16,324 matches
-
timpului, materializat în anotimpuri, dar ceea ce vede el nu e o natură somptuoasă, cu fenomene ritualice, ci o lume pestriță, decăzută și tristă: "Trecuseră zile după zile, unii muriseră, el văzuse nunți și petreceri, copiii mahalagiilor crescuseră sub ochii săi bătrâni, își aducea aminte de un foc ce mistuise casele, de niște întâmplări de care mai râdea și acum, că așa e viața, ca o panoramă..." Aceasta e perspectiva din care se va constitui narațiunea în Groapa lui Eugen Barbu: viața
Viața ca o panoramă by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9253_a_10578]
-
îndulcind vechimea cu nuanțe - viețuiește pe latura de nord a orașului de prin secolul doi al vremii noastre. Prin ea se intră în orașul vechi, un pasaj pietonal ramificat, cu restaurante, anticariate, magazine, biserici și statui. Domul din Trier, o bătrînă doamnă catolică, cea mai în vîrstă din Germania, închinată cămășii lui Christos, găsită de Sfînta Elena la Ierusalim și dăruită bisericii pe care fiul ei a construit-o, e un inventar de stiluri. Mare, de patru ori mai mare cînd
Orașe anticariat by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9299_a_10624]
-
din contra lui Iliescu (singurul care în visul meu își păstra numele lui adevărat, restul fiind doar niște mascați, toți lucrând pe brânci la noua Constituție...). O fanfară cânta din tromboanele ei lustruite. Erau toți muzicanții niște moșnegi foarte, foarte bătrâni și care executau în vis imnul național: Trăiască Regele în pace și onor de țară iubitor ... ș.a.m.d. Tinerele generații habar nu au. Moșnegii îl cântă totdeauna cu înfocare. Era pe la Capșa. Niște băbuțe boceau. Tancheta trecu pe lângă ele
Vise de noapte by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/9295_a_10620]
-
ne apărau de atacuri, noi elevii în șorțulețe nu aveam telefoane mobile, nu consumam hamburgheri și nu purtam adidași. învățătorul sosea la școală cu șareta sau cu gabrioleta, n-are să vă vină să credeți, în locul traficanților de droguri un turc bătrân dădea ocoale școlii, oferind rahat - cu posibilități de credit. Eu însumi adunasem fabuloasa datorie de cinci lei, pe care tata a achitat-o, spre uimirea mea, fără să clipească și fără a-mi administra cea mai mică mustrare. Prin orășel
Old merry school by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/9265_a_10590]
-
se putea bea o bere sau o cafea, cumpăra un ziar, privi vînzoleala mulțimii. Mai locuiau și cîțiva scriitori prin preajmă, îl întîlneam, de pildă, din cînd în cînd, pe Mircea Sântimbreanu - înalt, impozant, plimbîndu-se cu un cîine mic și bătrîn. ...Rîsul lui ßora și îngenuncherea lui Nichita D.P.: Cît timp ai rămas la doamna Grubach? Numele ei pare desprins din piesele tale... M.V.: Eram proaspăt absolvent, în 1980, cînd m-am mutat în zona Foișorului de Foc, pe strada Lirei
Matei Vișniec:"Convingerea că viața mea va fi dedicată scrisului s-a format încă de pe la 11 sau 12 ani" by Dora Pavel () [Corola-journal/Journalistic/9277_a_10602]
-
meu și nici chiar cu mama mea, care era fiică de preot. Voi reveni, după aceea la bunicul dinspre mamă, pe care l-am iubit, iarăși, foarte mult. Tata era un voltairian "a outrance", a umblat până la sfârșitul vieții, era bătrân de tot, se ducea în parc, la Herăstrău, stătea pe bancă și-și lua pe Rousseau, Les reveries d'un promeneur solitaire, în buzunar. (Râde) Nu se dezicea. El rămânea cu iluminiștii. T. S. - Era foarte puternic la dumnealui raționalismul
Zoe Dumitrescu-Bușulenga:"Aveam o grădină splendidă în spatele casei. Acolo am trăit până la 29 de ani." by Teodora Stanciu () [Corola-journal/Journalistic/9313_a_10638]
-
