2,247 matches
-
armata avea curieri pe biciclete, cum atestă o povestire de G. Brăescu. „Beciuclistul” știe și „anfabetu Morsă”, azi desuet. Dar căpitanul îi confiscă biciclul ca să se plimbe el și, având în vedere multiplele competențe, îl trimite să spargă lemne. În Bietul Ioanide mai apare un personaj sportiv, un armean, amator de motocicletă, mijloc de transport desigur inedit în Bucureștiul anilor 1930-1940. În aceiași ani, pe motocicletă se deplasează și Aristide, primarul din Siliștea-Gumești. Topârceanu dedică automobilului o parodie după Minulescu, cu
Trecute vieți de fanți și de birlici [Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
practică. El vrea să se specializeze în neurologie. Când e nevoie de o intervenție practică apelează la Weissman care, pentru a trăi, a învățat să se descurce. El îi recomandă Auricăi, fata bătrână a Aglaei, ca terapie, amorul liber. În Bietul Ioanide, o miză specială o are boala lui Ermil Conțescu, de fapt o lungă agonie întreruptă de momente de revenire incredibile. Gonzalv Ionescu, care visează să-i moștenească postul universitar, e exasperat de rezistența bătrânului. Alte personaje ajung să parieze
Trecute vieți de fanți și de birlici [Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
pe vini imaginare (aluzie la Canalul lui Gheorghiu-Dej) crapă de sete în stepă și paznicii, cuprinși de milă, le dau un sfat ineficace: „Beți-vă pișatul.” Șantierul e oprit și Princepele se cufundă în alte lecturi. La G. Călinescu, în Bietul Ioanide personajele cititoare abundă. Aici întâlnim atitudini diferite față de lectură, foarte semnificative. Ioanide însuși are o vastă bibliotecă din care îl invită să se împărtășească și pe fiul său, Tudorel. Acesta, intrat la legionari, refuză: „Cărțile sunt lucruri moarte. Viața
Trecute vieți de fanți și de birlici [Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
mulți ani. Primarul beneficiar al construcției obiectează justificat asupra absurdității de a se ridica piedici unei construcții religioase chiar din partea clerului. Călinescu e un liber cugetător fără stimă pentru cler, dar nici pentru literatura ortodoxistă pe care o ironizează repetat. Bietul Ioanide, când ridică o biserică, nu o face cu smerenie și convingere, ci ca pe o demonstrație rece și geometrică. Rivalul său, Pomponescu, vrea să ridice catedrala neamului doar din dorința de a-și înălța o dată cu ea prestigiul social și
Trecute vieți de fanți și de birlici [Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
au nimic sinistru, deși au șocat publicul epocii. Important este că G.Călinescu are o concepție coerentă și consecventă despre frumosul urban și despre arhitectură, plănuind, o dată cu Ioanide, utopic, orașul ca monument finit și unitar stilistic. Ce ar fi zis bietul, la propriu acum, Ioanide dacă ar fi văzut Casa Scânteii, Opera sau, Doamne-ferește, Casa Poporului? De fapt, pe primele două ar fi putut să le apuce. Un personaj de efect în perspectiva arhitecturii visate de Călinescu este aghiotantul lui Ioanide
Trecute vieți de fanți și de birlici [Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
gen: cu multe anglicisme, cu belșug de prefixe și sufixe care induc superlativul: „Tips & Tricks: Supervacanța” sau „De la noi pleci cu un look cool și o vestimentație trendy”. O altă revistă găzduiește: „Sexfruntarea: Elena Udrea vs. Robert Turcescu”. Evident că bieții de ei nu se „sexfruntă” deloc, așa cum articolul o dovedește. Ei chiar sunt în consens deplin. La întrebarea superinteligentă (m-am molipsit, ce vreți): „De câți înțelepți e nevoie pentru a identifica un orgasm intelectual?” cei doi răspund într-un
Trecute vieți de fanți și de birlici [Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
Girantul a 167 fost pus într-un ghiociu înscorțat plin cu gunoi, afară, lăsându-i se numai capul ce venea în partea de dinainte a ghiociului și peste cap i-au pus o traistă, ca să fie acoperit. În acest chip, bietul Petrescu a fost dus în afară din oraș la o vie a preotului Panaite Roșca, la Trestiana. Aici a stat 15 zile și apoi a fugit la Galați, unde a stat până după căderea ministerului Catargiu Epureanu. O dată cu plecarea girantului
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
îndată după încheierea campaniei prezidențiale, în care a fost agentul electoral al lui Andrei Sangheli, Ion Druță și-a marcat reapariția printr-un one man show televizat, programat într-o duminică de mai la o oră de maximă audiență, atunci când bietului basarabean i se sloboade puțină lumină electrică pentru a se pregăti de somn. Singur, fără bodyguarzi (între timp imaginea lui Andrei Hropotinschi, eternul său însoțitor, a fost mototolită rău de tot), instalat într-un fotoliu cu o măsuță în față
