1,700 matches
-
fi oamenii de televiziune că, în sfârșit, ar putea să titreze pe burtieră „A venit ADEVĂRATUL sfârșit al lumii“. Va fi necesară precizarea cu „adevăratul“, scris cu verzale, pentru că până atunci acest titlu de burtieră va fi de venit o banalitate. Aproape că este încă de peacum. În lipsa catastrofei înfricoșătoare, știriștii noștri montează din titluri și din filmări câte-o mică Apocalipsă la fiecare ninsoare mai serioasă, la fiecare rupere de nori, la fiecare alunecare de teren. Astfel, banalele ninsori „paralizează
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
alaltăseară, voia să-mi știe părerea despre spectacol. [...] Piesa? O piesă de atmosferă; trăsătura ei dominantă: plictiseala morbidă, spleenul, deprimarea dintr-un orășel de provincie în care garnizoana este singurul lucru la care poți visa, prin care poți scăpa de banalitate. Un nichevo dureros, sfâșietor, domină toată piesa. Cele trei surori se îndrăgostesc sau sunt pe punctul de a se îndrăgosti de un donjuan de provincie, cam banal și stereotip. Dar jocul e desăvârșit; decorul vetust, gen stampă din 1885, iar
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
n.n.). Cei doi discută despre criza de combustibil și <<despre ce se va face cu producția de automobile>> după care pleacă”. Oricine a citit cele scrise până acum a remarcat, fără dubii, că nu a fost vorba decât despre niște banalități obișnuite pe atunci nu numai prin lăcașele Domnului ci și prin birturi sau restaurante mai de soi dar cum Secu’ voia cu tot dinadinsul să-l Înfunde pe Sofianu, nu mai contau micile detalii. Iată o altă mostră de felul
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
Engels?! ș. „(...) a fost bătut Îngrozitor” Dacă acum bătaia În timpul anchetării unui presupus infractor este interzisă (chiar dacă se mai practică, potrivit relatărilor televizate sau scrise ale unora trecuți prin celulele Poliției), pe atunci era cvasi-legalizată iar torturarea victimei devenise o banalitate din cauza căreia milițienii sau securiștii se scăpau pe ei de atâta râs Înădușit. Informatorul Iancu Își continuase turnătoria În felul următor: „Tot În legătură cu susnumitul (Sofianu, n.n.), tot (nume șters, n.n.) mi-a spus În aceeași zi că i-a spus
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
Dar e replica supremă a lui Allen în polemica lui cu Dostoievski : de data asta ne prezintă o crimă cu pedeapsă și ne arată că deznodămîntul moral nu schimbă nimic. într-un fel, e cel mai onest film din trilogie. Banalitatea poveștii și a stilului în care e spusă constituie un statement : N-am nimic în buzunare. Nu fac scamatorii cu mingi de tenis. Nu vă manipulez prin simbolism. Vă prezint, în stilul cel mai plat cu putință, un exemplu cît
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
Dacă balivernele lui despre noblețea săracilor (pe care de altfel consideră că nu trebuie să-i frecventezi, pentru că te vor dezamăgi cerîndu ți bani) mai lasă loc de îndoială, referatul lui de școlar ambițios despre semnificația tangoului (începe cu niște banalități despre Eros și Thanatos și apoi o dă în blabla gen Ion Iliescu-despre-sinergia-faptelor) îi cam clasează cazul. Nu m-am înnebunit niciodată după specia balcanică de realism magic pe care a creat-o : prea multă glorificare a balcanismului și prea
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
substanță. Dar el e doar un vlăjgan mulțumit de sine un plăvan. Are o groază de experiențe vizitează Rusia anilor 30 ca marinar, luptă în al Doilea Război Mondial ș.a. ; unele îi prilejuiesc cîte un gînd profund de o imensă banalitate, pe altele le comentează, asemenea lui Forrest Gump (scenaristul e același Eric Roth), cu aforismul preferat al maică-sii ( Niciodată nu se știe ce urmează), dar nici una nu se depune cu adevărat, nimic nu se corupe sau se îmbogățește cu
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
buc)ț)rie, verand), o curte În spate și un garaj. La subsol, o camer) de lucru sau de joac). Podeaua camerelor, acoperit) complet cu covoare, draperiile și jaluzelele, congelatorul, televizorul, mașina de sp)lat rufe, șemineul f)r) coș - banalitate, uniformitate, leg)turi de familie, griji legate de bani, teama de delincvenți, acceptarea rutinei. Mergem vreo dou)zeci de minute prin aceste cartiere de case f)r) s) spunem nimic, nu este nevoie s) mai spun ce gândim: ceea ce vedem
Până la Ierusalim și înapoi by Saul Bellow () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2110_a_3435]
-
