2,211 matches
-
romani să treacă Dunărea în Misia în ideea de a beneficia în continuare de protecția armată a legiunilor romane, argumentează în forță că majoritatea locuitorilor rămaseră pe loc. Ca argumente în favoarea justificării acestei decizii sunt aduse: i) obișnuința cu "supărările barbarilor"; ii) atașamentul afectiv față de pământul natal; iii) interesele materiale și financiare care îi legau de pământul dacic; iv) devotamentul față de mormintele părinților, "de care nu se desparte cineva cu înlesnire" (Aaron, 1839, p. 22). Însă nu e vorba despre o
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
Ardelene au fost dezarticulate a fost inițiată de I. Heliade Rădulescu (1861) în Prescurtarea sa de istoria românilor. În răspărul atitudinii încetățenite de la cărturarii ardeleni, de disprețuire ori în cel mai bun caz de tratare cu indiferență sau condescendență a barbarilor care au fost cuceriți de romani, Heliade Rădulescu își declară deschis admirația față de virtuțile războinice și patima libertății demonstrate de daci. Însă decisivă nu este atât pozitivarea retrospectivă a dacilor, cât mai ales revizuirea tezei exterminării. Deși Traian "Intreprinsse dar
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
vorbea Heliade Rădulescu în Proclamația de la Islaz s-a pogorât asupra românității la Grivița, Plevna, Vidin și Smîrdan. Spiritualitatea. Pe planul spiritualității românești, ideea diriguitoare sub specia căreia se organizează valențele spirituale ale poporului român este cea de creștinator al barbarilor. Premisa necesară a acesteia este, desigur, ideea creștinismului genetic al românilor, potrivit căreia creștinismul răsăritean a pătruns în miezul identitar al românilor în timpul formării naționalității acestora încă din primele secole după Hristos. Teza creștinismului incipient a fost lansată de Samuil
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
poporul român este o axiomă a identității naționale. Heliade Rădulescu, reliefând același lucru, afirmă că "Românii din Dacia lui Traian au fost creștinați deja înainte de Constantin" (1861, p. 42), iar întrucât Roma continua să fie păgână, munca de botezare a barbarilor a căzut în sarcina românilor. Astfel, "Gothii și din Sythi furŏ chrestinați de Românii din Dacia" (ibidem). Heliade este cel care consacră ideea că "Românii christianisă pe Barbari" (p. 49). Poporul român devine astfel un focar al creștinătății și un
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
42), iar întrucât Roma continua să fie păgână, munca de botezare a barbarilor a căzut în sarcina românilor. Astfel, "Gothii și din Sythi furŏ chrestinați de Românii din Dacia" (ibidem). Heliade este cel care consacră ideea că "Românii christianisă pe Barbari" (p. 49). Poporul român devine astfel un focar al creștinătății și un felinar al civilizării popoarelor. Goții, avarii și celelalte popoare germanice fuseseră deja creștinate de către românii de dincoace de Dunăre, iar sămânța creștinismului fu împrăștiată printre bulgari tot de către
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
axiome centrale în dogmatica identitară elaborată în sfârșitul secolului al XIX-lea și desăvârșită în avangarda reflecției social-istorice interbelice legate de spiritualitatea românilor, cum ar fi teza "creștinismului genetic" (care exaltează vechimea creștinismului la români), teza românilor ca botezatori ai barbarilor, teza supraviețuirii românității prin religie în fața persecuției catolice, sau teza românilor ca apărători ai creștinătății în fața islamului. Vechimea creștinismului românesc este afirmată categoric în formule precum aceasta: Suntem [...] cel mai vechiu popor creștin din sud-estul european. Toți vecinii noștri, dar
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
p. 37). El este, așadar, elementul spiritual care a catalizat sinteza etnogenetică a românilor. Datorită absorbirii atât de incipiente a creștinismului, este firesc ca poporul român să fie un focar de lumină în barbarie: "dela Daco-Romani au primit creștinismul și Barbarii care au trecut pe aici" (Patrașcanu, 1937, p. 38). Teza apostolatului creștin, a misiunii de civilizare prin botezarea întru credință a barbarilor îndeplinită de poporul român este astfel reiterată. Desigur, aripa critică a istoriografiei interbelice este mai precaută atât cu privire la
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
firesc ca poporul român să fie un focar de lumină în barbarie: "dela Daco-Romani au primit creștinismul și Barbarii care au trecut pe aici" (Patrașcanu, 1937, p. 38). Teza apostolatului creștin, a misiunii de civilizare prin botezarea întru credință a barbarilor îndeplinită de poporul român este astfel reiterată. Desigur, aripa critică a istoriografiei interbelice este mai precaută atât cu privire la vechimea creștinismului la români, cât și în privința apostolatului românesc. Din sursă iradiantă a creștinismului, românii sunt redefiniți ca receptori. Masificarea creștinismului în