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
de reușită?... Să continuăm să fim patrioți și unioniști la modul global și confuz, îmbinând strigătele de dragoste de țară cu trădările strategice; urmărind interesul personal și căpătuirea fără scrupule, dar glosând cu compătimire, aproape credibil, despre sărăcia cumplită a bietului basarabean; înfierând comunismul și pe comuniști la Chișinău, dar adulându-i și făcându-le campanie electorală dincolo de pod; invocând unirea tuturor forțelor democratice, dar formând în fiecare lună câte un partid; gafând copilărește în politică, unde incompetența se vede de la
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
fără să bănuiască rolul ce le-a fost distribuit, este acela al aprobării, al consimțirii, al simpatiei, al lobby-ului, al disponibilității de a semna oricând un apel câtre popor, în care să se sugereze pe cine trebuie să voteze bietul și atât de derutatul basarabean. De la descrierea acestor ipostaze ale inadecvării, să revenim la temele literare și la dialogul cultural, pe care scriitorul basarabean îl refuză cu obstinație. Până la urmă, după ce vom trece prin actualul sos electoral și politic, tot
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
eseuri de stânga și eseuri de dreapta, mărturisiri, apeluri biblice, parabole, pamflete, biografii romanțate ale unor comuniști și ale unor democrați, utopii de toate culorile, kafkiene „Scrisori către tata”, oedipiene „Scrisori către mama”, simple „Scrisori către colegul de bancă” etc.), bietul și atât de implicatul scriitor basarabean a mai fost chemat și la Adunarea Generală a breslei sale (10 decembrie curent). Evenimentul promitea să fie unul hot, dat fiindcă spiritele se încinseseră destul, iar mizeria și degradarea instituției scriitoricești se înfățișa
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
din Ecuador, Byron Moreno - am scris numele de pe televizor. Trebuie să bați goluri multe dacă ești mare... Eu nu știu nici un nume de fotbalist coreean. Sună la televiziune și spune să nu le mai spună pe nume, că tot uităm... (Bietul Bogdan Tomulică, cel care a comentat meciurile echipei coreene în grupe, ne-a înnebunit. Se chinuia să pronunțe corect numele fotbaliștilor coreeni și rămânea în urma fazelor de joc. „Choi Tae Uk pasează spre Lee Yooung Pyo, ba nu, spre Yoo
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
o ruină: Împlinesc În curând cincizeci de ani. Ce am realizat? O operă fără viitor; dar m-am bucurat mult de singurătate, de femei și de zei. Prea multă pudoare, discreție, dispreț, lene: și apoi, nu presimt decât amărăciune pentru bieții noștri francezi. Iată de ce aș fi suferit să mor, dacă n-aș fi avut vreo altă preocupare, decât să trăiesc În mijlocul unui popor care nu iubește și nu Înțelege nimic din ceea ce iubesc eu: forța, orgoliul, credința, virtutea, ordinul și
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
doar prin introducerea timidă a unor cuvinte în franceză, păstrând o atitudine de prosternare în fața divinității 185, în Franța secolului al XIV-lea apar parodii ce includ și satira la adresa repaosului etern al divinității și a indiferenței sale față de nenorocirile bieților pământeni, realizate prin replici ironice. Cele mai populare texte în care își face simțită prezența parodia mixtă, având ca țintă Biblia și realizându-se, lingvistic, prin luarea în derâdere a structurilor latinești, sunt incluse în colecția de cântece Carmina Burana
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
trimițând mai mult la parodiile populare 220: "Dar l-a cuprins încetul cu încetul/ Un hohot crunt privind această joacă;/ Simțea că-l strânge inima, iar pieptul/ Voia și nu putea să se desfacă!"; Iar când maimuța iar le puse, bietul/ Margutte, nu mai știu ce să mai facă:/ Atunci, mai tare năvălindu-l râsul,/ Pocni, și codrii i-auziră fâsul!". Nu lipsesc nici tratările parodice ale temelor religioase; să încheiem citând "crezul" personajelor lui Pulci și întrebându-ne dacă nu
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
încolo, urmată peste-o clipă de-o explozie violentă care-i azvârli din nou la pământ"367. Iată cum răsturnarea anunțată în titlu capătă o formă concretă de-abia în capitolul al nouălea. După ce l-a ucis involuntar pe Tenn ("bietul Tenn, atât de bătrân, atât de credincios, poate că murise pur și simplu de frica exploziei!"), Vineri își domină cu ușurință salvatorul, la început imitându-i letargia și apoi căutând, la rându-i, noi stăpâni care să-i certifice întoarcerea
