7,739 matches
-
a avut un efect negativ, reducând fecunditatea vacilor la prima însămânțare, (OLSON J. D. și col.1984). 3.8. Autoapărarea împotriva invaziei bacteriene a uterului postpartum În numeroase studii de specialitate este relevat faptul că, postpartum, între organismul parturientei și bacteriile care populează mediul uterin apare un conflict activ. Acesta are ca rezultat o mobilizare a resurselor de apărare, generale și locale în vederea neutralizării agresiunii bacteriene de la nivelul uterului și restabilirea echilibrului fiziologic ( ANDERSON.L., 1995, BOITOR, I., 1984, CHARLEY, B.
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
de fagocitoză al celulelor implicate în imunitatea de tip celular este favorizat de anticorpi, opsonine, complement și substanțe protectoare nespecifice (propertina și lizozimul), (BOITOR I. ,1985). Activitatea fagocitară se apreciază prin doi indicatori: indicele fagocitar (care reprezintă numărul mediu de bacterii într-o celulă), indicele citofagic (procentul de celule care au fost fagocitate). Semnificația activității fagocitare este de o importanță deosebită în aprecierea evoluției puerperiumului și în prognosticarea infecțiilor genitale (BOITOR I., 1985, ROMANIUKOWA K., 1984). Diverse studii indică în preajma parturiției
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
clase de imunoglobuline (IgG, IgA, IgM, IgD, IgE) cu mai multe subclase, având structuri și funcții diferite în cadrul răspunsului imun al organismului -Imunoglobulinele G (IgG), care sunt cele mai studiate biochimic și funcțional au un rol important în neutralizarea toxinelor bacteriilor și virusurilor în procesul de fagocitoză opsonică, în citotoxicitatea anticorp-dependentă și în activarea complementului (OLINESCU, 1995). -Imunoglobulinele A (IgA) sunt specifice organelor secretorii (glande salivare, glande mamare, nazale, respiratorii, gastrointestinale, vaginale), fiind secretate de plasmocitele prezente în "lamina propria". Prezintă
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
lamina propria". Prezintă o mare capacitate bactericidă, fiind de 8 ori mai active față de E. coli decât IgM și de 25 de ori față de Ig G. Mecanismul de acțiune al acestor imunoglobuline se presupune că ar consta în împiedicarea penetrării bacteriilor în celulele epiteliale ale mucoaselor, înhibând fixarea microbilor pe suprafața acestora ( OLINESCU, 1995). De asemenea se indică în diverse studii că Ig A reglează numărul germenilor și mai ales componența florei bacteriene de la nivelul mucoaselor (BOITOR I . 1984, GRECEANU AL
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
glandelor uterine. S-a constatat că inflamația uterină nu poate fi provocată decât în faza luteală a ciclului sau la femele cu cicluri anormale. În faza lutealăprogesteronică, infecția este favorizată de pH-ul relativ scăzut, ce permite multiplicarea maximă a bacteriilor, migrarea tardivă a leucocitelor în lumenul uterin și efectul inhibitor al secreției uterine asupra fagocitozei ( BOITOR I., 1979, YABLONSKY V., 1993, EUN-KYUNG-LEE , 1998). A. Mijloace nespecifice de apărare a uterului postpartum Sunt reprezentate de mijloace mecanice și mijloace nespecifice, cum
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
reprezentate de mijloace mecanice și mijloace nespecifice, cum sunt : secrețiile epiteliale și glandulare ale endometrului, care conțin substanțe antibacteriene (mutine, incubine, lizozim), (BOSTEDT H., 1984); contracțiile uterine din timpul puerperiumului timpuriu, retracția și involuția uterului postpartum ; eliminarea loșiilor și a bacteriilor din uter. 3.8.2. Reglarea neuro-hormonală a răspunsului imun Reglarea răspunsului imun în puerperium la vacă este asigurată de: anticorpi, antigeni, complexele antigen-anticorp, citokine (interleukine), celule ale sistemului limfoid, diferite elemente ale sistemului nervos și endocrin. S-a stabilit
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
