3,148 matches
-
în delirurile sale de opiu. 13 În spațiul dintre dalele plafonului suspendat și acoperișul metalic mișunau creaturile acelea. Erau atât de multe încât lui Hicks îi era cu neputință să le numere. Agățate cu capul în jos de conducte și bârne, aidoma unor lilieci, se deplasau spre el, iar fascicolul lămpii lui se reflecta pe corpurile lor, dându-le o strălucire metalică. Caporalul vedea atâtea cât putea duce raza de lumină. Nu avu nevoie de un detector de mișcare pentru a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85118_a_85905]
-
conul gigantic, cam la o treime din înălțime. Fusese concepută pentru primirea barjelor și a altor aparate atmosferice mici, dar nu a celor de mărimea unei navete spațiale. Bishop izbuti totuși să se așeze pe ea. Platforma gemu și o bârnă de susținere se îndoi periculos, dar nu se prăbuși. Cu ajutorul unei bande adezive, Ripley termină asamblarea obiectului masiv care-i ocupa mâinile și mintea de câtva timp. Aruncă ruloul golit pe jumătate și studie lucrarea. Lăsa de dorit, iar arma
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85118_a_85905]
-
stației de epurare a atmosferei era neted ca sticla. Nu puteau nici să urce, nici să coboare; nu aveau nici măcar o conductă de aerisire în care să se adăpostească. Platforma se zgudui din pricina unei explozii care sfărâmă pântecele stației. Niște bârne metalice se îndoiră și Ripley era să-și piardă echilibrul. Într-un tumult asurzitor, un turn de răcire se prăbuși ca un copac tăiat. Sistemele de securitate nu reușeau să zăgăzuiască reacția în lanț și exploziile se succedau. Dincolo de ușă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85118_a_85905]
-
dezinvolt, ca un animal mare și elastic, și-aterizase tocmai lângă banca muncitorilor. Doar marii jucători se-așezau pe ea. Cineva avusese grijă să radă vopseaua cu un cuțit sau un briceag și-altcineva (sau poate același artist) lăsase pe bârnele de lemn un mesaj ferm și concis: PULA Semnul de punctuație lipsea, sculptorul se plictisise sau poate intrase în criză de timp, echipele se succedau în ritm rapid pe teren (ieșeai la zece minute sau la două goluri), te mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
mari sau de sfoară (ca pantofii supraetajați din anii ’70), ba te trezeai cu secvența voalată de pete de creneală. Cezar și Mihnea insistau pe scenele cu sportive, căutând disperați ultimele performanțe ale gimnasticii feminine: sexe desfăcute-n săritura pe bârnă și sfârcuri întărite la rotația între aparate. Nadia Comăneci era la mare modă (deși abia împlinise 14 ani sau tocmai de-aia), la fel Teodora Ungureanu (grav nedreptățită, după părerea noastră). Băieții cercetau când „Mondialele“, când „Jocurile Olimpice de Vară“, dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
ăștia!“ L-am apucat pe Mihnea de mânecă. „Ușor, că nu suntem la teatru. Lasă-mă pe mine-n față.“ Am luat-o înainte pe pasarelă, lipit de rafturile cu geam. Lumina ne ocolea, treceam ca doi șobolani pe-o bârnă, speriați și nevăzuți. Dincolo de balustradă, forfota continua, dar noi tot nu auzeam ce ne interesa. De fapt, nu auzeam nimic; orice, un cuvânt oricât de neînsemnat ne-ar fi fost de folos. După vreo cincizeci de metri de mers târâș
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