o astfel de reacție, nu concepeam că ce mi se părea atât de clar și just nu era acceptat. Am reflectat mult după aceea la ce s-a Întâmplat. Mi-am spus că poate din dorința de a mă opune banalității unei montări obișnuite am mers prea departe. Poate că există rutine justificate și a Încerca să inovezi cu orice preț poate fi considerat „tras de păr“. Poate cei care nu au acceptat viziunea mea au avut dreptate. Un an mai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
-mă apoi ca să mă trezesc buimac, ori de câte ori o visam, deși În realitate mă temeam mai mult de faptul că mă revoltau picioarele ei pline de noroi și hainele ei cu miros stătut decât de posibilitatea de a o jigni cu banalitatea unor avansuri cvasisenioriale. 5 Există două ipostaze deosebit de vii ale acestei fete, pe care aș vrea să le am simultan În fața ochilor ca o concluzie a imaginii ei obsedante. Prima a dăinuit mult timp În mine, cu totul aparte de
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
accent metric al versului se Întâlnea cu o silabă În mod firesc neaccentuată (nîi În exemplu, din rusă, „la“ În cel din engleză). Acest lucru producea un șoc plăcut, care era totuși un efect mult prea familiar pentru a compensa banalitatea sensului. Ca orice Începător inocent, am căzut În toate capcanele Întinse de epitetul melodios. Nu Înseamnă că nu m-am Împotrivit. De fapt, trudeam din greu la elegia mea, chinuindu-mă la nesfârșit cu fiecare vers, alegând și respingând, plimbând
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
pe deplin, nici nu i-a arătat clar dovada afecțiunii lui, de care atunci nu-și dădea seama și care pe urmă a rămas nedezvăluită. Mă usturau ochii meditând lângă foc, În camera mea de la Cambridge, și În acest timp banalitatea convingătoare a tăciunilor, a singurătății și a unor dangăte de clopote Îndepărtate mă apăsa, schimonosindu-mi până și cutele feței, așa cum fața unui pilot este desfigurată de viteza fantastică a zborului. Mă gândeam la tot ce ratasem În țara mea
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
gata. Iar matinal ca un argat - ca un argat al scrisului - eram, pur și simplu, din disperare. Din disperarea că nu voi reuși să găsesc idei, că nu voi fi în stare să mi le exprim etc. Pagina albă - o banalitate pe care am trăit-o din plin - mă îngrozea. Am intrat în literatură cu o părere nu foarte bună despre mine. În nici un caz ca un Napoleon dinainte sigur de victoriile sale. Unii colegi motivau modul meu de a scrie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
sub un tei - plop tremurător în original). Și încă o dată, și mai puternic, în Cântecul cățelei, poezie care beneficiază în limba română de mai multe versiuni, datorate lui George Lesnea, Lucian Blaga (leatul lui Esenin!), Ioanichie Olteanu... Subiectul, care învecinează banalitatea (asprei vieți țărănești) cu tragedia (maternității) demarează cât se poate de simplu: un mujic deloc idealizat de ultimul poet cu satu-n glas își face, amenințător, apariția, pe înserat, în pătulul unde, dimineața, cățeaua fătase șapte cățeluși roșcați, îi vâră pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
dăm de gol, dar riscul există și e mai prudent, ca să nu zic mai onest, să ne mărturisim ignoranțele. Cultura nu poate fi decât umanizantă, sporitoare a înțelegerii, îngăduinței, compasiunii și bucuriei : keep cheerful ! Nu mă sfiesc să spun aceste banalități Despre lucrurile cu adevărat importante 35 fiindcă un filozof cu înalt prestigiu recomandă o așa-numită „cultură de performanță”. E vorba de fapt de ceva ce ar trebui să fie de la sine înțeles ; cultura nu înseamnă numai delectare, ci pretinde
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
Camil Petrescu - ele fac parte din program -, să le reținem pe cele spuse în treacăt despre Proust. Sunt, în Nu, multe puneri la punct de genul acesta. Șerban Cioculescu greșea scriind, în recenzia admonestatoare făcută cărții la apariție, că „frizează banalitatea în simili-analizele critice, unde nu inovează cu nimic”. Ba da, din contra, inovează. Și nu numai în legătură cu Proust. Observațiile de detaliu ale junelui iconoclast sunt, repet, lucide și juste, atestând un simț critic afară din comun. În „studiile” din Nu
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
se dovedește ireproșabilă. Mai mult : singura posibilă. Mărturiseam că nu știu cum să numesc acea logică, atât de strictă căreia i se supune lirismul lui Virgil Mazilescu. Dacă aș numi-o logică a sentimentelor, ar fi exact, dar insuficient. Nu mă deranjează banalitatea formulei ; nici nu e destul de banală ca să poată fi întrutotul adevărată. Cred că ar fi mai bună chiar aceasta : logică a supunerii. Nu a supunerii la destin (deși este) ; nici, coborând la un plan mai palpabil („pe dracu administratorule eu
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