poate fi de la nivelul unui proces inflamator localizat în oricare parte a organismului (mamite, afecțiuni podale, plăgi infectate, enterite). În ceea ce privesc speciile bacteriene implicate în etiologia retenției anexelor fetale se indică faptul că în 85 % din cazuri se izolează bacterii Gram negative (E.coli, Streptococci spp., Staphylococci spp., Corynebacterium pyogenes, Actinomyces spp.), ( MULEI C.,.M. 1993). Patogeneză GRUNET E. 1979, studiind profilul hormonal al vacilor în ziua parturiției indică un nivel ridicat al concentrației de progesteronă, caracteristic prezenței placentoamelor imature
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
asistența sanitar-veterinară deficitară sunt de asemenea factori favorizanți a infecțiilor genitale postpartum, (CHAFFAUX ST., și col. 1991, DRUGOCIU GH. Și col. 1972, FAYE B., 1993, GRUNERT E., 1991, STEFFAN J. și col. 1991). Factorii determinanți diferiți germeni cu patogenitate intrinsecă (bacterii Gram negat Proteus, Staphylococci, Enterobacteriacee, Arcanobacterium pyogenes, Bacillus cereus, Streptococcus pyogenes anaerob), (BOITOR I., 1980, BOGDAN AL., si col. 1981, PINTEA V., 1982, GRECIANU AL., 1984, RUGINOSU ELENA,1999). -bacterii anaerobe (Clostridium septicum, Vibrionul septic,Clostridium perfringens), care se asociază
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
Vibrionul septic,Clostridium perfringens), care se asociază frecvent cu Streptococci, Staphylococci, colibacili și bacili piogeni în metrita gangrenoasă (BOITOR I. ,1987, CHAFFAUX ST. și col.1991), bacilul necrozei (necrophorus), responsabil de infecția de tip necrotic (pseudomembranoasă, crupală), asociat frecvent cu bacterii piogene (SEICIU FL. , DRUGOCIU GH., BOITOR I., 1987), enteroviruși de tip uman, care au fost izolați din secrețiile genitale provenite de la vaci cu endometrită puerperală (NEAGOE ELENA, 1984), asociații bacteriene (polimicrobiene),( OPSOMER, G. 1996). Infecțiile genitale se produc pe cale ascendentă
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
la fel ca și calciul, activând acetilcolinesteraza și colinacetilaza influențând excitabilitatea neoro-musculară (DUMITRU , M. 1996). Magneziul este implicat și în autoapărarea organismului, având un rol foarte important pentru vacile în puerperium. El intervine în aceste procese imunitare prin stimularea fagocitozei bacteriilor prin leucocite, activarea biosintezei proteinelor și a anticorpilor. De asemenea magneziul intră în sistemul properdinic care asigură rezistența naturală a organismului la diferiți agenți patogeni. Carența de magneziu la vacile gestante poate produce avort, distocii prin atonie uterină, pareză sau
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
microclimat corespunzător, în ceea ce privesc condițiile de zooigienă și sanitație, înainte, în timpul și după fătare în vederea prevenirii infecțiilor genitale la vaci. În această perioadă cervixul este dilatat, iar uterul este expus la o varietate de agenți patogeni din mediu, incluzând bacterii, virușii, ciuperci, etc. Se va asigura așternut uscat, curat, de preferință din paie pentru că absorb mult mai bine umezeala decât alte materiale, asistență sanitar veterinară la fătarea vacilor de către o persoană competentă pentru a rezolva în mod corect eventualele distocii
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
nou născut, unde secreția de lipază pancreatică este redusă. b. Lactoferina fixează fierul necesar metabolismului bacterian, având efect bacteriostatic. c. Imunoglobulinele A au rol în apărarea antimicrobiană specifică la nivelul mucoasei bucale. d. Muramidaza (lizozimul) descompune capsula glicozidică a unor bacterii (stafilococ, streptococ), determinând distrugerea lor. e. Factorul de creștere epidermic stimulează erupția dentară, calcifierea precoce a incisivilor, vindecarea mucoasei după escoriații sau ulcerații. f. Aglutinogenii sistemului ABO sunt prezenți în salivă la aproximativ 80% din populație. g. Mucusul este un
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
un proces activ în canaliculul biliar. Prin fixarea Na+ sau K+ pe acizii biliari conjugați rezultă sărurile biliare (glicocolații și taurocolații de Na+ și K+). In intestin, o parte din acizii biliari primari pot fi deconjugați și dehidroxilați de către enzimele bacteriilor anaerobe rezultând acizi biliari secundari: acidul deoxicolic și acidul litocolic. Acizii biliari au rol în digestia grăsimilor. Datorită proprietății lor tensioactive, emulsionează grăsimile împreună cu lecitina și favorizează absorbția acizilor grași, monogliceridelor și colesterolului. b. Pigmenții biliari reprezintă 15-20% din reziduul