o singură zi. De pe fațadele lor săreau sfinți, cerbi, vulturi de piatră sau globuri pământești montate pe terasă, la ultimul nivel. Zidurile puternice, tencuite în var bej, gălbui sau gri deschis, închideau porți colosale, ridicate din încrucișări de tablă și bârne negre. Nimeni nu le lăsa deschise, lumina și mișcarea nu pătrundeau acolo. Pereții urcau neîncetat, vegheați de basoreliefuri și statui amenințătoare. Așteptai cu nerăbdare să se termine totul și să ieși undeva; degeaba, distanțele rămâneau aceleași. Trecerile de la o stradă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
doamnă, tot moșiereasă și tot vecină de moșie cu Toțki, dar dintr-altă gubernie, foarte îndepărtată, care o luă pe fetiță cu ea, având instrucțiuni și împuterniciri din partea lui Afanasi Ivanovici. La această mică moșie, proprietarul avea o căsuță din bârne, de-abia construită; casa era elegant mobilată, iar sătucul, ca un făcut, se numea Otradnoe 14. Moșiereasa o duse pe Nastia direct în această casă tihnită și, întrucât era văduvă, n-avea copii și locuia doar la o verstă de-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
să staționăm într-un orășel. Am fost repartizat într-un vorstadt* să locuiesc în casa unei văduve, al cărei bărbat fusese și el locotenent cândva și ieșise la pensie. Baba avea vreo optzeci de ani. Casa era veche, dărăpănată, din bârne, iar baba nu ținea nici măcar slujnică în casă, atât era de săracă. Însă remarcabil era faptul că femeia avusese cândva o familie numeroasă, rude multe; dar unii, de-a lungul vieții ei, muriseră, alții se mutaseră care încotro, alții uitaseră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
pântece ", a fost și este persona grata a partidului dominant; în fine "pionul" din mînile d-lui de Bismarck, agentul prusian, e astăzi marele și eroicul rege. Toate acestea adaogat-au "stima reciprocă și necesară oricării uniri"? Scriptura zice: "Vedereți bârna din ochiul vostru, nu așchia din ochiul aproapelui". [12 august 1881] ["ÎN "GRENZBOTEN ", REVISTĂ... "] În "Grenzboten ", revistă în care ne-am deprins a întîlni de multe ori articole inspirate de sferele guvernamentale ale Germaniei ori ale Austriei, aflăm articolul de
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
Ion Agârbiceanu, Victor Papilian, Ionel Teodoreanu, Sărmanul Klopștock, George Banea, Dan Petrașincu, Theodor Râșcanu, N. Pora, Georgeta Mircea Cancicov. Cu versuri mai colaborează asiduu Ștefan Stănescu, Teodor Al. Munteanu, Virgil Carianopol, Simion Stolnicu, Teodor Scarlat, Al. Raicu, Iulian Vesper, Vlaicu Bârna, Constantin Salcia, George Drumur, Ovid Caledoniu, Dan Bălteanu, N. D. Mirea (iscălea inițial Niculai Streiu), Const. Ene, Nichita Tomescu, Const. Cojan, Ion Bălan, Ion Calboreanu, Ion Țolescu ș.a., iar cu proză sunt prezenți Neagu Rădulescu, Gabriel Bălănescu, Gabriel Drăgan, Laurențiu
UNIVERSUL LITERAR-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290365_a_291694]
-
33; Ion Apostol Popescu, Literatura ardeleană nouă, 1945, 181-182; Constantin Vârtej, Probleme de stilistică literară, București, 1948, 56-57; Al. Cerna-Rădulescu, Arbori din țara promisă, București, 1972, 19-20, 224-227; Mihai Bujeniță, Jurnalul liric al lui Ernest Verzea, „Baricada”, 1994, 4; Vlaicu Bârna, „Crepuscularia”, ST, 1994, 7-9; Teodor Vârgolici, Creația artistică și viața, ALA, 1995, 285; Gabriel Țepelea, Așteptând..., Cluj-Napoca, 1997, 26-38; Ion Caraion, Jurnal, II, îngr. Emil Manu, București, 1998, 348-351, 421-424; Emil Manu, Retrospectivă lirică, ALA, 2002, 630. I. D.
VERZEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290503_a_291832]
-
pe teme literare și artistice. Grupul colaboratorilor permanenți se va consolida prin atragerea mai tinerilor Al. Raicu, George Sbârcea, Vasile Netea, Olga Caba, Nicolae Tăutu, Ion Sofia Manolescu, N. Crevedia, Ovidiu Papadima, Marcel Chirnoagă, Ștefan Aug. Doinaș, C. Tonegaru, Vlaicu Bârna, Ion Apostol Popescu, Dinu Stegărescu, Dinu Pillat, Magda Isanos, Constantin Virgil Gheorghiu ș.a. La rubrica de poezie semnează Nichifor Crainic, D. Ciurezu, Aron Cotruș, Al. Lungu, Pavel Bellu, Dimitrie Stelaru, Emil Giurgiuca, Constantin Salcia, Ion Vinea, Tudor Arghezi, George Demetru
VIAŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290544_a_291873]
-
poezie Al. Negură, Ion Tobă, M. I. Cosma, Liviu Stan Freamăt, Ioan Rachitoviciu, Romul Fabian, Mihai Novac, Pavel Târbățiu, Pavel Bellu, Grigore Bugarin, Dorian Grozdan, Verona Brateș, Petre Homoceanul, George A. Petre, Grigore Popiți, Marius Munteanu, Ion Aurel Manolescu, Vlaicu Bârna, Anișoara Odeanu, Cicerone Theodorescu, Virgil Carianopol, Ion Potopin, George Drumur, Alexandru Jebeleanu, Constantin Miu-Lerca, Ion Th. Ilea, Emil Manu, Ion Frunzetti. Se reproduc texte ale unor poeți contemporani consacrați: Tudor Arghezi, Aron Cotruș, Victor Eftimiu, V. Voiculescu, Al. T. Stamatiad
VESTUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290509_a_291838]
-
Opere și autori” e susținută episodic de Pompiliu Constantinescu și de G. Călinescu. Au mai scris cronici și recenzii E. Lovinescu, Al. Dima, Vasile Damaschin, Miron Suru, Mihail Ilovici, Nicolae Roșu, Stelian Constantin-Stelian, Camil Baltazar, Ieronim Șerbu, Septimiu Bucur, Vlaicu Bârna, Zaharia Stancu, I. Valerian, N. Crevedia, Anton Holban ș.a. Versuri dau V. Voiculescu, G. Bacovia, I. Valerian, Emil Isac, Simion Stolnicu, George Murnu, N. Crevedia, Ion Pillat. Publicistica, diversă, este unul din cele mai vii compartimente, semnatari fiind F. Aderca
VIAŢA LITERARA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290527_a_291856]
-
fabulist” (Petru Poantă). A doua carte, Voi veni cu fluxul (1998), schimbă într-o mică măsură tonul liric, precum în piesa titulară: „Căci voi cunoaște Taina Morții/ Aflată chiar în inima vieții”, poezia fiind simțită ca mirosind „a vulpe, a bârne, a stea și a telemea”: „Contemporani/ Habar n-aveți că-n lume se întâmplă lucruri/ Anacronice” (Minidiscurs în apărarea poetului). În anul 2000 cele două plachete vor fi reunite sub titlul Păcate... Cartea Vremea cireșelor amare (1998) dezvăluie alte ipostaze
VISAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290584_a_291913]
-
Piața literară”, 2002, 13; Gellu Dorian, „Pagini”, CL, 2002, 7; Octavian Soviany, Viața în pagini, LCF, 2002, 36; Raluca Benga, Debut pe mai multe voci, VTRA, 2002, 11-12; Octavian Soviany, Despre starea calorică a (cvasi)literaturii, „Paradigma”, 2003, 1-2; Nicolae Bârna, Însemnări despre doi poeți, VR, 2003, 3-4; Mircea A. Diaconu, Meridiane feminine (IV), CL, 2003, 4; Bogdan-Alexandru Stănescu, Adio, Dumnezeul meu, LCF, 2003, 27; Octavian Soviany, Cancerul rușinos al memoriei , LCF, 2003, 31; Marin Mincu, O autolivrare viscerală, „Ziua literară
VLADAREANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290604_a_291933]
-
în toponimia satului vorbesc îndeajuns despre lupta cu pădurea încă din perioada în care locuința și dependințele erau construite cu lemnul de pe loc. Tehnica de construcție era cea cunoscută din antichitate: pe o temelie din piatră se construia casa din bârne încheiate prin întapare și coadă de rândunică. Golurile dintre bârne erau umplute cu mușchi și cu lut. În interior era un cuptor și o vatră de foc, iar în jur erau laițe acoperite cu țesături din lână și blănuri de
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
din perioada în care locuința și dependințele erau construite cu lemnul de pe loc. Tehnica de construcție era cea cunoscută din antichitate: pe o temelie din piatră se construia casa din bârne încheiate prin întapare și coadă de rândunică. Golurile dintre bârne erau umplute cu mușchi și cu lut. În interior era un cuptor și o vatră de foc, iar în jur erau laițe acoperite cu țesături din lână și blănuri de oaie. Îmbrăcămintea și alte lucruri erau ținute pe o culme
