1,932 matches
-
Comandantul Batalionului II de la mine, care avea responsabilități de apărare în zonă. Și el a venit și mi-a spus: Dom'le, văd pe unii care cară cărți de-aici. Cară cu sacoșele. C-or fi lucrători, c-or fi bandiți, nu știu". Noi nici nu ne amestecam pentru că noi nu ne-am dus acolo să facem poliție sau să facem anchete, noi nu știam ce e. Sigurul lucru pe care l-am văzut e ce-au mai furat ăia din
Aşa neam petrecut Revoluţia by Sorin Bocancea, Mircea Mureşan [Corola-publishinghouse/Memoirs/893_a_2401]
-
mai aspru : le citește un lung discurs istoric moral, în care face lista cronologică a isprăvilor și vitejiilor marilor lui strămoși, a[le] căror por- trete sunt atârnate în salonul unde s-au întâlnit cei doi rivali, regele Carlos și banditul Hernani.” Mai mult decât atât, Caragiale ne relevă și o serie de considerații estetice, printre care diferența dintre stil și manieră. Stilul apare acolo unde avem o logică a eveni mentelor, maniera este sesizată tocmai în artificialitatea minciunii romantice, a
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
Întâmplat cu vechile idealuri ale sionismului? - Întreab) el. Statornicirea pe acest p)mânt a fost considerat) de pionierii mișc)rii nu numai un act politic, ci și „crearea Îndr)zneaț) a unei noi vieți sociale, culturale și naționale”. Atacurile hoților, bandiților și „pogromiștilor” au f)cut necesar) autoap)rărea. Această Ins) era cu totul altceva decât ceea ce se Întâmpl) acum. Cei ce s-au stabilit pe acest p)mânt într) acum pe „teritoriile eliberate” În calitate de coloniști, cu sprijinul armatei, ocupând p
Până la Ierusalim și înapoi by Saul Bellow () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2110_a_3435]
-
arat cu trudă, trebuie deminat cu prețul vieții), celălalt, constrâns de șomaj, are slăbiciunea de a se rupe de ai săi, de a se lăsa atras pe calea aventurismului egocentrist, intrând într-o bandă condusă de o fostă colaboraționistă isterică. Bandiții atacă și jefuiesc camionul în care se află casierul cooperativei cu banii necesari pentru închirierea uneltelor și vitelor de muncă, bani de care depinde, în chipul cel mai direct cu putință, viitorul temerarei întreprinderi țărănești. Începe marea vânătoare cu participarea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
apărut în raza, în perimetrul de care răspundea de ordine și disciplină, un fioros tâlhar care fura vite mari, și făcea pagube țăranilor. Pentru prinderea lui comandamentul de jandarmi al județului a luat măsuri severe. După mai multe tentative nereușite, banditul a fost prins chiar în raza postului de jandarmi al bunicului. A fost lăudat de colonelul de jandarmi, dar din cauza periculozității, a cerut ca însuși bunicul, care era apreciat ca foarte destoinic, să-l ducă până la Râmnicul Sărat, din post
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
scării biologice în spirală. Dar prietenia mi-a părut mereu ca o alinare, aducătoare și ea de mari dezamăgiri, dar cu mult mai puține decât dezamăgirile degradatoare ale pasiunii. Se spune, pe bună dreptate, că te poți îndrăgosti de un bandit, de un răufăcător, lipsit total de calități morale, dar că nu poți accepta ca prieten adevărat decât pe cel la care ai remarcat înalte calități ale sufletului. De aceea, pasiunea trebuie mereu protejată cu aburi de răcoare venind de la prietenie
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
scump că au executat ordinul dat de sultan în stare de beție. Toți care au trăit și ei, măcar o dată în viață, nebunia iubirii sunt de acord cu vizirul, care propune să sacrifice în locul celui iubit de sultan pe un bandit ce comisese multe crime. Sultanul este adus în fața celui pus în țeapă și jupuit de piele, în fața unui cadavru însângerat. Tăcut și mut, el se retrage în camerele sale jelindu-se, recunoscându-și crima, nedreptatea făcută celui iubit. Strigă, se
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
Petre. În timpul vacanței am plecat la Nicorești, la părinții mei din satul Dobrinești, unde am stat toată vara. Părinții se mutaseră în casa pe care mătușa Aglaia le-o lăsase moștenire înainte de a pleca în cea lume sub tăișul cuțitului banditului Nasie iar noi am stat în casa părinților pe care am și cumpărat-o plătind datoriile la legea conversiunii, casa fiind ipotecată. Toate erau bune: părinții - părinți, prietenii la fel dar întâi septembrie se apropia îngrijorător. Toate cadrele didactice trebuiau
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
