorile („paradigmele”, orice va fi vrut Thomas Kuhn să spună cu asta) sunt incomensurabile. Ce criterii pot fi elaborate pentru a le clasifica potrivit statutului moral sau politic, teologic etc.? Nu cumva pluralismul axiologic duce pur și simplu la spargerea societății în comunități, așa cum se reproșează mereu comunitarismului? Nu cumva, așa cum mă gândesc eu deseori, segregarea este singura consecință riguroasă a pluralismului axiologic, în ciuda verbiajului integraționist al multiculturaliștilor, care se preocupă mai mult de
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
clasifica potrivit statutului moral sau politic, teologic etc.? Nu cumva pluralismul axiologic duce pur și simplu la spargerea societății în comunități, așa cum se reproșează mereu comunitarismului? Nu cumva, așa cum mă gândesc eu deseori, segregarea este singura consecință riguroasă a pluralismului axiologic, în ciuda verbiajului integraționist al multiculturaliștilor, care se preocupă mai mult de valorile afirmate și codificate legislativ (nu asumate și trăite)? John Gray crede că pluralismul axiologic este totuși fezabil, dar cere o transformare politică uriașă: înlocuirea sarcinii principale a guvernării
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
Nu cumva, așa cum mă gândesc eu deseori, segregarea este singura consecință riguroasă a pluralismului axiologic, în ciuda verbiajului integraționist al multiculturaliștilor, care se preocupă mai mult de valorile afirmate și codificate legislativ (nu asumate și trăite)? John Gray crede că pluralismul axiologic este totuși fezabil, dar cere o transformare politică uriașă: înlocuirea sarcinii principale a guvernării liberale. În loc să se preocupe de garantarea, protecția și aplicarea drepturilor fundamentale ale omului, statul (ca și - o spune el când discută în alte contexte primejdiile globalizării
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
este: va ajunge vreodată o societate atât de diversă ca societatea americană (și altele care îi seamănă, mutatis mutandis) să-și definească astfel un modus vivendi (ca să fac aluzie la credința lui John Gray în negocierea pe baza unui pluralism axiologic acceptat)? Alchimia combinatorie a consensului fortuit nu exclude această ipoteză, dar mi se pare că o face puțin plauzibilă. Contradictorii și confuze sunt, am mai spus-o, și multe dintre categoriile cu care operează Amitai Etzioni și alți cercetători ai
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]