1,635 matches
-
c�nd Sovietele au pus cu for? a m�na pe Basarabia, Ioaga a spus c? Uniunea Sovietic? este �un hegemon na? ionalist cu preten? îi sociale�69. (Defini? ia dat? Uniunii Sovietice de c? tre Mao Tze-Dun era �o hegemonie bazat? pe socio? fascism�, nu departe de cea a lui Iorga). Iorga a jelit moartea na? ionalistului ucrainean Petliura: �Petliura era un prieten al Rom�niei, un prieten al ?? rîi noastre�70. Un na? ionalist ucrainean �ntre Basarabia ? i Rusia că
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
achitat de un juriu, de? i comisese o crim? de gradul �nt�i) nu poate fi explicat doar prin antisemitism. El trebuie s? fie considerat că o izbucnire protestatar? vulcanic? �mpotriva �sistemului liberal�. �Noul na? ionalism� consideră practicile liberale ? i �sistemul� bazat pe ele drept o imens? ipocrizie. Codreanu l? a �mpu? cat mortal pe brutalul ? ef al Poli? iei de la Ia? i, Manciu, pentru ca, dup? aceea, s? fie achitat de c? tre un juriu. Iorga spumega de indignare 116. �n fond, nu
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
i: �ntruc�ț at�ț Ungaria c�ț ? i Rom�nia erau locuite de na? iuni nonslave ? i nonguvernamentale �nconjurate de popoare slave ? i germanice, lui Iorga i? ar fi pl? cut instituirea unei colabor? ri ungaro? rom�ne mai str�nse, dar bazat? pe statu? quo. Dup? p? rerea lui, Ungaria era aliatul logic al Rom�niei, dar aceast? colaborare era z? d?rnicit? de atitudinea ungurilor. Apoi repeta vechea zical?: �Fiecare popor trebuie s? tr? iasc? �n cadrul grani? elor lui etnice�. Iar
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
lui Iorga. Diplomatul rom�n (că mul? i al? îi din Balcani) �i dispre? uia pe austrieci ? i mai ales pe vienezi. Na? iunile balcanice nu v? d Austria a? a cum este ea zugr? vit? �n filme că Sunetul muzicii. Ele au opinii bazate pe realitate, neuit�nd c? Viena poate fi foarte �n? el? toare! Cafenelele, teatrele, prin? esele ? i valsurile ei, operă ei, precum ? i unele dintre cele mai str? lucite spirite din Europa produse de ea dau impresia c? via? a este
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
expansiune constantă, care se bucură de un interes în creștere din partea strategilor și a politicienilor educaționali, interes datorat conștientizării necesității învățării de-a lungul întregii vieți, ca premisă pentru asigurarea dezvoltării sociale și individuale și pentru a răspunde provocărilor societății bazate pe cunoaștere. Deși în ultimii ani s-au înregistrat progrese notabile în practica educației adulților, în România, literatura de specialitate din acest domeniu este una destul de săracă. Progrese îmbucurătoare se înregistrează și în efortul de fundamentare teoretică, un exemplu grăitor
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
de acțiune educațională. 1.2. Orientări, provocări, tendințe actuale în educația adulților și în educația permanentătc "1.2. Orientări, provocări, tendințe actuale în educația adulților și în educația permanentă" Printre trăsăturile cele mai importante ce caracterizează societatea actuală, postmodernă și bazată esențialmente pe cunoaștere, putem enumera (mai ales pe cele cu implicații în plan educațional) (Usher et al., 2001, pp. 1-27): • schimbări rapide și complexe pe toate planurile care fac viitorul improbabil, răspunsul educațional la această situație fiind tendința de instrumentalizare
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
treptat șiîndelung acest lucru. Abilitățile de reflecție și modul critic de a gândi și a evalua sunt strâns legate de conduita comunicațională ce devine, la rândul ei, reflexivă și critică, ceea ce reprezintă în sine certe avantaje pentru sfera educației adulților, bazată, de asemenea, predominant pe comunicare. După cum se știe, a reflecta și a avea o atitudine critică înseamnă a avea discernământ, a fi mereu realist, a judeca neutru lucrurile, situațiile, problemele, apelând (aproape) exclusiv la „creierul rece” (rațiunea) și evitând (pe cât
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
expansiune constantă, care se bucură de un interes în creștere din partea strategilor și a politicienilor educaționali, interes datorat conștientizării necesității învățării de-a lungul întregii vieți, ca premisă pentru asigurarea dezvoltării sociale și individuale și pentru a răspunde provocărilor societății bazate pe cunoaștere. Deși în ultimii ani s-au înregistrat progrese notabile în practica educației adulților, în România, literatura de specialitate din acest domeniu este una destul de săracă. Progrese îmbucurătoare se înregistrează și în efortul de fundamentare teoretică, un exemplu grăitor
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
