3,363 matches
-
elibera decât diplome științifice, care, așa cum am arătat mai sus, nu confereau titularului dreptul de a practica profesia respectivă în Belgia. Totodată, menținerea distincției juridice între diplome legale, respectiv diplome științifice poate fi interpretată și că o strategie a autorităților belgiene de a-și proteja propria piața a muncii (Pieter Dhondt). În ce măsură studenții români erau la curent cu aceste nuanțe și cu posibilele dificultăți în a beneficia pe deplin de titlul obținut, e greu de spus. Dincolo de specificul belgian, dobândirea titlului
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
a autorităților belgiene de a-și proteja propria piața a muncii (Pieter Dhondt). În ce măsură studenții români erau la curent cu aceste nuanțe și cu posibilele dificultăți în a beneficia pe deplin de titlul obținut, e greu de spus. Dincolo de specificul belgian, dobândirea titlului de doctor sau de inginer nu însemnă, automat, recunoașterea acestuia în România, daca titularul dorea să practice o profesie legată de specializarea să. Toate diplomele obținute în străinătate erau supuse, în spațiul românesc, unor proceduri suplimentare pentru validarea
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
pe de o parte, la totalul cursanților înscriși la Universitatea Liberă, iar pe de altă parte, la numărul, respectiv originea celor ce proveneau din afara Belgiei. De asemenea, tabelele pe care le-am constituit au avut ca punct de pornire statisticile belgiene, au fost organizate pe domenii de specializare. Astfel, am reconstituit numele, dar și numărul studenților ce dobândeau titlul de doctor în drept, științe politice și administrative, filosofie și litere, medicina ori științe, ca și pe cei care obțineau diplomă de
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
posturile vacante (încă destul de numeroase) din diverse sectoare ale vieții publice. În fine, dincolo de structuri instituționale, de diplome sau de statistici, viața de zi cu zi a studenților, inclusiv în dimensiunea interacțiunii ei cu reprezentanții oficiali ai statului român ori belgian, nu putea să lipsească din studiul nostru. Ne-am dorit să reconstituim, din informații disparate, încercând să punem cap la cap surse diverse, și aspecte din cotidianul studenților români de la Universitatea Liberă ori de la Universitatea Nouă. Merituoși sau mai putin
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
unor oameni obișnuiți. Probleme ce ne permit să înțelegem cum se raportau ei la normele de organizare ale universității pe care o frecventau, care le erau proiectele profesionale și umane ori strategiile discursive folosite pentru a convinge autoritățile (române sau belgiene) să îi ajute. Intervenția părinților acestor tineri pe langă autorități dădea seama, dincolo de subiectul propriu-zis al cererilor, de legăturile familiale și de relațiile dintre părinți / copii la vremea respectivă. De asemenea, epistolele tinerilor și ale părinților acestora arătau și felul
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
cele două veacuri: al XIX-lea și al XX-lea. La capătul acestui prim volum dintr-un proiect mai amplu, nu putem adăuga decât că deja își așteaptă continuarea. Continuare în ceea ce privește istoria instituțională și prezența studenților români în celelalte universități belgiene (Gând, Liège, Louvain), pe care am început-o deja. Continuare a căutării de traiectorii și cariere mai puțin cunoscute, atât pentru studenții amintiți în paginile acestui volum, cât și pentru cei regasiți pe listele altor universități belgiene. Dar, mai ales
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
în celelalte universități belgiene (Gând, Liège, Louvain), pe care am început-o deja. Continuare a căutării de traiectorii și cariere mai puțin cunoscute, atât pentru studenții amintiți în paginile acestui volum, cât și pentru cei regasiți pe listele altor universități belgiene. Dar, mai ales, continuare a explorării destinelor oamenilor mărunți, a vietii din afara amfiteatrelor... Bibliografie 1. Arhive: Archives Générales du Royaume de Belgique (AGRB), Inventaire Ț 038, Commission d'entérinement. Registre d'inscription. Droit. Grade de Candidat. Registre D, dossier 1002
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
Despy-Meyer, Andrée (avec la collaboration de Jacques Becquevort), Leș Femmes et l'enseignement supérieur. L'Université Libre de Bruxelles de 1880-1914, Université Libre de Bruxelles - Service des Archives, Bruxelles, 1980 (coll. "Études et monographies", 1). Dhondt, Pieter, Foreign Students at Belgian Universities. A Statistical and Bibliographical Approach, în "Revue Belge d'Histoire Contemporaine", XXXVIII, 1-2, 2008, pp. 5-44. Dhondt, Pieter, Un double compromis. Enjeux et débats relatifs à l'enseignement universitaire en Belgique au XIXe siècle, Academia Press, Gent, 2011. Goffin
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
12 / 24 ianuarie 1899, nepaginat. Din acest document aflăm că Vespasian Pella și Mihail Costea scriau în numele a 18 studenți, dintre care 12 frecventau regulat cursurile. 115 Wim Van Rooy, Op. cît., p. 225. 116 Pieter Dhondt, Foreign Students at Belgian Universities. A Statistical and Bibliographical Approach, în "Revue Belge d'Histoire Contemporaine", XXXVIII, 1-2, 2008, pp. 5-44 / (p. 5). 117 Ibid., pp. 40-42. 118 Andrée Despy-Meyer (avec la collaboration de Jacques Becquevort), Leș Femmes et l'enseignement supérieur. L'Université