Fier Minuten (Patru minute, Germania, 2006) al lui Chris Kraus, cel mai aplaudat film al festivalului, reprezintă un tur de forță avînd în centru două personaje la fel de puternice, din medii complet diferite, relaționate ca maestru și discipol. Ceea ce unește pe bătrîna profesoară de muzică care dă lecții cîtorva interni ai unui penitenciar pentru femei și pe una din deținute, condamnată pentru crimă, este atît trauma pe care cele două personaje o internalizează, cît și farmecul senin, cu melancolia reținută a muzicii
Anonimul român între Dunăre și Mare by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9339_a_10664]
-
de mediul înconjurător, de calculele geo-strategice prin care tradiția locală este amputată ori distorsionată, după caz, artistul caută, cu o rece disperare, "ceva prin care să pătrundă miracolul". "La tine totul e tristețe și suferință/ ești irespirabil", îi spune un bătrân poet chinuit de insomnii, iar prietenul monegasc îi pune, într-o scrisoare, cam același diagnostic: "ți-ai făcut din angoasă și durere/ un cifru de existență ("nenoroc de existență"/ cum subliniezi cu aldine)/ iar singurătatea ta orgolioasă e ca/ un
Omul deteriorat by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9350_a_10675]
-
Pereții exteriori ai casei erau căptușiți cu zorele. Mai era și o grădiniță de flori, invadată de crini, chiar sub fereastra camerei noastre vaste; uneori melcii intrau printre gratiile grațios curbate ale geamului deschis înspre drum. Remarcasem un melc enorm, bătrîn probabil, dar rezistînd eroic, deșălat de zefiri, ștampilat de frunzele parfumate de nuc... Fereastra dinspre canton (și dinspre barieră) o înfundam pe timp de iarnă cu un dulap. Pe timp de vară și de toamnă o lăsam să respire, mutînd
Emil Brumaru:"Aș citi trei sute de ani... Iubesc cărțile ca pe femei" by Dora Pavel () [Corola-journal/Journalistic/9336_a_10661]
-
în marmură, fie doar numai a unei statuete. Compoziția unui grup statuar te trimite la proză. Cu cea naturalistă n-am avut treabă - de aici constatarea de minim efect estetic a prozelor zilelor noastre. O spune, firește, o tombateră. Un bătrân grenadier, dragă Puiule, n-ai idee câte știe! Să trăiești, să ne revedem nu zic peste zece, dar măcar peste douăzeci de ani. Altfel, tu o spui, orice amintire este o autodistrugere.
Barbu Cioculescu:"Dacă este cazul să-mi recunosc un talent, atunci aș numi forța imaginației." by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9382_a_10707]
-
rafinate și extravagante petreceri au loc de obicei în plină degringoladă economică. Mizeria ascute luxul și joaca. Grec din }arigrad, acest Dumitrașcu era un ins hotărât, tălpiz (viclean), amăgitor, geambaș de cai de la Fanar... Și după aceste, după toate, era bătrân și (iertare!) curvar... Nevastă-sa se afla la }arigrad. Urmează o pagină delicioasă... Neculce romancier: Vodă îți luasă o fată a unei rachierițe de pe Podul Vechiu, anume Arhipoaie, care o chema Anița, țiitoare, de o purta în vedeală între toată
Starea economiei by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/9401_a_10726]
-
a mult mai lungul vieții? [...] Unde mor, unde mor credincioșii/ ilustrelor case,/ fanaticii fețelor simandicoase/ și-ai taloanelor roșii?// Ce face-se, oare, cu-atîta credință ciudată/ cînd scris e ca totul să cadă-ntr-o rînă;/ spune-mi, servitoare bătrînă, bătrînă,/ ce era odată ca niciodată?". Un contrapunct din lumea celor care durează, în breasla amintirilor lipsă, ce-și trăiește clipa, și atît. O tristețe în plus, dacă mai era nevoie, într-un univers de grosimea foii de hîrtie. Căruia poți
Literatura sugativă by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9412_a_10737]
-
dar să cînte pe stradă li se părea că nu șade frumos. Participarea femeilor la cor a fost o mică breșă revoluționară în mentalitatea lor retrogradă. Descoperise printre tineri tenori și soprane și la un moment dat convinsese pe un bătrîn muzicant din oraș să le dea lecții de canto. După cîteva lecții, profesorul n-a mai dat pe la sindicat. Omul își cîștiga o pîine mizerabilă învățînd odraslele bogătașilor și probabil că i s-a dat a înțelege că trebuie să