de acțiune educațională. 1.2. Orientări, provocări, tendințe actuale în educația adulților și în educația permanentătc "1.2. Orientări, provocări, tendințe actuale în educația adulților și în educația permanentă" Printre trăsăturile cele mai importante ce caracterizează societatea actuală, postmodernă și bazată esențialmente pe cunoaștere, putem enumera (mai ales pe cele cu implicații în plan educațional) (Usher et al., 2001, pp. 1-27): • schimbări rapide și complexe pe toate planurile care fac viitorul improbabil, răspunsul educațional la această situație fiind tendința de instrumentalizare
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
treptat șiîndelung acest lucru. Abilitățile de reflecție și modul critic de a gândi și a evalua sunt strâns legate de conduita comunicațională ce devine, la rândul ei, reflexivă și critică, ceea ce reprezintă în sine certe avantaje pentru sfera educației adulților, bazată, de asemenea, predominant pe comunicare. După cum se știe, a reflecta și a avea o atitudine critică înseamnă a avea discernământ, a fi mereu realist, a judeca neutru lucrurile, situațiile, problemele, apelând (aproape) exclusiv la „creierul rece” (rațiunea) și evitând (pe cât
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
diferite locuri; de asemenea, diferențele funcționale nu trebuie s] antreneze diferențe de interese, drepturi și privilegii. Dar rezultatul practic pare s] fie altul. Un sistem de subdiviziuni sau „caste” (jati) complic] funcțiile claselor, transformându-le treptat într-o instituție discriminatorie bazat] pe privilegiul nașterii. Brahmanii profit] cel mai mult de pe urma acestui sistem și dețin sursă puterii. Se dezvolt] o moral] care susține viața, dar rigid autoritar]. Din aceast] cauz], Max Weber acuză Vedele c] „nu conțin o etic] rațional]” (Weber, 1958
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
ieste în singur]țațe (pustnicul) își supune dorințele unui control mai sever, fiind mult mai serios angajat în atingerea idealului de eliberare total] de suferinț] (nirvana). Atât idealul de viat] al omului simplu, cât și al pustnicului, se opun existenței bazate doar pe senzualitate pur], lipsite de orice constrângeri etice. O viat] tr]it] doar în pl]ceri duce prin ins]și natura să la plictis și dezordine, afectând viața de familie și pe cea a colectivit]ții. Buddha a condamnat
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
în procesul de adaptare a modului de utilizare a limbajului. În condițiile în care oamenii nu se implic] în modelarea rolurilor, iar conduc]torii nu recunosc și nu stabilesc modul de îndeplinire a acestora, nu putem vorbi despre o orientare bazat] pe roluri, propus] de conduc]torii înțelepți str]vechi. Așa cum reiese din anumite pasaje, Confucius nu a promovat intuiția interpretativ] (simțul interpretativ, pe care el însuși îl cultiva sub apelativul de ren). Deși folosea termenul în mod frecvent, este cunoscut
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
în om inc] de la nașterea să, la fel cum stabilește și rangul specific al acestuia și capacitatea să de a face anumite distincții în vederea orient]rii acțiunilor proprii (abilitatea interpretativ] cu privire la shi-fei). O diferențiere spontan] este corect], în timp ce o diferențiere bazat] pe criterii specifice stabilite în prealabil nu poate decât s] deformeze modul natural al distincției spontane. Pornind de la ipotezele formulate atât de c]tre Confucius, cât și de c]tre Mo Tzi, Mencius a lansat o idee radical], si anume
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
premis] și în ciuda obiecțiilor sale fâț] de acest tip de argumentare, observ]m c] și Finnis poate fi suspectat de o oarecare contaminare.) O remarc] final]: s-a observat uneori c] termeni precum „natură”, „naturalul” sunt periculoși prin ambiguitatea lor bazat] pe sensurile descriptiv și normativ. Dreptul natural eșueaz] tocmai prin aceast] ambiguitate. Ambiguitatea este destul de real] și afecteaz] multe încerc]ri de teoretizare. Totuși, concluzia nu este justificat], desi falsitatea ei nu poate fi demonstrat]. Obiecția adus] depinde de acceptarea
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
dezbaterile contemporane nu epuizeaz] etică kantian]. Termenul este acum folosit pentru o varietate de poziții sau angajamente etice cvasikantiene. Uneori sfera de utilizare este foarte larg]. Anumiți autori vor vorbi despre etică kantian] având în minte teorii ale drepturilor, teorii bazate mai mult pe acțiune decât pe rezultate sau orice alt] poziție care acord] drepturilor prioritate în fața binelui. În aceste cazuri punctele de asem]nare cu etică lui Kant sunt mai degrab] generale - de exemplu, preocuparea pentru principiile universale și respectul
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
puține elemente care dau unitate tradiției contractualiste. Nu putem evalua teoriile contractualiste doar că teorii contractualiste deoarece aceast] etichet] nu explic] nici premisele și nici concluzia. Este necesar s] evalu]m cele trei teorii componente ale tradiției în mod separat, bazate fie pe dreptul natural, fie pe avantajul reciproc, fie pe imparțialitate. Într-un anumit sens, nici nu exist] o tradiție contractualist] în etic]; exist] doar un instrument contractual pe care diferitele curente l-au folosit în scopuri diferite. Referințe Barker