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
lucrărilor sale filosofice, traduse și la Bruxelles ori Paris (Teoria fatalismului, 1875-1876; Teoria ondulațiunii universale, 1876-1877, Încercări de metafizica, 1879, respectiv volumul apărut postum, Bazele metafizicii, 1890). Autorul vorbește și despre boala pe care Conta o contactase în vremea studenției belgiene (tuberculoză), care i-ar fi cauzat până la urmă moartea. Despre Cornea, acelasi autor citat mai devreme, adaugă că obținuse doctoratul în drept și la Paris, că era un apropiat al lui Iacob Negruzzi și Nicolae Gane, iar prin a doua
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
musculare, la 12% din băieți și 40% din fete, se înregistrează înainte de perioada vitezei maxime de creștere. Rezultatele unei cercetări cu o durată de 6 ani a lui Beunen, 1981, citat de A. Viru și col., 1998, realizată cu băieți belgieni, au evidențiat faptul că cea mai mare creștere a diferiților parametri ai capacităților motrice, față de perioada de viteză maximă de creștere, prezintă următoarea evoluție privind: -forța și puterea musculară: 0,5-1an după perioada vitezei maxime de creștere (PVMC); -mobilitate: jumătate
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
Belgia a stabilit consulate În principalele orașe românești, fiind cea mai bine reprezentată Între statele mici. În 1839, Belgia a obținut recunoașterea independenței și a neutralității sub garanția marilor puteri, Însă dezlipirea de Olanda a Însemnat un dezavantaj pentru economia belgiană, situația complicându-se și mai mult atunci când Franța a stabilit un tarif prohibitiv, În timp ce Anglia nu-și definitivase reformele economice. În consecință, Belgia a fost nevoită să caute noi parteneri comerciali, politica țărilor din Europa Occidentală aducându-i dezavantaje. Astfel
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Oana Mirela Axinia () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93531]
-
mai mult atunci când Franța a stabilit un tarif prohibitiv, În timp ce Anglia nu-și definitivase reformele economice. În consecință, Belgia a fost nevoită să caute noi parteneri comerciali, politica țărilor din Europa Occidentală aducându-i dezavantaje. Astfel, Înființarea primelor misiuni consulare belgiene În Europa Răsăriteană trebuie pusă În strânsă legătură cu interesele comerciale și cu primele tratate Încheiate cu Imperiul Otoman și Grecia. Convergențele dintre România și Belgia au făcut obiectul unor studii (aparținând istoricilor Gh. Platon și Aurel Filimon) care au
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Oana Mirela Axinia () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93531]
-
trebuie pusă În strânsă legătură cu interesele comerciale și cu primele tratate Încheiate cu Imperiul Otoman și Grecia. Convergențele dintre România și Belgia au făcut obiectul unor studii (aparținând istoricilor Gh. Platon și Aurel Filimon) care au valorificat arhivele diplomatice belgiene, destul de bogate În informații privind evenimentele politice din Principatele Române. Ele relevă activitatea intensă a diplomației belgiene și a marilor puteri, care monitorizau evoluția “chestiunii românești”. Relațiile româno-belgiene s-au subordonat, Într-o primă etapă, intereselor aproape exclusiv comerciale ale
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Oana Mirela Axinia () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93531]
-
Grecia. Convergențele dintre România și Belgia au făcut obiectul unor studii (aparținând istoricilor Gh. Platon și Aurel Filimon) care au valorificat arhivele diplomatice belgiene, destul de bogate În informații privind evenimentele politice din Principatele Române. Ele relevă activitatea intensă a diplomației belgiene și a marilor puteri, care monitorizau evoluția “chestiunii românești”. Relațiile româno-belgiene s-au subordonat, Într-o primă etapă, intereselor aproape exclusiv comerciale ale Belgiei, independentă și neutră din 1839, În Principate, aspect evidențiat de interesul deosebit pentru porturile românești de la
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Oana Mirela Axinia () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93531]
-
independentă și neutră din 1839, În Principate, aspect evidențiat de interesul deosebit pentru porturile românești de la Galați și Brăila, datorită volumului mare de mărfuri tranzitate aici. Colaborarea dintre cel două popoare a cunoscut o nouă etapă după deschiderea primului consulat belgian la Galați, În anul 1838, mutat la București În mai 1842, cu acest prilej stabilindu-se și primele relații politice, urmate de cele culturale, prin plecarea unor tineri români la școlile și universitățile belgiene. În Belgia și-au continuat activitatea
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Oana Mirela Axinia () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93531]
-
nouă etapă după deschiderea primului consulat belgian la Galați, În anul 1838, mutat la București În mai 1842, cu acest prilej stabilindu-se și primele relații politice, urmate de cele culturale, prin plecarea unor tineri români la școlile și universitățile belgiene. În Belgia și-au continuat activitatea politică revoluționarii români de la 1848, care au editat la Bruxelles, după anul 1852, publicația intitulată Republica Română, iar În 1856 Steaua Dunării (L’Etoile du Danube). Ideea unirii Principatelor Române s-a bucurat de
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Oana Mirela Axinia () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93531]