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
ajunge prin căile biliare în intestinul subțire, unde se absoarbe foarte puțin. In colon, flora microbiană produce deconjugarea bilirubinei conjugate, de aceea în sânge trece și o cantitate foarte mică de bilirubină neconjugată. Sub influența reducătoare a enzimelor secretate de bacterii, bilirubina se transformă în mezobilirubină, apoi în mezobilirubinogen sau urobilinogen și, în final, în stercobilinogen care conferă culoarea brună a materiilor fecale. c. Colesterolul reprezintă un simplu produs secundar al fabricării acizilor biliari; aproximativ 1/10 din colesterolul sintetizat sau
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
intestinal (în proporție redusă). Dintre gazele amintite, hidrogenul rezultă din fermentația bacteriană a unor oligozaharide nedigerate și neabsorbite din fasole, linte etc. Glucidele din ceapă, varză, varză de Bruxelles, prune, nuci generează mari cantități de gaze. Metanul provine din acțiunea bacteriilor anaerobe asupra celulozei. Bioxidul de carbon provine din procesele de fermentație intestinală. 5.3. Defecația Defecația reprezintă eliminarea materiilor fecale, care se produce printr-un mecanism reflex medular controlat la adult de scoarța cerebrală. Declanșarea reflexului de defecație are loc
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
o mare capacitate de absorbție. La acest nivel se absorb electroliți, vitamine, glucoză, acizi grași cu lanț scurt de atomi de carbon, aminoacizi și apă. Glucidele complexe din fructe și legume care n au fost digerate, se transformă sub acțiunea bacteriilor în AG cu lanțuri scurte, care constituie componenta anionică majoră a materiilor fecale. AG cu lanțuri scurte, volatili stimulează creșterea mucoasei colonului fie prin acțiune trofică directă asupra epiteliului, fie prin scăderea pH-ului luminal. Lichidul care trece din ileon
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
captează particulele străine ajunse din intestin în circulația portală. Celulele Kupffer reprezintă macrofage cu mare capacitate fagocitară care tapetează sinusurile hepatice; aceste celule pot curăța sângele foarte eficient la trecerea lui prin sinusuri; când celulele Kupffer vin în contact cu bacterii acestea trec în mai puțin de 0,01 s în interiorul celulelor Kupffer unde sunt digerate; sub 1% din bacteriile care pătrund în sângele portal din intestin ajung în circulația sistemică. In perioada embrionară, ficatul îndeplinește o funcție hematopoetică; la adult
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
sinusurile hepatice; aceste celule pot curăța sângele foarte eficient la trecerea lui prin sinusuri; când celulele Kupffer vin în contact cu bacterii acestea trec în mai puțin de 0,01 s în interiorul celulelor Kupffer unde sunt digerate; sub 1% din bacteriile care pătrund în sângele portal din intestin ajung în circulația sistemică. In perioada embrionară, ficatul îndeplinește o funcție hematopoetică; la adult participă la distrucția eritrocitelor îmbătrânite și la sinteza de eritropoetină. Ficatul inactivează substanțele toxice, medicamentele și unii hormoni din
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
presiunii interstițiale, precum și recuperarea de proteine, cu menținerea unei concentrații proteice scăzute în interstițiu. Fluxul limfatic este în funcție de proteinele filtrate. Insuficiența funcțională a circulației limfatice se traduce prin edem (alb, moale, nedureros, generalizat). In ganglionii limfatici se filtrează particule mari (bacterii). Funcția principală a circulației limfatice este de readucere în circulație a excesului de lichid interstițial și de transport al particulelor voluminoase (proteine: ~2 g/dl periferic, ~6 g/dl hepatic, ~4 g/dl central) din interstițiu în sânge; acestea nu
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
ai glandelor salivare excretă apă și săruri și sunt sensibili la reglarea eliminării prin aldosteron. Eliminarea salivară a substanțelor este folositoare pentru monitorizarea nivelelor plasmatice ale anumitor droguri sau medicamente. Este de asemeni o cale de eliminare pentru virusuri și bacterii.