"Un anarhist al dracului de deștept" by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Journalistic/9407_a_10732]
-
la bunici. Bunica era o bună povestitoare. Nepoților le plăcea tare mult să îi asculte poveștile. Într-o zi frumoasă copiii au mers în pădurea din apropiere cu bunica. Soarele strălucea pe cer, iar razele lui încălzeau întreaga pădure. Copacii bătrâni își întindeau groasele crengi în sus, de ți se părea că ating cerul și pufoșii nori. Pe jos se întindea un covor multicolor de iarbă și fiori. Frumoasele și plăpândele păsări umpleau cu trilurile lor minunate liniștea adormitei păduri. Spune
Încercări literare by Rodica Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1222_a_1927]
-
hainele lor groase și verzi în haine subțiri în culorile toamnei. Frunzele multicolore cad, unele lin, altele rapid, luate de vânt. Copacii rămân goi și înfrigurați. Pe jos formează un covor gros de frunze care acoperă totul. Într-un stejar bătrân dintr-un parc au mai rămas câteva frunze. Un copil se uită plin de curiozitate la copacul aproape gol. La ce te uiți ? Se auzi o voce subțire venind dinspre copac. Cine a vorbit ? întrebă copilul uimit. Eu, uită-te
Încercări literare by Rodica Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1222_a_1927]
-
pe ici, pe colo, câte un petic de zăpadă. După o luptă cu ploile, vânturile reci și norii grei, soarele câștigase. Acum domina cerul. Își întinse victorios razele strălucitoare peste pământul înghețat. Copiii bucuroși începeau să stea mai mult afară. Bătrâna iarnă nu plecase cu totul și încă le mai dădea târcoale, dar căldura soarelui o alungă, Veniră și păsările călătoare. Pe cerul albastru care se oglindea în apele limpezi venea un stol uriaș de rândunele, care umbrea pământul și acoperea
Încercări literare by Rodica Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1222_a_1927]
-
miezul nopții, ca-ntr-un cerc ce se strânge mereu. Cauți motivații, orele pierdute și minutele, pentru a le smulge îndatoririlor tale... Te scuturi floare... veștede petale Iar ochii tăi nu sunt ferești, ci numai scuturi. Nu te mai simt, bătrâne om, nu te mai simt. Te scuturi floare, fără de săruturi, te scuturi... Așa mă știu, de când mi-aduc aminte, tot singur, tot fugind după Idei, tot frământat de grijile diurne, păstrând pentru vreo carte câțiva lei... Așa mă știu... n-
Douăzeci şi opt de trepte ale realului by Dan Iacob () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100976_a_102268]
-
spațiul românesc, turcii au avut mereu dificultăți, atât în timpul marilor campanii, conduse de sultan, cât și în cadrul expedițiilor de jaf organizate de demnitarii otomani de la sud de Dunăre. Să nu uităm bătălia de la Rovine din octombrie 1394, când Mircea cel Bătrân, folosind o tactică de luptă Cruciada de la Varna, 1394 adecvată îl învinge pe Baiazid Ildîrîm. Locul ales de domnul român nu putea să fie decât ideal, adică mlăștinos, dificil de străbătut, mai ales că turcii erau mulți și cu armament
Mari sultani, mari viziri şi generali otomani by Nicolae MAVRODIN () [Corola-publishinghouse/Administrative/1639_a_2952]
-
în lupta de la Călugăreni, la vărsarea Neajlovului în Argeș. În această bătalie, Mihai Viteazul a învins ariergarda armatei otomane, producând panică în oastea turcească și provocandu-i lui Sinan Pașa o cădere rușinoasă în mocirla Neajlovului. Sinan Pașa era destul de bătrân, atunci când s a confruntat cu Mihai Viteazul, lucru ce a atârnat destul de greu în balanța victoriei românești. Era de origine albaneză și din documentele istorice aflăm că numele adevărat era Kodja. Sinan Pașa După înfrângerile suferite la Călugăreni, la 23