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
cel mai bun hotar, care se putea lesne apăra" (Tafrali, 1935, p. 63). Inferența logică ce derivă din această afirmație este că poporul român este produsul secundar al unei erori de politică militară. De asemenea, mitul românilor ca botezatori ai barbarilor, chiar dacă nu este atacat frontal, este abandonat, întrucât manualele critice insistă asupra faptului că creștinismul s-a iradiat în spațiul Daciei Traiane din centrele situate la sud de Dunăre, în era post- constantiniană. Mitul mântuirii românești prin întemeierea statalității este
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
absolută. La fel cum slavofilia explicită din istoriografia comunistă își are prefigurațiile în concepția istorică a slavistului I. Bogdan (1894), tot așa și ideea retragerii aureliane ca eliberare poate fi reperată la I. Heliade Rădulescu încă din epoca postpașoptistă: "Goții, barbari, au adus un suflu al libertății, care i-a făcut pe Romanii din Dacia să scuture jugul Romei despotice sau imperiale" (Heliade Rădulescu, 1861, p. 40). Popoarele migratoare sunt reevaluate din barbari distrugători ai civilizației și beatitudinii colective din Dacia
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
I. Heliade Rădulescu încă din epoca postpașoptistă: "Goții, barbari, au adus un suflu al libertății, care i-a făcut pe Romanii din Dacia să scuture jugul Romei despotice sau imperiale" (Heliade Rădulescu, 1861, p. 40). Popoarele migratoare sunt reevaluate din barbari distrugători ai civilizației și beatitudinii colective din Dacia Felix în liberatori de despotismul imperial. Rămasă inedită în epoca în care a fost enunțată, ideea lui Heliade este acum oficializată în înțelegerea socialistă a trecutului românesc. Invazia popoarelor migratoare în provincia
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
trecutului românesc. Invazia popoarelor migratoare în provincia Daciei Traiane a fost un moment "prielnic pentru masele de sclavi care au scăpat de robie, devenind liberi. De aceea, sclavii, țăranii liberi sau pătura de jos săracă din orașe, au primit pe "barbari" ca eliberatori" (Roller, 1952, p. 48). Însă principalul merit pentru eliberarea Daciei revine nu atât barbarilor care au adus suflul de libertate, cât mai ales principiului impersonal al antagonismului de clasă, care în Dacia Traiană a îmbrăcat și o formă
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
de sclavi care au scăpat de robie, devenind liberi. De aceea, sclavii, țăranii liberi sau pătura de jos săracă din orașe, au primit pe "barbari" ca eliberatori" (Roller, 1952, p. 48). Însă principalul merit pentru eliberarea Daciei revine nu atât barbarilor care au adus suflul de libertate, cât mai ales principiului impersonal al antagonismului de clasă, care în Dacia Traiană a îmbrăcat și o formă etnică, manifestându-se între romanii asupritori și dacii asupriți. Populația autohtonă, rămasă majoritară chiar și în ciuda
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
evenimentele care atingeau Bulgaria priveau într-un fel sau altul poporul nostru" (Roller, 1952, p. 57). Creștinismul a fost împământenit în teritoriul românesc printr-un astfel de efect de ricoșeu. Prin această poziție, mitul românilor ca botezători și civilizatori ai barbarilor este la rândul său lovit în temelie. În perioada respectivă, creștinarea în masă a fost "un eveniment de mare însemnătate politică, culturală și economică în istoria României", fiind un "pas înainte în desvoltarea societății noastre" (Roller, 1952, p. 60). Creștinismul
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
rol cardinal, de călăuză spirituală a destinului istoric românesc. Socialismul postbelic, instalat complet după 30 decembrie 1947, a continuat pe calea istoriografiei critice maturizate în interbelic, procedând la destructurarea miturilor spiritualității românești (creștinismul "genetic" al românilor, românii ca botezatori ai barbarilor, Biserica Ortodoxă ca "azil" al sufletului românesc etc.). Pe de altă parte, manualul lui Roller creditează Biserica răsăriteană pentru meritele avute în lupta pentru independență, în care a stăvilit apostolatul maghiar prin combaterea catolicismului. În versiunea național-comunistă a memoriei istorice
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
Chlorus (305-306), urmat de fiul său Constantin (306-337), sub care imperiul a cunoscut o nouă înflorire. Urmașii săi Constantin I, Constantin II și Constantin III s-au luptat între ei. În anul 361, împărat a fost ales Iulian Apostatul. Treptat, barbarii s-au stabilit în imperiu. Apariția hunilor a produs ravagii. Între anii 347-395 a domnit Teodosius, care a introdus ordinea. Romulus (475-476) ultimul împărat al Romei a fost detronat după 1229 de ani de la întemeierea cetății, Italia fiind condusă de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