de ani, când - ducându-se la Iași pentru înscăunarea Mitropolitului Moldovei - se repede ca o bestie la valetul ce avea misiunea să-l îngrijească. Mitropolitul Moldovei, el însuși un fost profesor francmason de la Facultatea de Teologie; Mitropolitul Olteniei, un adevărat bandit la drumul mare, făcând tot ce vrea, fără să respecte niciuna dintre dispozițiile Ministerului, când nu-i convin, deși primește leafă împărătească și subvenții de la stat; Episcopul de Roman (altfel om de treabă), ajuns Vlădică drept recompensă pentru că a primit
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
acolo. După șapte zile frustrante (America ecologică, izolată în liniște de monastire, și nu cea metropolitană), un coleg canadian a închiriat o mașină să ducă est-europenele să vadă și ele de-adevăratelea minunea, Orașul. Trec peste mirările noastre „provinciale”: lipsa bandiților pe străzi dosnice, faptul că oamenii ne zâmbeau și ne salutau „ca la țară”, gâturile frânte spre vârfurile zgârie-norilor, veselia duminicală de pe străzi. Ajung însă la un miracol trăit intens, ca în copilărie. Spre seară am luat un feribot de la
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
facultatea de istorie. El a studiat ce îi plăcea mai tare: heraldica și genealogia. Azi e un bun documentarist. ȘOIMULEȚ Deși în familia lui Cătălin unul dintre înaintași a fost chiar haiducul Coroi, la înfățișare, băiatul n-avea nimic de bandit. Porecla și-o căpătase într-o excursie, pe vreme de primăvară, când cerul abia se lumina în zori iar cei de la Archeos se îmbarcau în trenul care suia la Bârnova. Abia picat la cerc, Cătălin era în clasa a patra
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
Asia și ne tot întrebăm cum de e posibil ca, la un campionat mondial, să se întîmple atîtea fărădelegi. Ne încîntă paiul din ochii FIFA și, tot contemplîndu-l, sîntem pe cale să uităm de bîrna din ochii noștri. Corupția de la FIFA. Banditul de Byron Moreno. Mafiotul de Blatter. Sluga de Gamal Ghandour. Nechemații tușieri din Vanuatu, Trinidad, Uganda. Spălătorul de cadavre care e Keith Cooper, șeful de media pus să explice gazetarilor din lumea întreagă cît de negru e tavanul. Brîncii dați
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
tot acel amestec bizar de evropenism maxim și primitivitate. Călătoria în Africa nu-i un simplu jurnal, ci un sistem narativ pe principiul Decameronului, în care planul exterior e mereu străpuns de planuri lăuntrice. Astfel întîlnim acolo o istorie cu bandiți italieni, pe tema monstrului sensibil, de tipul Quasimodo, detestat de lume. Veselia e agreabilă și factice, ținuta generală ușuratică și persiflantă, rezultatul artistic o colecție de planșe impresioniste de un exotism cald, în mijlocul cărora atrage atenția în mod deosebit piața
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Rareș sunt curate furturi de la Asachi, într-o compoziție mai curentă, fără elementul ariostesc. Privighetoarea Socolei e istoria tragică pentru burghezi sentimentali a unei modiste libertine, ecou leșinat și ieftin din Murger. Istoriile cu haiduci, ca Șanta, nu depășesc imaginea banditului în serie. Ca simplu evocator al copilăriei, Gane este totuși creatorul la noi al literaturii cu boieri de provincie și cocoane patriarhale, în case colbăite, cu rătăciri cinegetice pe bălțile aburoase și în munți cu căprioare și urși. Această mapă
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
apărut în raza, în perimetrul de care răspundea de ordine și disciplină, un fioros tâlhar care fura vite mari, și făcea pagube țăranilor. Pentru prinderea lui comandamentul de jandarmi al județului a luat măsuri severe. După mai multe tentative nereușite, banditul a fost prins chiar în raza postului de jandarmi al bunicului. A fost lăudat de colonelul de jandarmi, dar din cauza periculozității, a cerut ca însuși bunicul, care era apreciat ca foarte destoinic, să-l ducă până la Râmnicul Sărat, din post
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
cu cele 15-20 de cărți ale sale: romane, volume de versuri, piese de teatru, traduceri, articole de ziar. A mai semnat și Ilie Deleanu, și Ilie Ighel Deleanu, a trăit între anii 18701938 și este autor de romane cu haiduci („Banditul Simion Licinski” „Dragoș, hoțul Tecucilor”, „Tâlharul Fulger”), din zona bătută mai bine de N.D. Popescu, dar și de versuri(„Vechi și noi”, versuri, 1904 cu extrase din presă despre autor), de traduceri („Carmen Sylva, Poeziile unei regine, traduse”), și chiar
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