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
face individul prin îndeplinirea cumulativ] a trei condiții: informare perfect], dorinț] puternic] și preferințe bine stabilite. Ins] asemenea situații ideale se reg]sesc rareori în plan real. În general, tot ceea ce individul poate face este s] aspire la o utilitate bazat] pe interese și mai puțin pe preferințe. Cu toate acestea, nu este necesar] o separare absolut] între interese și preferințe. Aceast] separare se realizeaz] doar între interese și preferințe reale sau posibile. Interesele materiale reprezint] o serie de resurse diverse
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
numai pe baza faptului c] animalele sunt o specie diferit]. Aceast] favorizare a unei specii a fost numite „speciism” și este inclus] în aceeași categorie cu rasismul și sexismul. Pe m]sur] ce eliberarea animalelor a crescut în popularitate, discriminarea bazat] pe specie a devenit sinonim] cu bigotismul. Aceasta este o simplificare periculoas]. Discriminarea nu este întotdeauna nedreapt]; de fapt, în unele cazuri, este crucial]. Dup] cum sublinia Mary Midgley (1983, p. 98),...nu este niciodat] adev]rât c] trebuie s
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
a capacității noastre de a simpatiza cu ele (Fisher, 1987). Bazându-și încercarea de a include animalele în sfera moral] pe rațiune și nu pe sentiment, filosofii perpetueaz] o dihotomie inutil] între cele dou]. Este, bineînțeles, posibil ca o decizie bazat] numai pe sentiment s] fie inacceptabil], dar este la fel de posibil ca o decizie bazat] numai pe rațiune s] genereze probleme. O cale de a dep]și acest dualism fals dintre rațiune și sentiment ar fi ieșirea de pe ț]ramul abstracției
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
a include animalele în sfera moral] pe rațiune și nu pe sentiment, filosofii perpetueaz] o dihotomie inutil] între cele dou]. Este, bineînțeles, posibil ca o decizie bazat] numai pe sentiment s] fie inacceptabil], dar este la fel de posibil ca o decizie bazat] numai pe rațiune s] genereze probleme. O cale de a dep]și acest dualism fals dintre rațiune și sentiment ar fi ieșirea de pe ț]ramul abstracției și apropierea de efectele acțiunilor noastre obișnuite. Majoritatea problemelor legate de atitudinea fâț] de
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Când facem acest lucru, ne imagin]m c] acțiunile se supun principiului bun]voinței imparțiale pe care ni-l reprezent]m eficient la o scar] mare. În acest moment, devine evident caracterul iluzoriu al imparțialit]ții morale. Într-o societate bazat] pe exploatarea de clas] și sfâșiat] de luptă de clas], nu poate exista o form] de acțiune semnificativ] la nivel social și eficient] care s] respecte principiul bun]voinței imparțiale. Acțiunile considerate „drepte” (deoarece corespund modului dominant de productie) promoveaz
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
și a bun]st]rii omenirii în general. Ar fi greșit s] credem c] acest] iluzie poate fi eliminat] prin intermediul unui nou cod moral care s] aib] succes în ceea ce ideologiile de clas] încearc] doar s] fac]. Într-o societate bazat] pe exploatarea de clas] și sfâșiat] de luptă de clas], imparțialitatea este o iluzie. Nu exist] interese universale, o cauz] a omenirii în general și nici un loc de refugiu în fața luptei. Acțiunile unui individ pot fi motivate subiectiv de bun
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
terenul agricol nu trebuie să depășească 170 kg de azot pe hectar │ │și an. În cazul în care cantitatea maximă de azot (mineral și organic) care se poate │ │aplica într- un an pe teren agricol, rezultată din planul de fertilizare bazat│ │pe studii agrochimice sau din standardele privind cantitățile maxime de │ │îngrășăminte care pot fi aplicate, este mai mică de 170 kg de azot pe hectar │ │și an doza maximă de azot din gunoi de grajd care poate fi aplicată pe
EUR-Lex () [Corola-website/Law/175482_a_176811]
-
scurgere la suprafață este mare. În condițiile pedoclimatice ale României perioadele cu risc mare de percolare sau scurgere din intervalul rece (toamna-primăvara) sunt incluse în intervalul de timp în care temperatura medie a aerului se află sub 5°C. Generalizări bazate pe datele climatice multianuale, precum și pe calendarul agricol tradițional au condus la stabilirea datelor pentru începutul și sfârșitul perioadei de interdicție în aplicarea îngrășămintelor, diferențiate în funcție de utilizarea terenului (arabil, pășuni), tipul de culturi (culturi de toamnă, primăvară) și tipul de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/175482_a_176811]