Yoritomo, a condus o răscoală în estul Japoniei și a pus capăt administrației imperiale, inaugurând dictatura militară în Japonia, care a condus țara în următoarele 7 ( șapte) secole. Yorimoto a fost numit în anul 1192 Shogun (marele general, învingător al barbarilor) comandantul forțelor armate, stabilind o capitală militară separată de Kamamura, care a devenit adevărata capitală guvernamentală, Kyoto rămânând doar un simbol al Curții imperiale. Împăratul și Curtea erau, practic, lipsite de putere în fața Shogunului. Familia Hojo a eliminat moștenitorii și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
nici o remușcare, conform unei jurisprudențe pe care americanii și, în particular, și occidentalii, în general, nu ar putea să o dezavueze, deoarece ei înșiși sunt cei care au creat-o. Alibiul teroriștilor constă în aceea că mai mulți asasini devin barbari, ei resimt nevoia de a prezenta victimele lor ca barbari, un mod de a "marca" recunoscut internațional; ei sunt ajutați în aceasta de intelectuali care situează problemele "în cap", și nu în practica concretă. Se are, astfel, în vedere un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
particular, și occidentalii, în general, nu ar putea să o dezavueze, deoarece ei înșiși sunt cei care au creat-o. Alibiul teroriștilor constă în aceea că mai mulți asasini devin barbari, ei resimt nevoia de a prezenta victimele lor ca barbari, un mod de a "marca" recunoscut internațional; ei sunt ajutați în aceasta de intelectuali care situează problemele "în cap", și nu în practica concretă. Se are, astfel, în vedere un regim care are o politică de distrugere sentimentală de apartenență
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
Răsărit. Finețea, fantezia, dragostea de Dumnezeu, nemaipomenita tehnologie și măiestrie a acelor vremuri ne sînt dezvăluite plenar, lăsîndu-ne muți de uimire. Cruciații au jefuit și distrus în mod barbar, așa cum au făcut-o în anul 1453, la 29 mai și barbarii musulmani, conduși de Mohamed Cel Mare. Papa Inocențiu al III-lea, inițiatorul Cruciadei a patra, critica violent jaful cruciaților: "... ei au furat vasele din argint din altare, le-au făcut bucăți... Au violat locurile sfinte și au răpit cruci și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
teoriei originii daco-romane a poporului român. După el, românii, care nu sunt altceva decât vechii coloniști romani așezați de împăratul Traian în Dacia, s-au retras în timpul împăratului Aurelian în Bulgaria de azi și în Tracia datorită numeroaselor invazii ale barbarilor. De aici, în anii 811 și 813, au fost reașezați de bulgari în Moldova, Țara Românească, Transilvania și Banat. O nouă populare a Moldovei cu români s-a făcut cu ocazia constituirii statului moldovean de românii din Maramureș, sub conducerea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
centralizat a cerut Însă o nouă antinomie, obținută prin Înglobarea În Imperiul roman. Care, la rândul lui, a uniformizat Încetul cu Încetul diversitatea etnică și culturală și, prin creștinare și pe aceea religioasă, motiv pentru care a căzut sub loviturile barbarilor. O nouă antinomie apărea Însă, la nivelul Întregii Europe, Între sudul creștin și nordul păgân. Iar când și această antinomie a dispărut, Europa a simțit chemarea mării, adăugându-și exoticul Asiei, Americii... Acum suntem martorii unei uniformități la nivel planetar
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
ale imperiului. Iar cum omul trece banal pragul deceniului, precum hatul ogorului, poate spera să vadă ce se află dincolo de hotarul unui secol, În altă provincie carevasăzică, dar rareori poate trece hotarul unui mileniu, apare frica, similară cu aceea de barbarii de dincolo de limes; frica de un an 2000 de care am trecut totuși, ca și de anul 1000, poate mai Înspăimântător. Și am trecut adaptându-ne, așa cum am făcut-o Întotdeauna. Iată cu ce vă voi plictisi astăzi. Adaptare. Dacă
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
ocupă-te de cărnița asta și lasă-mă barem o dată să ocup Întreaga rubrică. În marșul nostru triumfal de la animal la civilizație am izbândit numai prin aliați. Și-mi aduc aminte de romani, care Învesteau ca foederati, adică aliați, pe barbarii care reușeau să străpungă frontiera fortificată. N’aveau Încotro, dar de aici le-a venit sfârșitul. Un „aliat“ Îndrăzneț i-a dat un „picior la spate jos“ lui Romulus Augustulus, iar Roma a intrat definitiv În istorie. Era anul 476
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
vede... Acum, barbaria are doar o conotație comportamentală. Și, cum nimic nu poate fi creat de novo, ci doar transformat, câștigarea acestei conotații s’a făcut treptat, În absența acelui imperiu, În detrimentul conotației păroase. Tătarii au putut fi deci considerați barbari deși se rădeau chiar și’n creștet... Suntem tentați să considerăm barbaria ca pe o reminiscență a trecutului nostru animal, de care ne vom elibera prin civilizație. Nimic mai fals! Animalul nu e barbar. Nici măcar pisica care-și chinuie - așa
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]