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
celor întemnițați. Apoi alerga la Vodă. La Ghica Vodă și plângea: - Iartă-i, Măria Ta! Iartă-i! - Nu pot să-i iert - răspundea cu mâhnire generosul Domnitor. Legea-i mai mare decât mine - adăuga Vodă. Dar, na, bani, de ajutor bieților copii, bietelor femei. Și Titinaș le ducea ajutoarele. El ducea ajut orul nu numai celor care își înscriau numele în „Condica șireților”, ci tuturor amărâților, scăpătaților. Din cerșetoria sa a zidit și la Bârlad și clo potn ița bisericii cu
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
Otopeni erau numai gropi și avioanele le ocoleau și tunarii trăgeau după ele în zig-zag. - Și tunarul ochi bine și lovi avionul cu țeava tunului. - Liviu Rebreanu are un mare talent de scriitor de la 300 de pagini în sus. - Și bietul Eminescu, scârbit de bișnița societății sale și că Veronica Micle ii făcea fițe, intră într-o etapă nouă pe care mi-e rușine s-o spun. - Tudor Șoimarul era apt de luptă, cu vizita medicală făcută. - Dragu-mi era satul meu
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
internațională să ia notițe și să le difuzeze în eter și pe hârtie. Românii nu văd nimic spectaculos în asta. Cei care au de furcă cu prețul gazului și al apei de la robinet au făcut duș mult mai rar ca bieții viitori astronauți, cât despre economiile la alimente, ce să mai vorbim, cu noile mercuriale ale pieței, antrenamentul din România ar fi suficient pentru Pluton sau Jupiter, nu pentru „boieria" de pe Marte. „Eu am făcut omletă dintr-un praf galben care
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
Mult prea puțin de astă. Ia-ți leac, pompă: Expune-te, sa simti ce nevoiașii simt, Să poți zvîrli tot ce-i prisos spre ei Și cerul să-l arăți mai drept. EDGAR (dinăuntru): Un stînjen jumate! Un stînjen jumate! Bietul Tom! BUFONUL (Ieșind în fugă din bordei): Nu intră, unchiule, e-un duh aici, ajutor, ajutor! KENT: Dă-mi mîna. Cine-i acolo? FOOL: A spirit, a spirit. He says hîș name's Poor Tom. KENT: What art thou that
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
such a lowness but hîș unkind daughters. Is it the fashion that discarded fathers Should have thus little mercy on their flesh? Judicious punishment -'twas this flesh begot Those pelican daughters. BUFONUL: Un duh, un duh! Zice că-l cheamă bietul Tom. KENT: Cine ești tu, care mormăi acolo în paie? Ia ieși! (Intra Edgar, deghizat în nebun) EDGAR: La o parte! Vrăjmașul cel rău mă urmărește, prin mărăcini ascuțiți bate vîntul. Hu! Du-te-n patul tău rece și încălzește
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
Vrăjmașul cel rău mă urmărește, prin mărăcini ascuțiți bate vîntul. Hu! Du-te-n patul tău rece și încălzește-te. LEAR: Ai dat toată averea la cele două fete, de-ai ajuns în halul ăsta? EDGAR: Cine-i da ceva bietului Tom? Pe care vrăjmașul necurat l-a dus prin foc și flăcări, prin vaduri și prin vîltori, pește mlaștini și bălti. I-a pus cuțite sub pernă și laturi sub scaun și șoricioaica în ciorbă; l-a făcut să se
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
-a unui trădător. Cerul să-ți binecuvînteze cele cinci simțuri. Lui Tom i-e frig. O, do de, do de, do de, să te izbăvească de vîrtejuri de vînt, de stele rele și de molimi. Miluiți-l cu ceva pe bietul Tom, pe care-l chinuie vrăjmașul necurat. Dacă-aș pune mîna pe el, aici, și-acolo, și iar acolo, și iar!... (Furtună continuă) LEAR: Fetele l-au adus în halul ăsta? Și n-ai putut păstra nimica? Le-ai dat
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
și se holbează. Îți lipsesc ochi la judecata, jupîneasa? Vin' peste gîrla, Bessy, la mine. BUFONUL: Barca-i are o crăpătura, Ea nu poate da din gură De ce nu cutează la tine să treacă. EDGAR: Necuratul vrăjmaș îl urmărește pe bietul Tom cu viers de privighetoare. Hopdanț țipă în burtă lui Tom după doi heringi albi. Nu croncani, înger negru, n-am mîncare pentru tine. KENT: Cum te simți, șir? Nu stă așa buimac; Vrei să te-așezi și odihnești pe
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
în hard cure. [To the Fool] Come, help to bear thy master. Thou must not stay behind. Aruncîndu-le al meu cap, Cîinii sar, pe toți îi scap. Du di, du di, ș-așa... Haideți pe la chermeze și bîlciuri și iarmaroace. Bietul Tom, cornul ți-e uscat. LEAR: Atunci, s-o disece pe Regan, să vadă ce crește la inimă ei. Este vreo cauza în natură care face aceste inimi de piatră? (Lui Edgar) Șir, te țin că pe unul din sută
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]