-
activitatea politică revoluționarii români de la 1848, care au editat la Bruxelles, după anul 1852, publicația intitulată Republica Română, iar În 1856 Steaua Dunării (L’Etoile du Danube). Ideea unirii Principatelor Române s-a bucurat de simpatie În rândurile opiniei publice belgiene, date fiind propriile antecedente istorice. Țările Române erau considerate, În secolul al XIX-lea, Între componentele „chestiunii orientale”, fiind amenințate să-și piardă complet identitatea, prin accesul tuturor celor interesați la moștenirea „omului bolnav al Europei”. Principatele vor reuși, În urma
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Oana Mirela Axinia () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93531]
-
În viziunea diplomatului belgian, menținerea Turciei, dar aceasta depindea de reglementarea soartei Principatelor Împotriva Rusiei și de convocarea unui congres care să pună În discuție soarta creștinilor din Imperiul Otoman. Interdependența dintre lupta românilor pentru unitate și conduita politicii externe belgiene a fost evidențiată și de baronul O’Sullivan de Grass, ministrul Belgiei la Viena, care scria că, În cazul acceptării unirii de către marile puteri, Principatele Române vor fi un stat neutru Între trei mari imperii, ca și statul belgian. Această
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Oana Mirela Axinia () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93531]
-
externe belgiene a fost evidențiată și de baronul O’Sullivan de Grass, ministrul Belgiei la Viena, care scria că, În cazul acceptării unirii de către marile puteri, Principatele Române vor fi un stat neutru Între trei mari imperii, ca și statul belgian. Această neutralitate permanentă va păstra echilibrul european În Orient, după cum neutralitatea Belgiei Îl păstrează În Occident. Belgia ar fi deci interesată, pentru a-și spori securitatea, În unirea Principatelor sub un principe cu drepturi ereditare. Interesele economice ale Belgiei implicau
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Oana Mirela Axinia () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93531]
-
neutralitatea Belgiei Îl păstrează În Occident. Belgia ar fi deci interesată, pentru a-și spori securitatea, În unirea Principatelor sub un principe cu drepturi ereditare. Interesele economice ale Belgiei implicau o bună orientare și cunoaștere a situației internaționale. Documentele diplomatice belgiene, redactate Într-o manieră obiectivă (Belgia neavând interese politice directe) sunt foarte importante surse de informație privind implicațiile europene ale Unirii Principatelor Române. Acestui scop economic Îi poate fi subordonată vizita lui Blondeel În Principate, la sfârșitul anului 1856, având
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Oana Mirela Axinia () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93531]
-
obiect principal „chestiunea română”, Rusia urmând politica Franței În ceea ce privește cauza română. În același context, Rusia a Încercat să ridice problema creștinilor din Imperiul Otoman, cu referiri la reluarea rolului său tradițional În Orient. Aceste evenimente nu au scăpat atenției diplomației belgiene, Jooris, reprezentantul Belgiei la Constantinopol, raportând În noiembrie 1857, că soluția unirii administrative ar fi de natură să salvgardeze deplin interesele comune ale Porții și Austriei și să Îngăduie “reforme utile pentru realizarea bunei stări materiale a populației românești”. În
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Oana Mirela Axinia () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93531]
-
social se dovedește a avea totuși un efect politic minor, dacă îl comparăm cu capitalul cultural sau transformările generaționale. Există, așa cum spuneam, numeroase studii care scot în evidență efectele politice ale capitalului social. Marc Hooghe (2003) a demonstrat pentru cazul belgian cum participarea reduce sentimentul ineficienței politice individuale. Participarea se asociază, în cazul norvegian, chiar cu un nivel mai ridicat al încrederii sociale, așa cum demonstrează Wollebaek și Selle (2002). Alte studii nu pun în evidență cu atâta pregnanță importanța simplei participări
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
trebui să fie cei mai orientați către inputul politic și să declare o competență subiectivă mai mare, având speranța că pot participa la luarea deciziilor politice, așa cum descopereau Almond și Verba (1996). Marc Hooghe (2003: 60) a demonstrat pentru cazul belgian cum participarea reduce sentimentul neputinței politice. Ne așteptăm ca acești participanți în asociații să fie cel mai implicați în forme pasive (votul) și active (apartenență la partide politice) de participare politică. Tabelul 5.3.9. Impactul participării asupra atitudinilor civice
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
curentului antirusesc din presa engleză, care, în marea ei majoritate, percepea Rusia ca principalul rival al Angliei pe tărâmul chestiunii orientale, un stat având o diplomație perfida și imprevizibilă, în care Londra nu se putea încrede. în 1830, revoluțiile franceză, belgiană și poloneză au produs schimbări pe scena relațiilor internaționale. Ca urmare a acestora, pe ruinele Sfintei Alianțe s-a forjat în vestul Europei o antantă constituțională, care se constituia într-o contrabalansare a ligii autocraților din centrul și răsăritul continentului
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]