Mari sultani, mari viziri şi generali otomani by Nicolae MAVRODIN () [Corola-publishinghouse/Administrative/1639_a_2952]
-
să băltească dizgrațios și trec mai departe. anotimp al germinării ascunse, viclean ne cotrobăi în viscere, din vlaga noastră te înfrupți, pentru ca primăverii să nu-i lipsească nimic din trupul ei fragil ca un iadeș. drogați nori copii și nori bătrâni stau în palma cerului, printre degete se-aleargă. lumini prea nude ocrotesc, cu umbra lor ușoară le îmbracă. seninuri impudice dănțuiesc peste creste virile și pofticioase, ochiuri efemere de apă de nebune se sulemenesc. de nuanțe incerte, cloraminoase, aerul se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1549_a_2847]
-
mai flanez peste câmpiile în floare, soarele, intrat la apa leșioasă a cerului, abia mai luminează. sunt toată un snop câlțos de cânepă topită. doar fibra cântecului se zbate în mine, domoală, înțeleaptă, ca o broască țestoasă. viitorul culcuș cățeaua bătrână cu mari pete de dalmațian mă privește în ochi, direct din laptele morții ce-a prins să se închege în căldura ochilor ei. ce calm și înțelept se supune mărinimosului somn ce-o lipește pământului, ca și cum frigului din oasele ei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1549_a_2847]
-
de-a lungul drumului; satul îngrămădit (are diferite forme geometrice); de câmpie sau de pe terasa râurilor(Vuia, R.,1975,p.184). În secolele XVIII și XIX multe sate au fost aduse ,,la linie’’prin dispoziții administrative, amintirea vechilor vetre( sat Bătrân, Saliște, Țarina) se pastrează în toponimie, fără a mai ști azi ce formă ar fi avut satele dispărute. În Pojejena locuințele sunt dispuse de-a lungul străzilor, în general fără etaj și orientate cu fațada spre stradă. Străzile sunt largi
Moldova Nouă şi împrejurimi : monografie by Apostu Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Administrative/91821_a_93184]
-
a doua moarte poate fi eliberatoare, prin ea poți renaște în înalt, dar și pe de-a-ntregul distrugătoare: pentru cine nu se poate desprinde de lumea de jos, a doua moarte garan tează infernul, focul gheenei. Această recapitulare îmi evocă bătrânele bordeluri de lux: la primul etaj - necesitatea și un păhărel de coniac; la etajul superior - destrăbălarea fastuoasă. Exact ca în poveștile noastre de dragoste, moartea devine actul final al efortului de seducție. Atâta doar că uneori ți se refuză îmbrățișarea
Singurătatea lui Adam: despre neîmplinire şi alte regrete by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1325_a_2713]
-
unicul domeniu de referință este trecutul. Prezentul Singura dimensiune temporală acțională pentru copii este prezentul. Senectute Senectutea este mai ușor de parcurs pentru cei ce se pot deplasa și nu și-au pierdut limpezimea minții. Vârstă Nu toți vârstnicii sunt bătrâni. Naivitatea Naivitatea este acceptabilă și chiar plăcută numai la copii. Îndemn Întovărășește-te cu omul înțelept și ferește-te din calea celui cu minte puțină! Prostia Prostia este inofensivă în stare latentă și devine primejdioasă în stare acțională. Distincție Între
Gânduri diamantine - Aforisme, cugetări, gânduri by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1185_a_2204]
-
călugăr și cucernic, și blând ca un miel. în țara noastră pe această vreme nu este om ca acela... Cantemir, necioplit cum era, se înfurie pe Dosoftei. Trădare! Dă poruncă să fie afurisit. Cum să osândești un sfânt?... în schimb, bătrânul domn începe să aibă dificultăți. Nu e bine să ataci cultura. Măria-ta, zic boierii, să nu ne punem rău cu leșii... Șerban Vodă, din Muntenia, îi scrie și el să se înțeleagă cu vecinii de la nord, că astfel îl
Moș Cantemir by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/9426_a_10751]