e și poezia lui Daniel Turcea, cum e și poezia lui Nichita Stănescu. Sigur, se pot spune cuvintele acestea despre foarte mulți poeți, dar despre fiecare numai cu privire la unicitatea fiecăruia. Fiecare poet adevărat este o apariție extraordinară, un miracol. Spun banalități, evident. Dar gândiți-vă cât de imens de tulburătoare sunt aceste banalități dacă le realizăm în infinitul lor înțeles și dacă ar avea toate consecințele pe care ar trebui să le aibă în planul imediatului. Cine știe ? Poate e mai
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
Stănescu. Sigur, se pot spune cuvintele acestea despre foarte mulți poeți, dar despre fiecare numai cu privire la unicitatea fiecăruia. Fiecare poet adevărat este o apariție extraordinară, un miracol. Spun banalități, evident. Dar gândiți-vă cât de imens de tulburătoare sunt aceste banalități dacă le realizăm în infinitul lor înțeles și dacă ar avea toate consecințele pe care ar trebui să le aibă în planul imediatului. Cine știe ? Poate e mai bine că nu le au ; poate știe Cineva de ce e mai bine
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
le transform în cuvinte misterioase, pline de iubire. 28 septembrie. Zi funebră în Suedia. S-a întâmplat ceva îngrozitor, amintindu-mi de sculptorul Giacometti care se plângea mereu că nu se întâmplă nimic la Paris, că totul era de o banalitate covârșitoare, încât dorea pur și simplu ca măcar o mașină să dea peste el! Și când asta s-a întâmplat a strigat: În fine, trăiesc! Toată Suedia jelește. Vaporul Estonia s-a scufundat! 900 de morți, 130 de supraviețuitori până în
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
-mi spună mai mult, dar mă asigura că nici un efort de a iubi nu este zadarnic. Grija pentru sfințenie trebuie să predomine zilele mele. Moartea trebuie să-i găsească pe oameni căutând cerul mai degrabă decât scotocind prin gunoaiele și banalitățile lumii. M-am trezit brusc, aveam impresia că fusese chiar în cameră, în patul meu mare plin de cărți, așezat modest pe margine și privindu-mă ca ascuns în ceață. La marea sărbătoare de sfârșit de an a Academiei suedeze
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
ireal. În aceste condiții, timpul liber - care sporește cantitativ, din punctul de vedere al societății - este resimțit ca o povară stranie, povara vidului. Kitsch-ul apare drept un mijloc la îndemână de «a ucide timpul», drept o evadare plăcută din banalitatea muncii și a tihnei. Distracția produsă de kitsch este doar reversul unui plictis cumplit și de neînțeles. Pentru consumatorii exigenți de astăzi, industria de entertainment reproduce și multiplică un tip de imaginar care altădată era legat de unicitate și elevație
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
exotism. Știrile despre România urmează această linie a exotismului, chiar și atunci când, dacă am auzi același lucru la noi acasă, ar suna banal și plictisitor. De exemplu, pentru oricine călătorește din Bucureștii Noi la Buftea, bannerele cu vrăjitoare sunt o banalitate, o parte complet obișnuită a peisajului. Diverse femei, prin excelență experte în magie albă, în legări și dezlegări, inclusiv de cununii, cutremure, bube dulci și SIDA, în preziceri, inclusiv electorale, își oferă serviciile și își fac reclamă prin toate mijloacele
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
soacrelor octogenare, noile antreprenoare ale României capitaliste (le-ar pune pe numele socrilor sau unchilor, dar este riscant fiindcă e probabil să moară cu șapte ani mai devreme). Valoarea morală centrală în democrație este încrederea publică. Fără perceperea ei ca „banalitate” a comportamentului și relațiilor politice de către cetățeni, democrația este un ritual, iar politica o poveste ezoterică a unei „clase” superpuse, cu existență bidimensională (la televizor), exceptând anii electorali când bidimensionalii abstracți coboară în mulțime și devin tridimensionali concreți. Încrederea publică
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
b) un eveniment dramatic dezvăluie subiectului propria sa insuficiență, ce este trăită ca o umilință în plan etic; c) urmează delirul de relație incluzând remușcări depresive, temeri hipocondrice și idei de persecuție, ce se manifestă în conversații de o mare banalitate despre viața cotidiană. Cazul Hélènei R. este unul tipic de caracter sensibil: Bolnava avea încă din copilărie o sănătate foarte delicată, era sensibilă, inteligentă și perseverentă. Fusese prima în clasă, era excesiv de ambițioasă și inconsolabilă; dar din întâmplare nu și-
Paranoia: diacronie, sincronie, metodă by Remus Bejan, Bogdan C. S. Pîrvu () [Corola-publishinghouse/Science/84973_a_85758]