printre noi, unii sleiți de puteri, care se mișcau greu, eu singur în lanțuri între ei primeam cele mai multe ciomege căci nu numai că nu puteam fugi ca cei tineri, dar eram vizat că sunt în lanțuri și sunt un mare bandit; mă loveau de pe ambele părți ale podețului mai puternic, slobozind și înjurături. Acum eram în tranzit, în drum spre Pitești, tărâm apocaliptic unde mă așteptau corbii reeducării. Aici, la Jilava, am încropit și câteva versuri anticipând fenomenul Pitești: „Pitești, Pitești
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
călătorul împinge curiozitatea până la amănunt, iscodind în dreapta și în stânga ca să afle tot ce s-ar putea afla - de la „istoria și legendele” unor așezări până la, de pildă, interiorul unei mănăstiri sau, ca o picanterie de care simte nevoia, „viața romantică” a banditului Terente. Însemnările ar rămâne simple „dări de seamă” dacă pornirea de a admira, foarte activă la neobositul drumeț, nu ar însufleți o pagină sau alta. „Uluit”, în Deltă sau prin munți, de atâta splendoare, el are de înfruntat, ca întotdeauna
TICAN-RUMANO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290169_a_291498]
-
zi că stăteam pe bancă și, rezemat așa, am adormit. Și s-a uitat milițianul pe vizetă, m-a văzut și, când am ieșit afară după ce-am pus gamelele-acolo, am văzut că-nchide ușa și-mi zice: „Bă, banditule, de ce dormi?”. „Păi”, zic, „n-am dormit”. „Băi, mai mă și minți?” Și-mi arde câteva perechi de palme de mă lipește de perete. Am tăcut, n-am zis nimic... Și mi-a mai dat și un picior În fund
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
m-a turnat la șeful de secție. Și a venit șefu’ de secție cu un căpitan - stai, cum Îi spunea? -, domnu’ „Ferometal”, așa Îi spunea, că avea toată dantura Îmbrăcată, că așa Îi plăcea lui... Și m-a scos afară: „Banditule, ieși afară! Ia uite-l cât e de mic, și e bandit notoriu... Futu-ți Dumnezeu!” Pac, o cizmă, două În fund, pe spinare nu mai zic... Și zice: „Unde e crucioiu’, mă?”. „Care crucioi, dom’le?” Am trecut cu
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
secție cu un căpitan - stai, cum Îi spunea? -, domnu’ „Ferometal”, așa Îi spunea, că avea toată dantura Îmbrăcată, că așa Îi plăcea lui... Și m-a scos afară: „Banditule, ieși afară! Ia uite-l cât e de mic, și e bandit notoriu... Futu-ți Dumnezeu!” Pac, o cizmă, două În fund, pe spinare nu mai zic... Și zice: „Unde e crucioiu’, mă?”. „Care crucioi, dom’le?” Am trecut cu crucea aia prin multe percheziții, dar nu m-a găsit nimeni. În
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
nu ține cont de nimic și tot repetă... zice: „Domnu’ colonel, eu sunt nebun.”. „Și eu sunt nebun”... „Vă cred!” L-a prins pe picior greșit cu asta... (râde - n.n.) Zice: „Te prind eu, futu-ți Dumnezeii mă-tii de bandit.” Și pac cu cravașa peste mutră... Da’ nu l-a băgat la izolare. A fost o figură de care am râs noi mult timp... cum domnul colonel a luat plasă. Și de la Jilava unde ați fost dus? În primăvara lu
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
Iulia, Pompi Penculea, zice: „Noi vă mulțumim că ne-ați anunțat că a venit decretul, că ne consideră guvernul reabilitați, dar unde vă e ciomagul? E la guvern sau e la dumneavoastră la formațiune?”. „Ooo, păi dovedești că ești un bandit!” „Întotdeauna vom fi bandiți, că așa ne-ați socotit la Început și așa rămânem!” A făcut o figură... a făcut fețe-fețe, s-a Întors pe loc și a plecat. „Gata, terminat, terminat!” Vă mai amintiți ziua eliberării? Parcă era 19
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
Noi vă mulțumim că ne-ați anunțat că a venit decretul, că ne consideră guvernul reabilitați, dar unde vă e ciomagul? E la guvern sau e la dumneavoastră la formațiune?”. „Ooo, păi dovedești că ești un bandit!” „Întotdeauna vom fi bandiți, că așa ne-ați socotit la Început și așa rămânem!” A făcut o figură... a făcut fețe-fețe, s-a Întors pe loc și a plecat. „Gata, terminat, terminat!” Vă mai amintiți ziua eliberării? Parcă era 19 septembrie... Eram la Salcia
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
am rămas până În ’60... Că tocmai discutam cu un prieten bun: „Mă, ăia toți așteptam să ne aresteze... Nu știam de ce i-o arestat pe ceilalți și ce se Întâmplă, da’ trăiai tot cu teama asta... Și emblema asta de «bandit» ai avut-o totdeauna. Ți-o dat ei drumul acasă, dar pentru societate și pentru ăsta tot «bandit» rămâne”. Și am zis către omu’ ăsta: „Băi, pe noi Încă nu ne-o arestat... Ce facem? Cum facem?”. Zice: „Mă, dacă
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]