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
nu este dependentă de metabolism, producându-se pentru ambele tipuri de celule microbiene viabile și inactivate, fapt semnalat de mult timp (Mishra și Tripathy, 1993; Slokar și Le Marechal, 1997). Adsorbția coloranților de către masa microbiană, ca de exemplu, drojdii, fungi, bacterii, microalge prin biosorbție reprezintă o alternativă pentru îndepărtarea acestui tip de poluanți și se bazează pe un comportament similar cu cel al unor sorbenți clasici. Biosorbenții microbiologici în stare naturală și derivații lor conțin o varietate de grupe funcționale care
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
În cazul biosorbției unor coloranți textili cu microorganisme trebuie luate în considerare în primul rând particularitățile acestei categorii de sorbenți. Clasificarea biosorbenților microbiologici poate fi realizată ținând cont de mai multe criterii: natura microorganismului conform clasificărilor din microbiologie (fungi, alge, bacterii, levuri); modul de obținere (cultură pură, biomasă reziduală industrială, nămol activ); starea microorganismului (viabilă sau neviabilă); forma sub care este utilizat (nativ, modificat: fizic, chimic, genetic, magnetic, imobilizat); modul de operare (static sau dinamic). 4.2.1.1. Tipuri de
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
imobilizat); modul de operare (static sau dinamic). 4.2.1.1. Tipuri de biosorbenți conform naturii microorganismelor și a particularităților lor structurale Biosorbția cu microorganisme este un caz particular al adsorbției, care utilizează drept sorbenți numeroase specii de fungi, alge, bacterii, levuri. Natura microorganismului (conform clasificărilor din microbiologie), caracteristicile morfologice și în special particularitățile structurale ale peretelui celular sunt esențiale în selectarea celei mai eficiente perechi biosorbent-colorant. În continuare, vor fi date câteva aspecte generale referitoare la elementele structurale caracteristice celulelor
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
formează un grup vast și eterogen de organisme diferite ca morfologie, activitate biologică și poziție sistematică, având însă o serie de caracteristici comune: dimensiunile microscopice, organizare în general unicelulară și o structură internă relativ simplă. În acest grup sunt incluse bacteriile, fungii microscopici, algele microscopice și protozoarele. În general, celula procariotă, mai puțin complexă, este unitatea de structură a bacteriilor sensu lato și a “algelor” albastre-verzi. Fungii și toate celelalte tipuri de alge au ca unitate de structură celula eucariotă, mai
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
serie de caracteristici comune: dimensiunile microscopice, organizare în general unicelulară și o structură internă relativ simplă. În acest grup sunt incluse bacteriile, fungii microscopici, algele microscopice și protozoarele. În general, celula procariotă, mai puțin complexă, este unitatea de structură a bacteriilor sensu lato și a “algelor” albastre-verzi. Fungii și toate celelalte tipuri de alge au ca unitate de structură celula eucariotă, mai complexă (Zarnea, 1983; Zarnea și al., 1982). Referitor la elementele structurale ale celulelor microorganismelor, în continuare vor fi redate
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]