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
Rădăuți și localitatea Vama <footnote După Iorgu Toma, op. cit. p. 30. footnote>. Din remarcile contradictorii ale guvernatorului militar Splény despre locuitorii Bucovinei, valabile și pentru Vama și vămeni, aflăm că locuitorii făceau mare prăsilă de vite, aveau case alcătuite din bârne de lemn, iar produsele industriei casnice - pânză de cânepă, de in și postav, pentru sumane - erau frumoase și trainice <footnote Aurel Morariu, op. cit. p. 118. footnote>. Dintr-un sat dependent de mănăstirea Moldovița, în timpul stăpânirii habsburgice, Vama devine o comună
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
Bute, aflat în aceste zile în țară. Într-o altă competiție, cea de gimnastică, secțiunile de concurs sunt redate tot prin elipsa substantivului: Delegația română n-a mai reușit decât alte două medalii, una de argint, prin S. I. la bârnă și una de bronz, prin aceeași gimnastă, la individual compus (JN, 2006). Monosemici, termenii se caracterizează prin absența unor eventuale conotații care să permită variabile interpretative. În competițiile de tenis se pot repera adjective calificative substantivizate 26: Rusoaica a câștigat
[Corola-publishinghouse/Science/85031_a_85817]
-
al cercurilor revoluționare, nu poate să nu le admire; cîntecul măicuții Volga, se gîndește Vania, În modulările lui mărețe atot-dominatoate nu putea izvorî decît În cadrul acestor peisagii și din sînul acestui popor. Dar nemărginirea acestui peisaj, Întunecat de cuburile din bîrne Înnegrite, de o arhitectonică atît de primitivă, În aceste sate ce se oglindesc posomorîte În mărețul lor fluviu, care domină toată priveliștea Îi trezește În amintire orizontul ondulat și totdeauna cuprins Între hotarele intime și prietenoase ale amfiteatrului de dealuri
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
clasice, cu pasaje de scărițe, apar diferențe substanțiale.” 4.4. Prezentarea gradelor de dificultate FRAE pentru traseele clasice de alpinism și escaladă 4.4.1. Gradul 1. Ușor. Caracter general: drum de munte cu aspect turistic greu. A Văi și bârne de abrupt; în această categorie se încadrează traseele cu caracter turistic și de introducere în alpinism a începătorului. B Văi de abrupt și hornuri. Săritorile de pe parcurs sunt uneori dificile. În anumite porțiuni este necesară asigurarea în coardă a unor
Activităţi Sportiv-recreative şi de timp liber: paintball, mountain bike şi escaladă. by Balint Gheorghe () [Corola-publishinghouse/Science/321_a_640]
-
general: trasee ușoare care cer cunoașterea tehnicii de cățărare liberă. A Hornuri stâncoase și tancuri izolate. Hornurile sunt scurte și prezintă asperități bune pentru ramonaj. Tancurile sunt cu diferențe de nivel mici. B Văi și creste. Trasee lungi combinate cu bârne, hornuri și creste. 4.4.3. Gradul 3. Dificil. Caracter general: începe să se practice cățărarea prin aderență sau prin opoziție. A Pereți și creste cu porțiuni de cățărare pe stâncă, combinate cu pasaje ușoare, caracteristice gradului 2. Unele obstacole
Activităţi Sportiv-recreative şi de timp liber: paintball, mountain bike şi escaladă. by Balint Gheorghe () [Corola-publishinghouse/Science/321_a_640]
-
în cea de a doua (La Tene). Probabil că în județul Iași existau cel puțin două mari aliniamente strategic-defensive, constituite din înalte valuri de pământ ars, ș anțuri de apărare, cueste naturale sau abrupturi artificiale cu excarpări, apoi palănci din bârne, ziduri de piatră (folosind calcar oolitic ca cel de la Tansa sau Ipatele, dar și gresii dure și calcaroase din zona Cheia Domniței și Dealul Ș anțurilor), ziduri de vălătuci asemănătoare cu "murus dacicus", turnuri de observare din bârne, tuneluri etc.
Consideraţii etno-geografice asupra procesului de locuire pe teritoriul comunei Ţibăneşti by Margareta Negrea Văcăriţa. () [Corola-publishinghouse/Science/669_a_1288]